Jump to content
POLITISTI.ro

Catalin

Procedura privind imobilizarea persoanelor

Recommended Posts

Catalin

Notă: Vă propun să discutăm aici pe marginea procedurii privind imobilizarea persoanelor despre care am învățat cu toții în școală, mai exact să discutăm cu privire la ce completări sau adăugiri ar fi necesare, dacă se impun, precum și cu privire la oportunitatea existenței unor astfel de prevederi într-o lege sau act normativ, astfel încât aceste proceduri să fie clare și precise, iar un polițist ce știe că a urmat procedura respectivă să fie sigur că nu va avea nicio surpriză să se trezească cercetat, judecat, etc.
De asemenea vă rog să veniți cu completări ori idei bazate pe niște argumente solide, pentru ca în felul ăsta putem spera ca cei ce au această posibilitate (sindicate, corpul polițiștilor sau de ce nu, șefii de prin IGPR) să se inspire și eventual să elaboreze o propunere legislativă, bazată pe realitățile cu care noi polițiștii, ne confruntăm în stradă, așa că vă rog să postați aici numai în legătură cu subiectul și dacă aveți ceva constructiv de spus. Mulțumesc pentru înțelegere!


Procedura privind imobilizarea persoanelor

REGULI GENERALE
Imobilizarea este o măsură poliţienească cu caracter coercitiv, întreprinsă în scopul de a pune o persoană în imposibilitatea de a fugi sau de a se manifesta agresiv faţă de poliţist sau faţă de alte persoane, de a începe sau de a continua o acţiune violentă.

În timpul activităţilor curente, poliţiştii pot realiza imobilizarea prin folosirea următoarelor mijloace şi procedee:

  • procedee de autoapărare;
  • mijloace din dotare (cătuşe, baston, dispozitive cu substanţe iritant-lacrimogene, dispozitive cu electroșocuri, câinele de serviciu sau armamentul din dotare, precum și alte mijloace aflate legal în dotarea poliției);
  • cu ajutorul altor persoane.

Mijloacele şi procedeele folosite pentru imobilizare sunt alese în funcţie de:

  • numărul persoanelor implicate şi care urmează a fi imobilizate;
  • starea de agresivitate şi forţa fizică a acestora;
  • modul de manifestare a agresivităţii;
  • obiectele pe care le au asupra lor şi care ar putea fi folosite pentru atac asupra poliţistului sau a altor persoane;
  • locul în care se manifestă starea de agresivitate;

Înainte de luarea acestei măsuri, persoana în cauză este somată ferm, să înceteze acţiunea agresivă şi să se supună solicitării poliţistului, recurgându-se la imo­bilizare numai dacă aceasta nu s-a conformat.

Mijloacele de imobilizare se folosesc împotriva persoanelor care:

  • întreprind acţiuni care pun în pericol integritatea corporală, sănătatea sau bunurile altor persoane;
  • blochează, în afara condiţiilor legii, căile publice de circulaţie, încearcă să pătrundă, pătrund fără drept sau refuză să părăsească sediile autorităţilor publice, ale partidelor politice, ale instituţiilor şi ale organizaţiilor de interes pu­blic ori privat, periclitează în orice mod integritatea sau securitatea aces­tora ori a personalului sau tulbură desfăşurarea normală a activităţii;
  • ultragiază persoanele cu funcţii ce implică exerciţiul autorităţii publice;
  • se opun sau nu se supun, prin orice mijloace, îndeplinirii solicitărilor legale ale poliţistului, precum și dacă există o temere legitimă că prin acţiunile lor pot pune în pericol integritatea corporală sau viaţa poliţistului.

Folosirea mijloacelor de imobilizare împotriva participanţilor la acţiunile agresive se face în mod gradual, după avertizarea prealabilă asupra utilizării unor asemenea mijloace şi acordarea timpului necesar pentru încetarea acţiunilor şi conformarea la solicitările legale ale poliţist, excepţie făcând cazurile extreme.
În toate situaţiile, folosirea acestor mijloace pe cât posibil nu trebuie să depăşească nevoile reale pentru împiedicarea sau neutralizarea acţiunilor agresive.
Cu ocazia folosirii oricărui mijloc sau procedeu de imobilizare, se întocmeşte Raportul privind folosirea forţei şi a mijloacelor din dotare.

După imobilizare, se efectuează, obligatoriu, controlul persoanei iar dacă a rezultat rănirea gravă a vreunei persoane se va solicita intervenţia personalului specializat.

FOLOSIREA FORŢEI FIZICE
Forţa fizică şi procedeele de luptă corp la corp pentru autoapărare şi imobilizare se folosesc de către poliţist, dacă este necesar şi posibil, pentru înfrângerea atacurilor violente de mică anvergură, îndreptate împotriva sa ori a altora, precum şi pentru imobilizarea persoanelor suspecte care se opun executării unor măsuri poliţieneşti (legitimare, controlul persoanelor, conducerea la sediul poliţiei) sau desfăşoară acţiuni agresive, prin care tulbură ordinea şi liniştea publică.

Pentru înfrângerea acţiunilor agresive şi imobilizarea persoanelor turbu­lente se folosesc procedeele specifice luptei corp la corp; se pot aplica şi lovituri cu pumnul, mâinile şi picioarele, genunchii, coatele şi alte părţi ale corpului.
Se evită aplicarea loviturilor în zone vitale şi cu o intensitate exa­ge­rată, de natură a provoca vătămarea gravă a integrităţii corporale ori moar­tea persoanelor.
Forţa fizică şi procedeele de luptă corp la corp se folosesc numai după so­marea celor, care se manifestă violent, de a înceta acţiunea agresivă şi de a se supune cererii îndreptăţite a poliţistului folosind formula: „POLI­ŢIA, ÎNCETAŢI!”.
Nu este necesară somaţia în cazul în care poliţistul este atacat prin surprindere sau integritatea corporală sau viaţa vreunei persoane este pusă în pericol imediat.

