Jump to content
POLITISTI.ro

O.M.A.I. 298/2011 - Modificarea şi/sau suspendarea raporturilor de serviciu


Catalin

Recommended Posts

  • Moderator
Catalin

ORDIN nr. 298 din 23 decembrie 2011 privind procedura si cazurile de modificare si/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale politistilor

EMITENT: MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 28 decembrie 2011



Având în vedere prevederile art. 78 alin. (1) din cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 922.651/2011, în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 15/2008, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ministrul administraţiei şi internelor emite urmãtorul ordin:

CAP. I
Dispoziţii generale


ART. 1
Aria de reglementare
Prevederile prezentului ordin reglementeazã procedura şi cazurile de modificare şi/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor.

CAP. II
Procedura şi cazurile de modificare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor


SECŢIUNEA 1
Modificarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor


ART. 2
(1) Modalitãţi de modificare a raporturilor de serviciu. Raporturile de serviciu ale poliţiştilor se pot modifica prin:
a) delegare;
b) detaşare;
c) participare la misiuni internaţionale;
d) transfer;
e) mutare;
f) împuternicire pe o funcţie de conducere;
g) punere la dispoziţie.

 

(2) În perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate şi a celor pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau în cazul copilului cu handicap pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani, raportul de serviciu al poliţistului nu poate fi modificat şi nu poate înceta decât la iniţiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepţia situaţiilor în care faţă de poliţist s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale ori măsura arestării preventive sau cea a arestului la domiciliu.

SECŢIUNEA a 2-a
Delegarea


ART. 3
Condiţiile delegării
(1) Delegarea reprezintã exercitarea temporară de către poliţist a unor activităţi corespunzătoare atribuţiilor de serviciu, în afara locului său de muncă, în interesul unităţii în care este încadrat.
(2) Prin excepţie de la alin. (1), delegarea se poate realiza şi în interesul structurii ierarhic superioare.
ART. 4
Durata delegãrii
Delegarea poate fi dispusã pentru o perioadã de cel mult 60 de zile calendaristice într-o perioadã de 12 luni. Delegarea pe o perioadã mai mare de 60 de zile calendaristice într-o perioadã de 12 luni se poate dispune numai cu acordul scris al poliţistului.
ART. 5
Procedura delegãrii
(1) În urma identificãrii activitãţilor a cãror îndeplinire se poate realiza prin delegare, procedura delegãrii se iniţiazã de cãtre şeful unitãţii în care este încadrat poliţistul sau, dupã caz, de cãtre şeful structurii ierarhic superioare, la propunerea şefului nemijlocit, respectiv a şefului compartimentului din cadrul structurii ierarhic superioare.
(2) În vederea delegãrii, şeful nemijlocit, respectiv şeful compartimentului din cadrul structurii ierarhic superioare propune poliţistul care urmeazã sã fie delegat şefului unitãţii, respectiv şefului structurii ierarhic superioare printr-o notã de prezentare, care trebuie sã cuprindã cel puţin menţiuni privind scopul delegãrii, unitatea/structura la care se realizeazã delegarea, durata delegãrii şi atribuţiile poliţistului pe perioada delegãrii.
(3) Şeful unitãţii, respectiv şeful structurii ierarhic superioare decide, în urma analizei propunerii în şedinţa de conducere, asupra oportunitãţii delegãrii, dupã exprimarea acordului şefului unitãţii în care poliţistul urmeazã sã fie delegat. În situaţia în care delegarea se realizeazã în interesul structurii ierarhic superioare, delegarea poliţistului se realizeazã cu acordul şefului unitãţii în care poliţistul este încadrat.
(4) Decizia privind delegarea se aduce la cunoştinţa poliţistului, prezentându-i-se totodatã şi situaţiile în care acesta poate refuza delegarea.
(5) Delegarea se dispune prin dispoziţie/ordin emisã/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane şi se comunicã poliţistului, sub semnãturã.
(6) Pe perioada delegãrii poliţistul îşi desfãşoarã activitatea în unitatea/structura în care a fost delegat şi îndeplineşte atribuţiile stabilite pentru perioada delegãrii de cãtre unitatea în care este încadrat, respectiv de cãtre structura ierarhic superioarã.
ART. 6
Încetarea delegării
(1) Delegarea încetează la data expirãrii perioadei dispuse prin dispoziţia/ordinul de delegare.
(2) În situaţia în care desfãşurarea activitãţii care a impus delegarea nu mai este necesarã ori când intervine una dintre situaţiile prevãzute la art. 18, delegarea poate înceta înainte de expirarea perioadei dispuse, prin dispoziţie/ordin emisă/emis în acest sens potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunicã poliţistului şi unitãţii/structurii în care este delegat şi, dupã caz, unitãţii în care poliţistul este încadrat.