FOLOSIREA PULVERIZATORULUI DE MÂNĂ CU SUBSTANŢE IRITANT-LACRIMOGENE
Pulverizatorul este destinat imobilizării unor persoane recalcitrante, dis­per­sării unor grupului de agresori sau evacuării acestora din încăperi şi ascunzători, fără a le produce vătămări corporale.
Acest mijloc de imobilizare se foloseşte numai după ce se execută somaţia „ÎNCETAŢI! VOM (VOI) FOLOSI GAZE LACRIMOGENE!”. Nu este necesară somaţia dacă nu există timpul material necesar.
Poziţia poliţistului trebuie să fie defensivă şi să ofere posibilitatea subiectului să coopereze.
Dacă subiectul nu cooperează, poliţistul pulverizează în rafale scurte spre faţa acestuia, mutându-şi poziţia după fiecare pulverizare.
Pulverizatorul cu substanţe iritant-lacrimogene se foloseşte pe cât posibil de la o distanţă de minim 1,5 metri şi maxim 3 metri.
Dacă subiectul cooperează, poliţistul opreşte pulverizarea şi trece rapid la imobilizarea acestuia.
Este interzisă folosirea pulverizatorului în direcţia flăcărilor sau a obiectelor incandescente.

FOLOSIREA BASTONULUI DE CAUCIUC
Bastonul de cauciuc poate fi folosit:

  • ca mijloc de apărare pentru pararea loviturilor agresorului prin prindere şi ţinerea în direcţia din care vin loviturile;
  • ca mijloc de intimidare a elementelor turbulente sau recalcitrante, aplicând primele lovitu­ri persoanelor mai violente, urmărind determinarea încetării acţiunii şi descurajarea celorlalte elemente agresive, retragerea şi împrăştierea lor;
  • ca mijloc de atac, prin aplicarea de lovituri agresorului în scopul de a-l obliga să elibereze victima, să lase din mână obiectul folosit la atac ori să înceteze acţiunea. În cazul mai multor agresori, primele lovituri se vor aplica celui mai periculos.

La folosirea bastonului de cauciuc, se somează persoana să înceteze acţiunea violentă şi să se supună măsurilor ordonate, folosind formula „ÎNCETAŢI, VOM (VOI) FOLOSI FORŢA!”, loviturile fiind aplicate numai dacă persoana nu s-a conformat şi continuă acţiunea violentă.
Loviturile se aplică rapid, fiind urmate de retragerea imediată, peste omoplaţi, antebraţe, şezut (dacă persoana este cu spatele), membrele inferioare sau superioare, pentru a para loviturile sau pentru a determina persoana să dea drumul unor obiecte folosite pentru atac.
Pentru a se obţine efectul urmărit, loviturile se aplică prin surprindere.
Forţa loviturilor aplicate trebuie să fie în concordanţă cu gradul de împotrivire a persoanei.
Bastonul se foloseşte în limita necesităţii, iar aplicarea lovi­turilor încetează imediat ce agresorul a renunţat la acţiunea violentă şi s-a conformat dispoziţiilor.
Nu se fac mişcări ample şi nu se ridică bastonul deasupra capului, întrucât prin această mişcare se oferă posibilitatea celui împotriva căruia se foloseşte să sesizeze intervenţia şi să se apere prin pararea loviturii.
Se evită aplicarea loviturilor cu bastonul peste cap, urechi, gât, ochi asupra altor părţi vitale ori sensibile ale corpului, deoarece i s-ar putea provoca per­soanei vătămări corporale sau chiar moartea.
Este interzisă folosirea bastonului în sediul poliţiei, cu excepţia cazului când au loc acţiuni violente sau în grup, care pun în pericol viaţa poliţiştilor sau altor persoane ori există pericolul distrugerii de bunuri aparţinând instituţiei.
În situaţia în care, în urma loviturilor aplicate cu bastonul, s-a produs vătămarea corporală a persoanei, poliţistul este obligat să îi acorde primul ajutor, eventual o transporte la o instituţie medicală, pentru acordarea de îngrijiri şi să raporteze ierarhic, de urgenţă, evenimentul.

FOLOSIREA CĂTUŞELOR
Încătuşarea este o măsură poliţienească de prevedere şi siguranţă care constă în aplicarea cătuşelor pe încheietura mâinilor unei persoane, în scopul limitării mobilităţii fizice a acesteia.

Încătuşarea se efectuează obligatoriu asupra următoarelor categorii de persoane:

  • dezertori, evadaţi şi recidivişti periculoşi;
  • urmăriţi, reţinuţi, condamnaţi şi arestaţi preventiv, pe timpul transferării sau al escortării;
  • autorii unor infracţiuni contra vieţii persoanei (tâlhărie, ultraj, viol în grup) ori ai altor infracţiuni grave;
  • care se manifestă agresiv, sunt violente ori se opun măsurilor poliţieneşti, iar rezistenţa lor nu poate fi înfrântă în alt mod;
  • care, datorită stării psihice în care se află, prezintă pericol pentru viaţa şi integritatea lor corporală, a poliţist sau a altor persoane;
  • care urmează a fi conduse la sediul poliţiei în vederea luării măsurilor legale şi se manifestă agresiv;
  • care, în urma controlului corporal, al bagajelor sau al vehiculelor, au fost depistate ca având asupra lor bunuri deţinute fără îndeplinirea condiţiilor legale sau provenite din săvârşirea unei infracţiuni.

Încătuşarea se execută rapid şi energic.
Cătuşele se aplică pe mâinile poziţionate la spate, pe cât posibil, cu sistemul de închidere orientat în sus.
Încătuşarea se efectuează, de regulă, din poziţia în picioare, persoana fiind aşezată în aşa fel încât să nu poată ataca.
În cazul în care trebuie imobilizate mai multe persoane, sau când acestea au un comportament violent, sunt aşezate în genunchi sau culcate pe burtă, cu mâinile pe ceafă.
În cazul în care persoana opune rezistenţă, aceasta este încătuşată forţat.
După încătuşare, se efectuează, în mod obligatoriu, controlul persoanei.
Dacă persoana încătuşată continuă să se manifeste violent, poliţistul poate imobiliza şi picioarele.
Cătuşele se aplică în aşa fel încât să nu ducă la rănirea sau vătămarea integrităţii corporale a celui imobilizat.
Cătuşele se scot numai dacă a intervenit îmbolnăvirea gravă a per­soanei, pentru ca aceasta să meargă la toaletă, pe timpul servirii mesei, precum şi la depunerea acesteia în locurile de deţinere, sub supravegherea atentă în acest timp.
Este interzisă ţinerea persoanelor încătuşate în poziţii nefireşti (în genunchi, culcate, etc.) după realizarea imobilizării, sau expunerea lor având cătuşele aplicate la vedere în locuri publice sau în sediile de poliţie pentru filmare (fotografiere) de către reprezentanţii mass-media.

FOLOSIREA CÂINILOR DE SERVICIU
Câinii de serviciu (de însoţire) sunt daţi în dotarea poliţiştilor după ce aceştia urmează un curs de iniţiere în creşterea şi dresajul câinilor.
La orice ieşire în teren, câinele de serviciu este echipat cu botniţă şi pus în lesă, fiind folosit, de regulă, numai de poliţistul care îl are în primire şi care l-a dresat.

În funcţie de situaţia creată, câinele de serviciu poate fi folosit:

  • cu botniţă şi fără lesă, pentru:
  • paza locului faptei, a corpurilor delicte şi a persoanelor;
  • cercetarea şi scotocirea terenurilor acoperite ori a locurilor greu accesibile;
  • fără botniţă şi în lesă, când:
  • trebuie dispersat un grup ce prezintă pericol pentru ordinea publică;
  • trebuie înlăturată opunerea violentă faţă de măsurile legale luate de poliţişti;
  • este necesară asigurarea pazei persoanelor în timpul conducerii forţate la sediul poliţiei;
  • este necesară restabilirea ordinii în parcuri sau în alte locuri deschise.
  • fără botniţă şi fără lesă, pentru:
  • semnalarea şi descoperirea persoanelor ascunse;
  • înlăturarea unor atacuri care pun în pericol viaţa sau integritatea cor­po­rală a poliţist ori a altor persoane, precum şi pentru prevenirea unor posibile atacuri de acest gen;
  • prinderea unor persoane suspecte de comiterea unor infracţiuni şi care nu se supun somaţiei;
  • prinderea evadaţilor şi altor persoane urmărite în temeiul legii.

Folosirea câinilor de serviciu este precedată de somaţia pentru încetarea acţiunilor şi avertizarea cu privire la folosirea acestui mijloc, prin formula „ÎNCETAŢI, DISPERSAŢI-VĂ, VOM FOLOSI CÂINII DE SERVICIU!”.
Câinele poate fi folosit şi fără somaţie, dacă timpul necesar pentru această activitate este insuficient, existând un pericol iminent.
Poliţiştii, care au în dotare câini de serviciu, vor aloca 30 de minute din timpul de lucru zilnic pentru îngrijirea şi hrănirea acestora.




Vreau să mai precizez că NU eu sunt autorul celor ce sunt postate mai sus (deci nu trebuie să săriți repede pe mine), aici sunt reguli pe care cu toții le-am învățat în școală și în mod normal, ar trebui ca toți să le cunoaștem și să le aplicăm, întrucât fac parte din MĂSURILE TACTICE POLIȚIENEȘTI.
De asemenea, vă precizez că m-am documentat și aceste reguli nu au caracter de informații clasificate, sunt publice, ba chiar au fost publicate în diverse cărți ori pe internet.
  • Upvote 2
  • Downvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Această publicitate este afişată doar vizitatorilor. - Click aici pentru înregistrare

Cristi

Parerea mea e ca regulile sunt destul de bune. Parerea mea. Treaba e sa mai fie si aplicate.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Motoboom

De cate ori interveniti in diferite situatii si folositi forta sa imobilizati persoane sau folositi alte mijloace din dotare, nu uitati sa le treceti in procesul verbal, sa nu comenteze cetateanul ca el a fost 'cuminte', dar politistul avea ceva personal cu el si a fost bruscat ori batut de politist. emo-yessir.gif

  • Upvote 1
  • Downvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
CITADELA

As schimba formula "baston de cauciuc" cu "arme neletale contondente" (sau ceva asemanantor), pt ca in dotare se mai afla si bastoane telescopice metalice sau facute din alte materiale, iar expresia "din cauciuc", duce cu gandul la bastoanele de pe vremea Militiei, cele verzulii, cu insertie din otel (nu ca n-ar fi fost eficiente) . Spre exemplu, cele din seria B1, B2 etc, folosite inclusiv la OP, nu prea mai sunt "din cauciuc", ci doar "imbracate" cu un strat exterior.