SECŢIUNEA a 3-a
Detaşarea


ART. 7
Condiţiile detaşării
(1) Detaşarea poliţistului constã în schimbarea temporarã a locului de muncã şi exercitarea atribuţiilor în cadrul altor unitãţi/structuri din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), la alte instituţii ori autoritãţi publice, la solicitarea acestora. În mod excepţional şi numai cu acordul scris al poliţistului, prin detaşare se poate schimba şi specificul muncii.
(2) Detaşarea se dispune în interesul instituţiei în cadrul cãreia poliţistul urmeazã sã îşi desfãşoare activitatea.
(3) Detaşarea se poate dispune numai dacă pregătirea profesională a poliţistului îi permite exercitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei pe care urmează să fie numit temporar.
(4) Detaşarea poliţistului se dispune pe o funcţie vacantã sau temporar vacantã, prin dispoziţie/ordin emisã/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
ART. 8
Durata detaşării
(1) Detaşarea poate fi dispusã pentru o perioadã de cel mult 6 luni. Într-o perioadã de 12 luni, detaşarea se poate prelungi peste cele 6 luni numai cu acordul scris al poliţistului.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), detaşarea poliţiştilor, cu acordul lor scris, în cadrul unor organe speciale din structura autoritãţilor publice, se face pe perioada stabilitã prin dispoziţiile legale în vigoare aplicabile situaţiilor respective.
ART. 9
Procedura detaşãrii la alte unităţi/structuri din MAI
(1) Detaşarea se realizeazã la solicitarea şefului unitãţii în care poliţistul urmeazã sã îşi desfãşoare activitatea, cu aprobarea persoanei competente potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane şi, dupã caz, cu acordul şefului unitãţii din care face parte poliţistul.
(2) În vederea detaşării, şeful structurii în care există funcţia vacantă ce urmează a fi ocupată temporar prin detaşare propune şefului unităţii, printr-o notă de prezentare, demararea procedurilor privind identificarea unui poliţist care să fie detaşat, cu aplicarea prevederilor referitoare la ocuparea posturilor vacante prevăzute de actele normative interne care reglementează activitatea de management al resurselor umane. 
(3) Detaşarea poliţistului pe o funcţie publicã se realizeazã cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, obţinut de unitatea care solicitã detaşarea.
(4) Decizia privind detaşarea se aduce la cunoştinţa poliţistului, prezentându-i-se totodatã şi situaţiile în care acesta poate refuza detaşarea.
(5) Detaşarea poliţistului se dispune prin dispoziţie/ordin emisã/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane şi se comunică poliţistului, sub semnãturã.
(6) Numirea temporară a poliţistului în funcţia pe care este detaşat se realizează prin dispoziţie/ordin emisă/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane şi se comunică poliţistului, sub semnătură.
(7) Pe perioada detaşării unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de cãtre poliţist anterior detaşãrii.
ART. 10
Prelungirea detaşãrii la alte unităţi/structuri din MAI
Dacã motive obiective impun prelungirea detaşãrii peste perioada dispusã, emiterea dispoziţiei/ordinului de prelungire a detaşãrii se face numai dupã parcurgerea procedurii prevãzute la art. 9, cu respectarea prevederilor art. 8 alin. (1).
ART. 11
Încetarea detaşãrii la alte unităţi/structuri din MAI

(1) Detaşarea poate înceta înaintea expirării perioadei pentru care a fost dispusă, prin dispoziţie/ordin emisă/emis în acest sens potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunică poliţistului şi unităţii/structurii din/în care a fost detaşat, în următoarele situaţii:
a) motivele care au stat la baza solicitării nu mai subzistă;
b) şeful unităţii în care este încadrat poliţistul îşi retrage acordul cu privire la detaşarea poliţistului;
c) a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la art. 18.

(2) În situaţia în care detaşarea nu mai este necesarã ori când intervine una dintre situaţiile prevãzute la art. 18, aceasta poate înceta înainte de expirarea perioadei dispuse, prin dispoziţie/ordin emisã/emis în acest sens potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunicã poliţistului şi unitãţii/structurii din care a fost detaşat.
ART. 12
Procedura detaşării la Corpul Naţional al Poliţiştilor
Pentru a fi detaşaţi la Corpul Naţional al Poliţiştilor, poliţiştii aleşi în organele de conducere ale Corpului Naţional al Poliţiştilor sunt mutaţi la Direcţia generalã management resurse umane şi sunt numiţi în funcţii prevãzute în Statul "C", care constituie anexã la statul de organizare al Direcţiei generale management resurse umane. Detaşarea se dispune prin dispoziţie/ordin emisã/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane şi se comunicã poliţistului, sub semnãturã.
ART. 13
Procedura detaşãrii la alte instituţii ori autoritãţi publice
(1) Pentru detaşarea poliţiştilor la alte instituţii ori autoritãţi publice se prevãd funcţii în Statul anexã "M" cu posturi civile din structurile de specialitate ale Administraţiei prezidenţiale, Senat, Guvern, ministere şi alte organe centrale de specialitate care se încadreazã cu specialişti militari şi funcţionari publici cu statut special detaşaţi de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, care constituie anexã la Statul de organizare al Direcţiei generale management resurse umane, denumit în continuare Statul "M".
(2) Pentru a fi detaşaţi, poliţiştii prevãzuţi la alin. (1) sunt mutaţi, cu acordul lor, la Direcţia generalã management resurse umane şi se numesc în funcţii prevãzute în Statul "M".
(3) Detaşarea poliţiştilor la alte instituţii ori autoritãţi publice sau la alte instituţii de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţionalã se poate face cu acordul lor şi fãrã prevederea unor funcţii în Statul "M". În acest caz, asimilarea funcţiilor în care urmeazã sã fie detaşaţi poliţiştii se realizeazã, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi, dupã caz, al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, atunci când detaşarea se face pe o funcţie publicã.