In practica, s-a ridicat problema bastoanelor telescopice de catre un procuror care a avut de solutionat o plangere impotriva unui politist care folosise, in imprejurari ce justificau uzul, o astfel de arma neletala. Desi bastonul era pe inventar, in dotare, legislatia este asa cum este, si lasa loc la interpretari.

Cu privire la incatusare, as face urmatoarele precizari:

- incatusarea se face, in principiu, cu mainile la spate, cu exceptia situatiilor in care din motive medicale acest lucru nu este posibil

- se incatuseaza toate persoanele, indiferent de sex, daca dezvoltarea biologica a acestora poate reprezenta un pericol pentru politisti/alte persoane (fara exceptii pe baza de sex, varsta etc)

Iar dupa folosirea pulverizatorului iritant-lacrimogen, politistul sa administreze tratament de prim-ajutor specific pentru caile respiratorii si ochi. (mergand de la prezumtia ca in fiecare echipaj, la trusa sanitara, o sa existe substantele necesare)

Cel mai important este ca toate aceste "tactici" fie cuprinse intr-un act normativ puternic (Lege/HG) si nu intr-un OMAI, cunoscut doar de politisti, si pe care eventual nici nu-l publica in Monitorul Oficial. N-ar fi rau ca la urmatoarea reforma a Legii de organizare si functionare a Politiei Romane/Statutul politistului, sa se introduca un astfel de capitol.

Edited by CITADELA
  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

Foarte corecte și pertinente observațiile tale. :good:

Și eu sunt de părere că ceea ce ai spus tu aici, este probabil cea mai importantă necesitate.

Cel mai important este ca toate aceste "tactici" fie cuprinse intr-un act normativ puternic (Lege/HG) si nu intr-un OMAI, cunoscut doar de politisti, si pe care eventual nici nu-l publica in Monitorul Oficial. N-ar fi rau ca la urmatoarea reforma a Legii de organizare si functionare a Politiei Romane/Statutul politistului, sa se introduca un astfel de capitol.

Dacă astfel de proceduri vor fi cât mai clare, precise, neinterpretabile și (foarte important) prevăzute într-o lege, atunci și polițistul va ști clar cum să acționeze, iar ulterior, în situația unor cercetări se v-a urmări exact dacă a respectat ce prevede legea. Dacă a respectat ... la revedere, să se încheie totul, iar data viitoare domnul infractor să știe că nu e de joacă cu polițistul.

În plus față de observațiile făcute de CITADELA, eu aș mai adăuga și eliminarea acestui concept:

Folosirea mijloacelor de imobilizare împotriva participanţilor la acţiunile agresive se face în mod gradual,

și susțin acest lucru întrucât sunt de părere că această prevedere nu face altceva decât să lase loc de interpretări și răstălmăciri, în funcție de starea sau sentimentele fiecărui procuror/avocat/judecător în parte.

Situația e clară, dacă individul nu se supune somațiilor și e agresiv, înseamnă că-și asumă anumite riscuri. :emo-yessir:

Aceeași situație este și prevederile privind folosirea bastonului, unde de asemenea trebuie eliminată această frază:

Forţa loviturilor aplicate trebuie să fie în concordanţă cu gradul de împotrivire a persoanei. :doh:

Și aici este aceeași situație, întrucât gradul de împotrivire este perceput diferit de la o persoană la alta și automat e ceva foarte interpretabil.

Share this post


Link to post
Share on other sites
arcan

Desi pe public toata lumea se plange ca e tare greu sa imobilizezi un bou recalcitrant, vad ca topicul este este total neinteresant pentru unii.

Propun sa dezbatem pe privat cele mai bune (si functionale in operativ) tehnici de imobilizare/incatusare.

Edited by arcan
  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Ecou

Imobilizarea ca imobilizarea. Problema de substrat se regaseste in conducerea administrativa la sediu (art. 31 alin. (1) lit. B) din Legea nr. 218/2002). De ani de zile tipa ONG-uri gen APADOR-CH ca sa modificam legea astfel incat sa fie emis un act adminitrativ in aceasta situatie atacabil pe contencios. Au incercat marea cu degetul si la Curtea Constitutionala dar au luat flit.

Din punct de vedere tehnic procedurile de lucru pe linie de ordine publica pot fi imbunatatite permanent pe criteriu evolutiv. Nu trebuie sa omitem ca aceasta isi trag esenta din DIspozitia IGPR nr. 643/2005 care nu a fost abrogata vreodata.

Din punct de vedere al tehnicii legislative (Legea nr. 24/2000), pentru eliminarea oricaror interpretari si pentru a conferi tărie si opozabilitate acestor proceduri, ar fi necesara transpunerea lor intr-un act normativ inferior, subrogat legii de organizare si functionare, ce va fi publicat in Monitorul Oficial. In acest caz, cred ca un HG ar fi cea mai buna solutie, cu riscul de a fi un document cu zeci sau sute de pagini :).

Probabil, tot in acest context, ar trebui subliniat si dezideratul suprem, ca Politia Romana sa nu mai fie subordonata unui minister, ci sa functioneze ca institutie independenta, gen SRI/SIE/etc, supusa controlului parlamentar, unde inspectorul general sa fie ordonator principal de credite.

Dar cum in acest moment este dimineata si tocmai m-am trezit si beau cafeaua, incetez sa visez si dau inainte cu gramezi de dispozitii IGPR, ordine de ministru, standarde si proceduri de sistem (astea-s ultimele gaselnite).