(31) În situaţia detaşării în condiţiile alin. (3), pe perioada detaşării unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de către poliţist anterior detaşării.
(4) Detaşarea poliţiştilor în condiţiile alin. (1) şi (3) se aprobã/dispune prin dispoziţie/ordin emisã/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
ART. 14
Încetarea detaşãrii la Corpul Naţional al Poliţiştilor, precum şi la autoritãţi ori instituţii publice

(1) La încetarea detaşării, poliţiştii prevăzuţi la art. 12 şi la art. 13 alin. (1) sunt mutaţi în interesul serviciului din Statul «C», respectiv din Statul «M» în unitatea de la care au plecat, pentru a fi încadraţi în funcţiile pe care le-au ocupat anterior detaşării, dacă acestea sunt vacante, sau, cu acordul lor, în funcţii echivalente celor ocupate anterior.
(2) În situaţia în care ulterior aplicării prevederilor alin. (1) nu s-a realizat numirea în funcţie, poliţiştii se pun la dispoziţia unităţii de la care au plecat, pentru identificarea unei funcţii în vederea numirii, cu respectarea următoarei ordini de priorităţi:
a) în altă unitate a MAI, pentru a fi încadraţi în funcţii echivalente celor ocupate anterior, cu acordul scris al acestora;
b) în unitatea de la care au plecat sau în altă unitate, pe funcţii corespunzătoare gradelor profesionale deţinute, cu acordul scris al acestora;
c) în unitatea de la care au plecat sau în altă unitate a MAI, pe funcţii inferioare gradului profesional pe care îl deţin, în condiţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Prevederile art. 20 alin. (4) referitoare la vechimea în funcţii de conducere se aplică în mod corespunzător şi poliţiştilor prevăzuţi la art. 13 alin. (1) şi (3) dacă pe perioada detaşării au exercitat atribuţiile unor funcţii de conducere." 

SECŢIUNEA a 4-a
Participarea la misiuni internaţionale


ART. 15
Condiţiile participãrii la misiuni internaţionale
Poliţiştii participã la misiuni internaţionale, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare sau, dupã caz, ale tratatelor bilaterale aplicabile.
ART. 16
Procedura privind participarea poliţiştilor la misiuni internaţionale
(1) Participarea poliţiştilor la misiuni internaţionale se aprobã potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, prin act administrativ, care se comunicã poliţistului, sub semnãturã.
(2) Pentru participarea poliţiştilor la misiuni internaţionale, aceştia sunt mutaţi în interesul serviciului la inspectoratul general sau, dupã caz, la Direcţia generalã management resurse umane şi se încadreazã în statul de organizare al posturilor pentru încadrarea personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor care desfãşoarã misiuni în afara teritoriului ţãrii - Statul "S" înfiinţat la nivelul acestor structuri.
ART. 17
Încetarea participãrii la misiuni internaţionale

(1) La încetarea misiunii, poliţiştii sunt mutaţi în interesul serviciului din Statul «S» în unitatea de la care au plecat, pentru a fi încadraţi în funcţiile pe care le-au ocupat anterior, dacă acestea sunt vacante, sau, cu acordul lor, în funcţii echivalente celor ocupate anterior.
(2) Ataşaţii de afaceri interne care anterior mutării în Statul «S» au deţinut funcţii de conducere, la încetarea misiunii se mută în unitatea din care provin, pentru a fi numiţi în funcţiile deţinute anterior misiunii, dacă acestea sunt vacante, sau, după caz, se pun la dispoziţia Direcţiei generale management resurse umane în vederea identificării unui post de conducere vacant cu un coeficient de ierarhizare al funcţiei egal sau inferior celei deţinute anterior misiunii.
(3) Ataşaţii de afaceri interne care anterior mutării în Statul «S» nu au deţinut funcţii de conducere, la încetarea misiunii se pun la dispoziţia Direcţiei generale management resurse umane în vederea identificării unei funcţii de şef birou/similar.
(4) În situaţia în care ulterior aplicării prevederilor alin. (1), (2) şi (3) nu s-a realizat numirea în funcţie, prevederile art. 14 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(5) Prevederile art. 20 alin. (4) referitoare la vechimea în funcţii de conducere se aplică în mod corespunzător şi ataşaţilor de afaceri interne pentru perioadele de activitate ulterioare datei de 1 ianuarie 2012.

SECŢIUNEA a 5-a
Refuzul privind modificarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor prin delegare sau detaşare


ART. 18
Situaţii în care poliţistul poate refuza delegarea sau detaşarea
(1) Poliţistul poate refuza delegarea sau detaşarea dacã se aflã în una din urmãtoarele situaţii:
a) graviditate;
b) îşi creşte singur copilul minor;
c) starea sãnãtãţii, doveditã cu certificat medical eliberat/avizat de structurile medicale ale MAI, face contraindicatã delegarea sau detaşarea;
d) este singurul întreţinãtor al familiei;
e) mãsura presupune desfãşurarea activitãţii într-o localitate în care nu i se asigurã condiţii corespunzãtoare de cazare.
(2) Poliţistul poate refuza delegarea sau detaşarea şi din motive personale temeinice.

SECŢIUNEA a 6-a
Împuternicirea pe funcţii de conducere


ART. 19
Condiţiile împuternicirii
(1) Împuternicirea reprezintã exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii de conducere, pe posturi vacante sau ai cãror titulari nu sunt prezenţi în unitate mai mult de 30 de zile calendaristice consecutiv (exclusiv perioada concediului de odihnã) ori ai cãror titulari sunt împuterniciţi să îndeplineascã atribuţiile altor funcţii prevãzute cu salariu de comandã.
(2) Poliţistul care urmeazã sã fie împuternicit trebuie sã îndeplineascã condiţiile de studii prevãzute în fişa postului şi sã nu se afle sub efectul unei sancţiuni disciplinare.
ART. 20
Perioada de împuternicire
(1) Împuternicirea se poate face pe o perioadã de maximum 6 luni.
(2) Abrogat prin OMAI 163/2014

(3) Împuternicirea poliţistului, dispusă în condiţiile alin. (1), poate fi prelungită, în situaţii motivate, cu maximum 6 luni, cu aprobarea:
  • a)ministrului afacerilor interne, pentru funcţiile din competenţa proprie de numire, funcţiile din competenţa de numire a inspectorilor generali/similari şi funcţiile de conducere din aparatul central al MAI;
  • b.)şefului ierarhic al persoanei care a dispus împuternicirea, în alte situaţii decât cele prevăzute la lit. a).

(31) În situaţia posturilor de conducere vacantate temporar din cauza lipsei din unitate a titularului postului, pe o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice consecutiv (exclusiv perioada concediului de odihnă), ori a împuternicirii acestuia să exercite atribuţiile altor funcţii de conducere, împuternicirea se poate dispune potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, până la încetarea situaţiei care a condus la vacantarea temporară a postului.

(4) Perioada în care poliţistul este împuternicit pe o funcţie de conducere constituie vechime în funcţii de conducere.
ART. 21
Procedura împuternicirii
(1) Împuternicirea se realizeazã, cu acordul poliţistului, la propunerea şefului nemijlocit care coordoneazã activitatea postului de conducere.
(2) Propunerea se materializeazã într-o notã de prezentare care trebuie sã conţinã cel puţin urmãtoarele menţiuni:
a) existenţa postului de conducere vacant sau, dupã caz, situaţia imposibilitãţii exercitãrii atribuţiilor postului de cãtre titular în condiţiile prevãzute de prezentul ordin;
b) persoana propusã, funcţia deţinutã şi unitatea din care face parte;
c) îndeplinirea condiţiilor de studii prevãzute în fişa postului, precum şi menţiuni cu privire la existenţa/inexistenţa unei sancţiuni disciplinare;
d) acordul poliţistului;
e) motivarea propunerii;
f) perioada pentru care se propune împuternicirea.
(3) Nota se prezintă persoanei competente, potrivit normelor de gestiune a resurselor umane, să aprobe împuternicirea, care poate dispune cu privire la persoana ce urmează a fi împuternicită.
(4) Pentru posturile de conducere aflate în subordinea nemijlocitã a persoanei competente sã aprobe împuternicirea, structura de resurse umane întocmeşte o notã de prezentare referitoare la existenţa postului de conducere vacant sau, dupã caz, a situaţiei privind imposibilitatea exercitãrii atribuţiilor postului de cãtre titular, la necesitatea ocupãrii prin împuternicire a acesteia, precum şi la condiţiile de studii prevãzute în fişa postului, urmând ca aceasta sã desemneze persoana care urmeazã sã fie împuternicitã.
(5) Împuternicirea se aprobã prin dispoziţie/ordin emisã/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunică poliţistului, sub semnãturã.
ART. 22
Prelungirea împuternicirii
(1) Prelungirea împuternicirii se face în condiţiile art. 20 alin. (3), dupã parcurgerea procedurii prevãzute la art. 21 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), d), e) şi f).
(2) Prelungirea împuternicirii se dispune prin dispoziţie/ordin emisã/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunicã poliţistului, sub semnãturã.
ART. 23
Încetarea împuternicirii
(1) Împuternicirea înceteazã la data expirãrii perioadei dispuse prin dispoziţia/ordinul emisã/emis în acest sens potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
(2) Împuternicirea înceteazã înainte de expirarea perioadei dispuse, prin dispoziţia/ordinul emisã/emis în acest sens potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, în urmãtoarele situaţii:
a) la ocuparea postului prin concurs/examen;
b) la propunerea justificatã a persoanei prevãzute la art. 21 alin. (1), cu aprobarea persoanei competente;
c) la revenirea titularului postului;
d) la solicitarea scrisã a poliţistului împuternicit;
e) în alte situaţii temeinic justificate.