Stati linistiti, cand e nevoie sa te zboare pe luna, sunt bune (opozabile) si astea ;). Nimeni nu tine cont de riscul reglementarii excesive si procedurizarii activitatii. Trendul actual este de a reglementa toate tipurile de activitati politienesti specifice pentru a fi "controlabile". Cel putin acesta este scopul dezvoltarii controlului intern, asa cum a fost expus de structura de audit. Din pacate, ceea ce se doreste a fi o eficientizare a activitatii (raportul activitati/costuri/rezultate), in fapt se transforma usor, usor, intr-un instrument de control si de taiat capete.

Bafta si spor la treaba. ;) Cred ca ar fi indicat sa mutati topicul in aria privata!

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
croitoru

Foarte bun si util topicul acesta :good:

Share this post


Link to post
Share on other sites
jimny

Ce credeti despre faptul ca forta fizica a fost eliminata din POP, dintre mijloacele individuale ce pot fi folosite de politist?

Share this post


Link to post
Share on other sites
Ecou

Citeste art. 31 alin. 1 lit. b) din Lg. 218/2002...

"Bate" orice procedură ;)

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
jimny

Nu folosirea fortei este in disputa. Este vorba despre faptul ca in forma "revizuita" a POP mijloacele individuale sint ierarhizate dupa cum urmeaza: somatia, folosirea pulverizatorului cu gaz iritant-lacrimogen, folosirea bastonului ( tonfei), folosirea catuselor, folosirea armei de serviciu. Eu personal consider eliminarea explicita a folosirii fortei fizice dintre aceste mijloace ca fiind un mare pas inapoi facut in domeniul atit de rarefiat al protectiei politistului, o noua tradare - a cita oare  - a sistemului.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Ecou

Ok... Am perceput acest aspect....

Dar înaintea acestora primează art. 16 alin. 1 lit. d) din Cpp rap. la art. 19-20-21 din Codul penal...

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

Mie nu mi se pare vreo mare şmekerie. Lăsând la o parte faptul că folosirea bastonului sau tomfei implică automat şi logic folosirea forţei, nu văd de ce poliţistul ar trebui să fie un fel de Chuck Norris şi să-l tumbăcească pe cel ce nu se supune somaţiilor sale. Mi se pare rudimentar. Îl somează, nu se supune, foloseşte sculele din dotare, că d-aia le are. Dacă ăla devine recalcitrant şi violent, foloseşte chiar şi arma. Nu trebuie să avem mijloace ierarhizate, că de aia ne iau procurorii la întrebări de genul: dar pulverizatorul cu gaz de ce nu l-ai folosit şi ai trecut direct la tomfă? dar de ce nu ai făcut uz de toate mijloacele prevăzute în ierarhizarea aia ... şi aşa mai departe. Asta în condiţiile în care tu acolo în stradă nu ai timp să treci prin toate etapele ălea, pentru că lucrurile degenerează într-o fracţiune de secundă şi tu trebuie să iei o decizie în următoarea fracţiune de secundă. Cu cât sunt mai multe menţiuni în ierarhizarea respectivă, cu atât mai mult se dă apă la moară procurorilor teoriticieni îndrăgostiţi de prostia aia cu forţa folosită trebuie să fie direct proporţională ...

Mult mai util mi s-ar fi părut introducerea pistoalelor cu electroşocuri şi a bastoanelor telescopice, ca să nu mai care poliţiştii ditamai bâzdoacele la brâu.

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites
bozo

si mie mi se pare normal sa folosesti dotarea, de ce sa stai sa te lupti cu ei sa ii incatusezi, iti mai iei si un pumn in ochi, haine rupte...

Nu se supune, jap cu spray, tonfa si restul pana sta sa ii pui catusele.

Share this post


Link to post
Share on other sites
jimny

@ecou: ar fi bine sa gindeasca la fel si procurorul; nu sint gica-contra, dar in final despre asta este vorba.

@Catalin & bozo: daca un individ refuza sa se supuna solicitarilor voastre si dupa folosirea pulverizatorului si basonului ( sa nu spuneti ca n-ati intilnit astfel de situatii) ce faceti? Daca individul nu va ataca, ci fuge, cum il imobilizati?

Share this post


Link to post
Share on other sites
bozo

dai cu bastonul pana nu mai fuge, se pare...

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Niko

S-ar putea posta un model de raport privind folosirea fortei si a mijloacelor din dotare ?Multumesc.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Marius

Numai în aria privată (secţiunea rezervată doar poliţiştilor).

Share this post


Link to post
Share on other sites
Eduard

Dacă ești polițist, caută procedura pe intrapol și la sfârșit există o anexă cu modelul de raport.

Trebuia să știi asta!... Eu sunt sătul de câte am completat. :)

Edited by Eduard

Share this post


Link to post
Share on other sites
rustic

Dupa completare sa nu uitati sa-i dati si numar de inregistrare la ,,masa,, la acel raport.Asta ne-au atras atentia cei de la P. I. 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Similar Content

    • Elvis
      By Elvis
      HOTĂRÂREA NR. 284/2005 privind stabilirea cuantumului şi condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cuvenite poliţiştilor
      (Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 327 din 19/04/2005)
      Actualizată 13.12.2018
      Articolul 1
      (1) Politiștii aflați în situațiile prevăzute la art. 31 alin. (1) și alin. (11) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, au dreptul la o compensație lunară pentru chirie, calculată în raport cu salariul de funcție aflat în plată corespunzător lunii pentru care se cuvine acest drept, în cuantum de:
      a) 50% din salariul de funcție aflat în plată, dacă locuința închiriată se află în municipii, stațiuni turistice ori balneare sau în localități cu situații deosebite, dar nu mai mult decât este prevăzut în contractul de închiriere;
      b) 40% din salariul de funcție aflat în plată, dacă locuința închiriată se află în alte localități decât cele prevăzute la lit. a), dar nu mai mult decât este prevăzut în contractul de închiriere.
      (2) Stațiunile turistice ori balneare prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt cele definite și atestate prin acte normative aplicabile la nivel național.
      (3) Localitățile cu situații deosebite prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt cele care îndeplinesc criteriile privind acordarea sporului pentru activitatea desfășurată în localități sau în zone izolate ori cele din județele unde încadrarea personalului se face cu greutate, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor.

      Articolul 2
      Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul beneficiază de compensația lunară pentru chirie dacă îndeplinește cumulativ următoarele cerințe:
      a) nu efectuează naveta la și de la locul de muncă din/în localitatea de domiciliu;
      b) polițistul ori soția/soțul acestuia/acesteia nu deține locuința proprietate personală în localitatea în care a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului;
      c) unitatea de poliție în care polițistul este încadrat nu are posibilitatea sa îi asigure acestuia și, după caz, membrilor familiei sale spațiu de locuit corespunzător;
      d) polițistul ori soția/soțul acestuia/acesteia nu are atribuită, prin contract de închiriere cu plata subvenționată a chiriei, o locuință din fondul locativ de stat în localitatea unde a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului;
      e) polițistul ori soția/soțul acestuia/acesteia prezintă un contract de închiriere a unui spațiu de locuit încheiat în nume propriu sau în numele soțului/soției, altul decât cel prevăzut la lit. d);
      f) abrogată

      Articolul 3
      (1) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are domiciliul beneficiază de compensație lunară pentru chirie dacă îndeplinește cumulativ următoarele cerințe:
      a) polițistul ori soția/soțul acestuia/acesteia nu deține locuință proprietate personală în localitatea de domiciliu;
      b) unitatea de poliție în care polițistul este încadrat nu are posibilitatea să îi asigure acestuia și, după caz, membrilor familiei sale spațiu de locuit corespunzător;
      c) polițistul ori soția/soțul acestuia/acesteia nu are atribuită, prin contract de închiriere cu plata subvenționată a chiriei, o locuință din fondul locativ de stat în localitatea de domiciliu;
      d) polițistul ori soția/soțul acestuia/acesteia prezintă un contract de închiriere a unui spațiu de locuit încheiat în nume propriu sau în numele soțului/soției, altul decât cel prevăzut la lit. c);
      e) abrogată.
      f) în urma efectuării anchetei sociale se constată că polițistul se află într-un caz justificat de a beneficia de compensație pentru chirie.
      (2) Ancheta socială prevăzută la alin. (1) lit. f) se efectuează de către o comisie constituită prin ordin al ministrului administrației și internelor. La stabilirea cazurilor justificate, comisia are în vedere următoarele criterii:
      a) polițistul nu deține un spațiu de locuit corespunzător la adresa de domiciliu, în situația în care și-a stabilit reședința la adresa locuinței închiriate potrivit alin. (1) lit. d), ori nu deținea la adresa anterioară de domiciliu, în situația în care și-a stabilit domiciliul la adresa locuinței închiriate potrivit alin. (1) lit. d); sau
      b) din motive neimputabile polițistului, acesta se află în imposibilitatea obiectivă de a mai locui la adresa de domiciliu; sau
      c) domiciliul polițistului este stabilit într-un spațiu de locuit corespunzător, care este ocupat de acesta în baza unui contract de închiriere.
      (3) Rezultatul anchetei sociale se consemnează într-un proces-verbal care se transmite compartimentului de resurse umane.

      Articolul 31
      (1) Nu se acordă compensația lunară pentru chirie în situația în care contractul de închiriere a fost încheiat cu copiii/părinții polițistului ori ai soției/soțului acestuia/acesteia.
      (2) abrogat.

      Articolul 4
      (1) Polițiștii îndreptățiți să beneficieze de compensația lunară pentru chirie solicită, prin raport scris, sefului unității de poliție în care sunt încadrați acordarea acestui drept bănesc.
      (2) Raportul se înregistrează la secretariatul unității și va conține, în mod obligatoriu, următoarele elemente:
      a) numărul și data ordinului de mutare în interesul serviciului sau, după caz, ale ordinului de numire ca urmare a absolvirii instituției de învățământ ori chemării/rechemării în activitate;
      b) date privind situația familială a polițistului în cauză: starea civilă, numărul copiilor și al altor persoane aflate în întreținerea polițistului, domiciliul;
      c) adresa la care locuiește în localitatea în care a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului, pentru care se anexează copia contractului de închiriere;
      d) dacă în localitatea în care a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului are atribuită locuință de serviciu, de intervenție ori din fondul locativ de stat cu plata subvenționată a chiriei;
      e) dacă polițistul sau, după caz, soția/soțul deține locuința proprietate personală în localitatea în care a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului;
      f) dacă soția/soțul este polițist sau cadru militar în activitate, denumirea unității/indicativul structurii militare în care este încadrată/încadrat și localitatea/garnizoana de dislocare;
      g) dacă efectuează naveta în localitatea în care își are domiciliul, pentru polițiștii prevăzuți la art. 2;
      h) angajamentul de a raporta în scris, în termen de 5 zile lucrătoare de la ivirea situației, orice schimbare intervenită, de natură să modifice condițiile care au stat la baza acordării compensației lunare pentru chirie;
      i) orice alte date pe care polițistul le consideră necesare;
      j) declarație pe propria răspundere că datele prezentate în raport sunt reale, contractul de închiriere nu este încheiat cu copiii/părinții săi ori ai soției/soțului acestuia/acesteia, precum și angajamentul de a restitui în condițiile legii sumele încasate fără temei legal, în cazul constatării că datele înscrise nu sunt reale.
      (3) În cazul în care polițiștii beneficiari ai compensației lunare pentru chirie încheie un nou contract de închiriere, pentru aceeași locuință, cu același proprietar, la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat precedentul ori ca urmare a modificării, prin acordul de voință al părților, a cuantumului chiriei sau în cazul schimbării proprietarului, aceștia au obligația de a comunica, în termen de 30 de zile calendaristice, schimbările intervenite, prin raport scris adresat șefului unității de poliție în care sunt încadrați, la care vor anexa noile documente justificative, urmând ca plata compensației lunare pentru chirie, stabilită în noile condiții, să se realizeze cu data înscrisă pe noul contract de închiriere.