SECŢIUNEA a 7-a
Transferul


ART. 24
Condiţiile transferului
(1) Transferul reprezintã o modalitate de modificare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor şi se realizeazã:
a) la instituţiile de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţionalã;
b) la alte autoritãţi sau instituţii publice.
(2) Transferul se poate face:
a) în interesul serviciului;
b) la cererea poliţistului.
(3) Transferul se poate face numai într-o funcţie pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice prevãzute în fişa postului.
ART. 25
Procedura transferului în interesul serviciului la instituţiile de apãrare naţională, ordine publicã şi siguranţã naţională
(1) Pentru efectuarea transferului în interesul serviciului, în situaţia prevãzutã la art. 24 alin. (1) lit. a), conducãtorul instituţiei care solicitã transferul, denumitã în continuare instituţie cesionarã, solicitã, prin scrisoare de transfer, acordul conducãtorului instituţiei în care este încadrat poliţistul, denumitã în continuare instituţie cedentã.
(2) Transferul prevãzut la alin. (1) se poate face numai cu acordul scris al poliţistului.
ART. 26
Procedura transferului la cerere la instituţiile de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţională
(1) Pentru efectuarea transferului la cerere, în situaţia prevãzutã la art. 24 alin. (1) lit. a), poliţistul se adreseazã cu raport scris instituţiei unde doreşte sã se transfere.
(2) Raportul prevãzut la alin. (1), dupã obţinerea acordului de principiu al conducãtorului ministerului/instituţiei unde poliţistul doreşte sã se transfere, se înainteazã de cel în cauzã, pe cale ierarhicã, ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 27
Procedura transferului în interesul serviciului la alte autoritãţi sau instituţii publice
(1) Pentru efectuarea transferului în interesul serviciului, în situaţia prevãzutã la art. 24 alin. (1) lit. b), conducãtorul instituţiei cesionare solicită, prin scrisoare de transfer, acordul conducãtorului instituţiei cedente.
(2) Transferul prevãzut la alin. (1) se face într-o funcţie publicã echivalentã cu funcţia deţinutã de poliţist sau într-o funcţie publicã de nivel inferior.
(3) Transferul prevãzut la alin. (1) se poate face numai cu acordul scris al poliţistului.
ART. 28
Procedura transferului la cerere la alte autoritãţi sau instituţii publice
(1) Pentru efectuarea transferului la cerere, în situaţia prevãzutã la art. 24 alin. (1) lit. b), cererea de transfer se adreseazã conducãtorului autoritãţii sau instituţiei publice la care se solicitã transferul.
(2) Transferul prevãzut la alin. (1) se face într-o funcţie publicã echivalentã cu funcţia deţinutã de poliţist sau într-o funcţie publicã de nivel inferior şi poate avea loc, dupã caz, numai la autoritãţi sau instituţii publice din administraţia publicã centralã, la autoritãţi administrative autonome ori, dupã caz, la autoritãţi sau instituţii publice din administraţia publicã localã, potrivit nivelului ierarhic la care este prevãzutã funcţia deţinutã de poliţist la momentul transferului.
(3) Cererea prevăzută la alin. (1), dupã obţinerea acordului de principiu al conducãtorului ministerului/instituţiei unde poliţistul doreşte sã se transfere, se înainteazã de cel în cauzã, pe cale ierarhicã, ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 29
Dispoziţii comune privind procedura aprobãrii şi emiterii actelor administrative de transfer
Echivalarea funcţiei deţinute de poliţist, în condiţiile art. 27 şi 28, cu funcţia publicã pe care se efectueazã transferul se realizeazã anterior modificãrii raporturilor de serviciu, prin act administrativ individual emis de cãtre ministrul administraţiei şi internelor, cu avizul prealabil al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
ART. 30
Aprobarea transferului
(1) Aprobarea transferului se realizeazã de cãtre ministrul administraţiei şi internelor, la propunerea conducãtorului instituţiei cedente.
(2) Ordinul de transfer se întocmeşte de cãtre Direcţia generalã management resurse umane.
(3) Data perfectãrii transferului se prevede expres în conţinutul actului administrativ de transfer avându-se în vedere şi termenul necesar predãrii lucrãrilor şi bunurilor care i-au fost încredinţate poliţistului şi care se comunicã, sub semnãturã, celui în cauzã.
(4) Cu data transferului calitatea de poliţist se pierde, cu aplicarea corespunzãtoare a prevederilor art. 73 alin. (2) din cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

SECŢIUNEA a 8-a
Mutarea


ART. 31
Situaţii care determinã mutarea poliţistului
(1) Poliţistul poate fi mutat în aceeaşi unitate sau într-o altã unitate din cadrul MAI, aflatã în aceeaşi localitate sau în altã localitate, în urmãtoarele situaţii:
a) în interesul serviciului;
b) la cererea poliţistului;
(2) Mutarea poliţiştilor se face pe funcţii vacante, cu respectarea condiţiilor de ocupare a acestora prevãzute în fişa postului.

(3) Mutarea poliţiştilor se poate face şi dacă funcţiile nu sunt vacante, numai cu acordul acestora, în situaţia în care modificarea raporturilor de serviciu se realizează prin mutarea concomitentă a acestora pe funcţiile vizate, cu respectarea condiţiilor de ocupare prevăzute în fişele posturilor.
ART. 32
Dispoziţii generale privind mutarea în interesul serviciului a poliţistului
(1) Mutarea în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al poliţistului.
(2) Mutarea poliţistului în interesul serviciului se face prin ordin/dispoziţie emis/emisă potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunică în termen de 10 zile lucrătoare, sub semnătură, celui în cauză.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în situaţia în care mutarea poliţistului în interesul serviciului se realizează în cadrul unei unităţi ierarhic superioare, ordinul/dispoziţia de mutare se emite de către şeful acesteia, cu încunoştinţarea şefului unităţii cedente.
ART. 33
Procedura privind mutarea în interesul serviciului a poliţistului
În cazul mutãrii în interesul serviciului se aplicã procedura privind ocuparea posturilor vacante prevãzutã de actele normative interne care reglementeazã activitatea de management resurse umane.
ART. 34
Procedura privind mutarea la cerere a poliţistului
Mutarea la cerere se solicită de către poliţist prin raport scris adresat şefului unităţii în care solicită mutarea, denumită în continuare unitate cesionară.
ART. 35
Mutarea în cadrul aceleiaşi unităţi
Mutarea poliţistului la cerere în cadrul aceleiaşi unităţi se realizeazã cu respectarea urmãtoarei proceduri:
a) raportul scris întocmit de poliţist se prezintã şefului nemijlocit;
b) raportul avizat de şeful nemijlocit se depune de cãtre solicitant şi se înregistreazã la secretariatul unitãţii, pentru a fi transmis structurii la care se solicitã mutarea;
c) pentru situaţiile în care prin mutare se schimbã specialitatea solicitantului, raportul va conţine precizãri cu privire la studiile absolvite;
d) după primirea raportului în condiţiile lit. b), şeful structurii la care se solicită mutarea verifică existenţa unei funcţii vacante în structura pe care o conduce şi stabileşte oportunitatea ocupãrii acesteia prin mutarea solicitantului. Dacã apreciazã cã este necesar poate chema poliţistul
care solicitã mutarea pentru realizarea interviului de cunoaştere;
e) dupã însuşirea/exprimarea refuzului şefului structurii la care se solicitã mutarea raportul se transmite, prin secretariatul unitãţii, structurii de resurse umane care gestioneazã resursele umane din unitate. Avizul nefavorabil al şefului structurii la care se solicitã mutarea trebuie justificat în scris pe raportul de mutare;
f) structura de resurse umane verificã existenţa funcţiei vacante în cadrul structurii la care se solicitã mutarea şi prezintã raportul şefului unitãţii;
g) după însuşirea raportului de către şeful unitãţii, mutarea poliţistului se dispune prin ordin/dispoziţie emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunicã poliţistului, sub semnãturã. Refuzul exprimãrii acordului de cãtre şeful unitãţii trebuie justificat în scris pe raportul de mutare;
h) rapoartele avizate nefavorabil de cãtre şeful structurii la care se solicitã mutarea sau, dupã caz, nu au fost însuşite de şeful unitãţii, se claseazã de cãtre structura de resurse umane în dosarul personal, aspect care se comunicã în scris titularului, cu referire expresã la imposibilitatea efectuãrii mutãrii solicitate şi precizarea motivului.
ART. 36
Mutarea în cadrul altei unitãţi din MAI
(1) Mutarea poliţiştilor în cadrul altei unitãţi din MAI se realizeazã cu respectarea urmãtoarei proceduri:

a) raportul scris al poliţistului care solicită mutarea se depune şi se înregistrează la unitatea cesionară;

b) unitatea cesionară poate solicita unităţii în care poliţistul îşi desfăşoară activitatea, denumită în continuare unitate cedentă, în vederea fundamentării deciziei privind mutarea, transmiterea, în termen de 5 zile, a dosarului poliţistului;
c) şeful unitãţii cesionare analizeazã documentele primite şi, în termen de 10 zile, comunicã unitãţii cedente, în scris, acordul de principiu sau lipsa acestuia şi solicitã, dacã apreciazã cã este necesar, prezentarea poliţistului în termen de 5 zile, pentru realizarea unui interviu de cunoaştere;
d) în funcţie de rezultatul interviului de cunoaştere, în termen de 3 zile sau odată cu transmiterea informării asupra acordului prevăzut la lit. c), şeful unităţii cesionare remite raportul de mutare la unitatea cedentă. În situaţia în care şeful unităţii cedente nu este de acord cu mutarea poliţistului, comunică acest aspect unităţii cesionare, precum şi motivele care au stat la baza refuzului;
e) unitatea cedentã, în termen de 3 zile, de la primirea raportului de mutare în condiţiile lit. d), îl remite şefului abilitat, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, să emită dispoziţia/ordinul de mutare.
(2) În situaţia mutãrii poliţiştilor în unitãţi militare din Ministerul Administraţiei şi Internelor gradul profesional se echivaleazã cu gradul militar corespunzãtor, în condiţiile legii.
ART. 37
Dispoziţii comune privind mutarea poliţistului
La mutarea în alte unitãţi ale MAI sau în aceeaşi unitate, pentru motive temeinic justificate, poliţiştii pot fi numiţi, în condiţiile legii, la solicitarea acestora, în funcţii inferioare gradelor profesionale pe care le deţin.

SECŢIUNEA a 9-a
Punerea la dispoziţie


ART. 38
Cazuri de punere la dispoziţie
(1) Poliţistul aflat în activitate poate fi pus la dispoziţia unitãţii în cazurile prevãzute la art. 69 alin. (1) lit. j) din cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi în situaţii temeinic justificate, menţionate în actele administrative emise în acest scop.
(2) Punerea la dispoziţie în situaţiile prevãzute la alin. (1) se face pentru o perioadã de cel mult 3 luni. În cazuri excepţionale, cu aprobarea ministrului administraţiei şi internelor, perioada poate fi prelungitã cu cel mult 3 luni.
(3) Poliţistul faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală este pus la dispoziţia unităţii, cu excepţia cazurilor în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare pentru o infracţiune din culpă şi se apreciază că aceasta nu aduce atingere prestigiului profesiei, de la data înregistrării la secretariatul unităţii a comunicării organului de urmărire penală.
ART. 39
Procedura privind punerea la dispoziţie
(1) Ordinul/dispoziţia de punere la dispoziţie se emite potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane la momentul apariţiei situaţiei care determinã punerea la dispoziţie şi se comunicã poliţistului, sub semnãturã.
(2) În situaţia prevăzută la art. 38 alin. (3), ulterior luării la cunoştinţă despre punerea în mişcare a acţiunii penale, şeful unităţii repartizează lucrarea compartimentului de resurse umane în vederea emiterii ordinului/dispoziţiei de punere la dispoziţie. Actul administrativ se comunică de îndată poliţistului, sub semnătură.
ART. 40
Obligaţii pe timpul punerii la dispoziţie
(1) Pe perioada punerii la dispoziţie poliţistul îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile stabilite în scris de şeful unitãţii, care vor fi comunicate poliţistului, sub semnãturã.
(2) În cazul poliţiştilor prevãzuţi la art. 38 alin. (3) se stabilesc sarcini şi atribuţii de serviciu care nu sunt de naturã a împieta buna desfãşurare a procesului penal.
ART. 41
Încetarea mãsurii de punere la dispoziţie

(1) În situaţiile prevăzute la art. 38 alin. (1), măsura punerii la dispoziţie încetează la numirea în funcţie. 