      Articolul 5
      (1) Compartimentul de resurse umane al unității de poliție în care este încadrat polițistul verifică elementele cuprinse în raportul prevăzut la art. 4 și certifică, sub semnătură, realitatea datelor privind situația profesională a acestuia.
      (2) Compartimentul administrarea patrimoniului imobiliar sau persoana desemnată prin dispoziția zilnică cu atribuțiuni pe linia cazării polițiștilor va verifica datele înscrise în raport, referitoare la situația locativă a solicitantului, și va certifica, sub semnătură, realitatea acestora.
      (3) Rezultatul verificării și propunerile se consemnează într-un proces-verbal întocmit de compartimentul de resurse umane și se prezintă șefului unității de poliție pentru a hotărî, după caz, astfel:
      a) acordarea compensației lunare pentru chirie polițiștilor care îndeplinesc condițiile legale și emiterea dispoziției zilnice de alocare la plata compensației lunare pentru chirie, specificându-se în mod expres data la care se plătește compensația;
      b) respingerea solicitărilor care nu îndeplinesc condițiile legale de acordare a compensației lunare pentru chirie și comunicarea în scris a motivelor care au stat la baza respingerii.
      (4) Hotărârea referitoare la acordarea compensației lunare pentru chirie politiștilor care îndeplinesc condițiile legale aparține șefului unității de poliție.
      (5) Proiectul dispoziției zilnice de alocare la plata compensației lunare pentru chirie va fi vizat pentru control financiar preventiv propriu, potrivit actelor normative în vigoare.
      (6) Compensația lunară pentru chirie se acordă începând cu data înregistrării raportului la secretariatul unității.
      (7) Termenul maxim pentru emiterea dispoziției zilnice de alocare la plata compensației, precum și pentru comunicarea în scris a răspunsului referitor la respingerea cererii este de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării raportului la secretariatul unității, exclusiv ziua înregistrării. În situații deosebite, la propunerea compartimentului de resurse umane, șeful unității de poliție poate aproba prelungirea termenului inițial, o singură dată, cu maximum 5 zile lucrătoare.

      Articolul 6
      Polițiștii numiți în prima funcție sau mutați în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își au domiciliul, care ulterior își stabilesc domiciliul în noua localitate, au dreptul la compensație lunară pentru chirie dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute la art. 2 lit. b)-e).

      Articolul 7
      (1) În situația în care atât soțul, cât și soția sunt polițiști, având dreptul la compensație lunară pentru chirie potrivit prezentei hotărâri, și locuiesc împreună, se acordă o singură compensație lunară pentru chirie celui/celei cu salariul de funcție aflat în plată mai mare.
      (2) În situația în care polițiștii, soț și soție, locuiesc la adrese diferite, fiind despărțiți în fapt, fiecare dintre aceștia beneficiază de compensație pentru chirie potrivit art. 1 alin. (1).
      (3) Pentru a beneficia de compensația pentru chirie, polițiștii prevăzuți la alin. (2) trebuie să anexeze la raport copia contractului de închiriere.

      Articolul 8
      Rapoartele personale ale polițiștilor alocați la plata compensației lunare pentru chirie și procesele-verbale se păstrează într-un dosar separat, la structura financiar-contabilă.

      Articolul 9
      (1) Compensația lunară pentru chirie se plătește pentru luna precedentă la data stabilită pentru plata drepturilor salariale pentru întreg personalul din unitatea de poliție la care beneficiarul este alocat la drepturi, pe baza Statelor de plată întocmite în acest scop.
      (2) Prin semnătura de primire a sumelor reprezentând compensația lunară pentru chirie polițiștii confirmă că în luna pentru care se face plata nu au intervenit schimbări de natură să modifice dreptul la compensația lunară pentru chirie.
      (3) Sumele reprezentând compensația lunară pentru chirie, plătite necuvenit, se recuperează conform prevederilor legale în vigoare.

      Articolul 10
      Alocarea și scoaterea la/de la plata compensației lunare pentru chirie se fac prin dispoziție zilnică, potrivit normelor în vigoare.

      Articolul 11
      În situația plăților pentru fracțiuni de lună, calculul compensației zilnice se face raportându-se compensația lunară la numărul de zile calendaristice din luna pentru care se face plata.

      Articolul 12
      Compensația lunară pentru chirie se acordă în condițiile reglementate de prezenta hotărâre și polițiștilor care se află în următoarele situații:
      a) inițial au deținut locuințe din fondul locativ de stat, iar ulterior, în baza unor hotărâri judecătorești de divorț definitive și irevocabile, au pierdut beneficiul folosinței acestor locuințe;
      b) au primit locuințe din fondul locativ de stat și, ulterior, acestea au fost redobândite de proprietarii de drept în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile;
      c) au fost încadrați sau au redobândit calitatea de polițist;
      d) sunt detașați pentru a îndeplini funcții în afara Ministerului Administrației și Internelor.

      Articolul 13
      (1) Compensația lunară pentru chirie, acordată în condițiile reglementate de prezenta hotărâre, se plătește în continuare polițiștilor care:
      a) sunt trimiși în străinătate pentru îndeplinirea/ executarea misiunilor în cadrul forțelor de menținere a păcii sub egida O.N.U., NATO sau a altor organisme internaționale;
      b) sunt trimiși la studii, cursuri, stagii de practică, de specializare, de perfecționare și alte forme de pregătire în străinătate, cu durata de până la 2 ani inclusiv;
      c) sunt puși la dispoziție potrivit legii;
      d) sunt mutați în altă unitate de poliție situată în aceeași localitate în care au fost numiți în prima funcție sau mutați inițial în interesul serviciului.
      (2) Baza de calcul a compensației lunare pentru chirie, în cazurile prevăzute la alin. (1), o constituie salariul de funcție aflat în plată cuvenit, potrivit legii, pentru situațiile respective.

      Articolul 14
      Compensația lunară pentru chirie nu se acordă în situația în care polițiștilor și, după caz, familiilor acestora, li se atribuie un spațiu de locuit corespunzător, pe care îl refuză.

      Articolul 15
      Dreptul la compensația lunară pentru chirie încetează în următoarele situații:
      a) la data dobândirii de către polițist sau de către soția/soțul acestuia/acesteia, pe orice cale, a unei locuințe proprietate personală în localitatea în care polițistul a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului;
      b) la data încheierii căsătoriei, dacă soția/soțul are locuința proprietate personală în localitatea în care polițistul a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului;
      c) la data încheierii, de către polițistul în cauză sau de către soția/soțul acestuia/acesteia, a contractului de închiriere pentru locuința atribuită din fondul locativ de stat cu plata subvenționată a chiriei, în localitatea în care polițistul a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului;
      d) la data încheierii contractului de închiriere pentru locuința de serviciu sau de intervenție ori a acceptării în scris a cazării în căminul de garnizoană;
      e) la data când se refuză, în scris, atribuirea unui spațiu de locuit corespunzător;
      f) la data mutării într-o altă localitate. Unitatea din care se mută polițistul plătește compensația lunară pentru chirie până la data expirării termenului legal de predare a funcției înscris în dispoziția de personal;
      g) în cazul încetării plății drepturilor salariale cuvenite în calitate de polițist.

      Articolul 16
      Compensația lunară pentru chirie nu se acordă polițiștilor trimiși în misiune permanentă în străinătate.

      Articolul 17
      Pentru polițiștii beneficiari ai compensației lunare pentru chirie, care sunt mutați într-o altă unitate de poliție din aceeași localitate, se procedează astfel:
      a) la vechea unitate se consemnează în certificatul de scoatere și alocare de la/la drepturi cuantumul compensației lunare pentru chirie și data până la care s-a achitat;
      b) la noua unitate se vor analiza rapoartele polițiștilor respectivi, potrivit regulilor prevăzute de prezenta hotărâre.

      Articolul 18
      Eventualele contestații privind stabilirea și plata compensației lunare pentru chirie se soluționează de către eșalonul ierarhic superior unității din care face parte polițistul.

      Articolul 19
      Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 66/2003 privind cuantumul și condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie, cuvenită polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 18 februarie 2003.
    • Marius
      By Marius
      Procedura de restituire a certificatului de înmatriculare reţinut
      Certificatul de înmatriculare se restituie doar proprietarului sau în lipsa acestuia unei persoane desemnate prin procurră notarială la încetarea motivului pentru care documentul a fost reţinut.
      Pentru a reintra în posesia certificatului de înmatriculare reţinut, titularul acestuia trebuie să se prezinte la sediul Serviciului Poliţiei Rutiere sau după caz Brigăzii Rutiere, la ghişeul de restituiri certificate, având asupra sa următoarele documente :
      Pentru persoane fizice:
      cartea de identitate; dovada de reţinere a certificatului de înmatriculare original; actul de identitate a delegatului original + copie, după caz; actul din care rezultă încetarea motivului reţinerii original + copie; Pentru persoane juridice:
      actul de identitate a delegatului original + copie; dovada de reţinere a certificatului de înmatriculare original; actul din care rezultă încetarea motivului reţinerii original + copie; delegaţie adresată Serviciului Poliţiei Rutiere sau după caz Brigăzii Rutiere (original) din partea societăţii deţinătoare, a societăţii de leasing sau a societăţii utilizatoare (este necesară şi o copie a contractului de leasing). Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se trimite autorităţii competente care l-a eliberat, împreună cu raportul de reţinere.
      Atunci când vehiculul este înmatriculat sau înregistrat într-un alt judeţ decât cel pe teritoriul căruia a fost constatată fapta ori este înmatriculat într-un alt stat, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare şi plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare se trimit, după expirarea termenului prevăzut de lege (15 zile) pentru introducerea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, serviciului poliţiei rutiere din judeţul care are în evidenţă vehiculul, autorităţii administraţiei publice locale emitente sau, după caz, autorităţii străine emitente.
      În cazul introducerii plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, în dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se înscrie menţiunea că vehiculul are drept de circulaţie pentru 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii dreptului de circulaţie, iar plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare se restituie de către poliţia rutieră în baza ordonanţei preşedinţiale emise de instanţa investită cu soluţionarea cauzei sau a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă.
    • xDelta
      By xDelta
      Care este procedura de recuperare/reinoire a placutelor de inmatriculare?
      Pur si simplu mi-au fost furate intr-o seara, masina este pe numele altui proprietar care nu este in Romania, deci eu trebuie sa ma descurc cu ele? As putea face ceva in legatura cu asta?
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.