(2) În situaţiile prevăzute la art. 38 alin. (3), atunci când s-a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal, se emite, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, ordinul/dispoziţia de repunere a poliţistului în toate drepturile anterioare avute la data punerii la dispoziţie, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, care se comunică poliţistului, sub semnătură. 
(3) În situaţia condamnãrii prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã, la pedeapsa închisorii cu suspendarea executãrii pedepsei sau amenzii penale pentru infracţiuni sãvârşite din culpã, menţinerea în activitate a poliţistului, se analizeazã la nivelul unitãţii din care acesta face parte.
(4) Propunerea se înainteazã pe cale ierarhicã, spre aprobare, persoanelor competente sã acorde gradele profesionale, potrivit legii.
(5) În situaţia aprobării menţinerii în activitate a poliţistului, măsura punerii la dispoziţie încetează, poliţistul fiind numit în funcţia deţinută anterior. În situaţia în care funcţia deţinută anterior nu este vacantă, poliţistul aflat în această situaţie, cu acordul lui, poate fi numit într-o funcţie echivalentă celei ocupate anterior. 
(6) În situaţia în care ulterior aplicării prevederilor alin. (5) nu s-a realizat numirea în funcţie, dispoziţiile art. 14 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

CAP. III
Procedura şi cazurile de suspendare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor


ART. 42
Efectele suspendării
Suspendarea raporturilor de serviciu are ca efect suspendarea îndeplinirii atribuţiilor de cãtre poliţist şi poate interveni de drept sau la iniţiativa poliţistului.
ART. 43
Suspendarea de drept
Raportul de serviciu al poliţistului se suspendã de drept în urmãtoarele situaţii:
a) este arestat preventiv sau se află în arest la domiciliu;
b) îndeplineşte o funcţie de conducere salarizatã în cadrul organizaţiilor sindicale, constituite potrivit legii;
c) este numit într-o funcţie în cadrul cabinetului demnitarului, în condiţiile legii;
d) este dispãrut, iar dispariţia a fost constatatã prin hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã;
e) a fost instituitã carantina, în condiţiile legii;
f) forţã majorã;
g) în alte cazuri expres prevãzute de lege.
ART. 44
Suspendarea la iniţiativa poliţistului
(1) Raportul de serviciu al poliţistului se poate suspenda, la iniţiativa sa, în urmãtoarele situaţii:
a) pentru efectuarea concediului de creştere a copilului în vârstã de pânã la un an sau, dupã caz, 2 ani ori, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani sau, dupã caz, 7 ani, potrivit legii;
b) Abrogat prin OMAI 163/2014
c) pentru desfãşurarea unei activitãţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale;
d) pentru efectuarea concediului paternal, potrivit legii;

e) însoţeşte soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate, în condiţiile Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare, pe perioada misiunii.
(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivatã a poliţistului, pentru un interes personal legitim, în alte cazuri decât cele prevãzute la alin. (1), pe o perioadã cuprinsã între o lunã şi 3 ani.

(3) Perioada suspendării raportului de serviciu în condiţiile alin. (1) lit. c) şi e), respectiv ale alin. (2) nu constituie vechime în serviciu şi specialitate şi nu se ia în calcul la stabilirea celorlalte drepturi care decurg din acestea.
ART. 45
Procedura privind suspendarea raporturilor de serviciu
(1) În cazurile prevãzute la art. 44, cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris, cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de data de la care se solicitã suspendarea.
(2) Prin excepţie, în cazul prevãzut la art. 44 alin. (1) lit. d) cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris, cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de data de la care se solicitã suspendarea.
(3) Suspendarea raportului de serviciu al poliţistului se constată în cazurile prevăzute la art. 43 şi art. 44 alin. (1) lit. a) şi c) - în situaţia în care participarea la selecţie s-a realizat cu aprobarea persoanei competente, art. 44 alin. (1) lit. d) şi e), respectiv se aprobă în cazul prevăzut la 44 alin. (1) lit. c) - în situaţia în care participarea la selecţie s-a realizat fără aprobarea persoanei competente, precum şi la art. 44 alin. (2), prin dispoziţie/ordin emisă/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
(4) În situaţia în care prin acte normative de nivel superior incidente situaţiilor de suspendare sunt stabilite proceduri speciale, se aplică acestea.
ART. 46
Încetarea suspendãrii

(1) În termen de 5 zile lucrătoare de la data încetării motivelor prevăzute la art. 43 lit. a), b) şi d), poliţistul este obligat să informeze în scris despre acest fapt unitatea din care face parte.
(2) În situaţiile prevăzute la art. 44 alin. (1) lit. a), c) şi e) şi alin. (2), cu cel puţin 15 zile înainte de data încetării motivelor care au determinat suspendarea raportului de serviciu, poliţistul este obligat să informeze în scris unitatea din care face parte despre acest fapt.
(3) Încetarea suspendării raportului de serviciu se constată în situaţia prevăzută la alin. (1), respectiv se dispune în situaţia prevăzută la alin. (2), prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, de la data încetării motivelor care au determinat suspendarea.
(4) În situaţia în care poliţistul nu respectă termenul prevăzut la alin. (1), reluarea activităţii se dispune prin act administrativ şi are loc de la data emiterii acestuia, situaţia urmând să fie analizată de către conducerea unităţii din care face parte în vederea stabilirii necesităţii angajării răspunderii disciplinare a poliţistului.
(5) În situaţia în care poliţistul nu respectă termenul prevăzut la alin. (2), iar actul administrativ prin care s-a dispus încetarea suspendării raportului de serviciu a fost emis ulterior datei încetării motivelor care au determinat suspendarea, reluarea activităţii are loc la data emiterii acestuia, situaţia urmând să fie analizată de către conducerea unităţii din care face parte, în vederea stabilirii angajării răspunderii disciplinare a poliţistului.
(6) În situaţia în care obligaţia poliţistului de informare se realizează după împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) sau, după caz, după data încetării motivelor care au determinat suspendarea raportului de serviciu în situaţiile prevăzute la alin. (2), după curgerea unui termen de încă 15 zile obligaţia prevăzută la art. 47 alin. (2) nu mai subzistă.
(7) În situaţia prevăzută la art. 43 lit. a), atunci când s-a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal, poliţistul este repus în toate drepturile anterioare avute la data suspendării, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat în această perioadă.

ART. 47
Modificarea raportului de serviciu suspendat
(1) Pe perioada suspendării, raportul de serviciu al poliţistului nu poate fi modificat şi nu poate înceta decât din iniţiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepţia situaţiilor în care faţă de poliţist s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale ori măsura arestării preventive sau cea a arestului la domiciliu.
(2) Pe perioada suspendãrii raportului de serviciu unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de cãtre poliţist anterior suspendãrii.

CAP. IV
Dispoziţii finale


ART. 48
Aplicarea unor dispoziţii
Prevederile art. 9 şi 21 se aplicã în mod corespunzãtor şi în situaţiile prevãzute la art. 6 alin. (2) din Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 665/2008 privind unele activitãţi de management resurse umane în unitãţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu modificãrile ulterioare.
ART. 49
Corelarea cu alte reglementãri
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 300/2004 privind unele activitãţi specifice domeniului resurse umane în unitãţile Ministerului Administraţiei şi Internelor*), cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:
1. Articolele 94, 96, 97, 98, 101, 103,104, secţiunea a 2-a din capitolul VII şi secţiunea 1 din capitolul VIII îşi înceteazã aplicabilitatea asupra poliţiştilor încadraţi în Ministerul Administraţiei şi Internelor.
2. Secţiunea a 2-a din capitolul VIII şi secţiunea a 4-a din capitolul VII se abrogã.
--------
*) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 300/2004 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece are ca obiect reglementãri din sectorul naţional de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã.

ART. 50
Publicitatea
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 51
Intrarea în vigoare
Prezentul ordin intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2012.


p. Ministrul administraţiei şi internelor,
Mihai Caprã,
secretar de stat

Bucureşti, 23 decembrie 2011.
Nr. 298

 

 


 

Actualizat şi cu modificările Ordinului M.A.I. 163/2014 - Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 827 din 12 noiembrie 2014.

  • Upvote 2
Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
  • Similar Content

    • Jackei
      By Jackei
      Salut tuturor! Vreau sa incep prin a spune ca intrebarea din titlu este in principal adresata colegilor mai vechi, dar toata lumea este binevenita sa lase o parere.
      La momentul actual ma aflu in cadrul unei structuri de investigatii criminale si intentionez sa ma mut la ordine publica. Seful meu impreuna cu cateva alte persoane au tot aruncat notiunea de "politist adevarat" de colo-colo spunandu-mi ca "politistul adevarat" este cel de la investigatii criminale, sau de la postul de politie.
      Vreau sa aud si eu niste pareri din partea voastra. Ce considerati ca este un "politist adevarat"? Credeti ca au dreptate sau spun asta doar ca sa ma determine sa nu ma mut?
    • Marius
      By Marius
      Având în vedere că există încă situaţii în care prevederile legale privind mutarea poliţiştilor nu sunt respectate, am zis că e bine să discutăm şi să lămurim aceste aspecte.
      Prevederile legale ce reglementează mutarea poliţiştilor sunt cuprinse în Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului:
      Articolul 271
      (1) Raportul de serviciu al poliţistului se poate modifica prin:
          a) delegare;
          b) detaşare;
          c) participare la misiuni internaţionale;
          d) împuternicire pe o funcţie de conducere;
          e) transfer;
          f) mutare;
          g) punere la dispoziţie.
      (2) Modificarea raportului de serviciu în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) se poate realiza după definitivarea în profesie, cu excepţia situaţiilor în care a intervenit reorganizarea unităţii.
      Articolul 272
      Raportul de serviciu al poliţistului se suspendă de drept, din iniţiativa sau la cererea sa.
      Articolul 273
      În perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, concediului de maternitate, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav ori a copilului cu handicap pentru afecţiuni intercurente, precum şi a suspendării, raportul de serviciu al poliţistului nu poate fi modificat decât din iniţiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepţia următoarelor situaţii:
      a) ca urmare a desfiinţării postului ocupat, prin reorganizarea activităţii Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unităţi;
      b) s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, cu excepţia situaţiei în care aceasta a fost pusă în mişcare pentru o infracţiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul;
      c) s-a dispus măsura arestării preventive sau arestului la domiciliu;
      d) s-a dispus măsura controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune, cu interdicţia exercitării profesiei.
      [...]
      Paragraful 8. Mutarea
      Articolul 2719
      Poliţistul poate fi mutat în aceeaşi unitate sau într-o altă unitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din aceeaşi localitate sau din altă localitate, cu acordul şefului unităţii în care este încadrat, precum şi al şefului unităţii în care urmează să se mute, în următoarele situaţii:
          a) în interesul serviciului;
          b) la cererea poliţistului.
      Articolul 2720
      Mutarea în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al poliţistului.
      Aceste prevederi din Statutul poliţistului se completează cu cele din Anexa nr. 7 a Ordinului M.A.I. 140/2016:
      Paragraful 9. Procedura mutării polițistului
      Art. 14
      (1) Mutarea polițistului se face pe un post vacant, cu respectarea condițiilor de ocupare prevăzute în fișa postului.
      (2) Mutarea polițiștilor se poate face și dacă posturile nu sunt vacante, numai cu acordul acestora, în situația în care modificarea raporturilor de serviciu se realizează prin mutarea concomitentă a acestora pe posturile vizate, cu respectarea condițiilor de ocupare prevăzute în fișele posturilor.
      (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), mutarea polițistului în unitatea din care a plecat se poate face, în interesul serviciului, și fără existența unui post vacant, la încetarea situațiilor care au determinat numirea într-un stat anexă.
      Art. 15
      (1) Mutarea polițistului în interesul serviciului în cadrul aceleiași unități se realizează, fie la propunerea șefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, materializată într-o notă de prezentare, cu aprobarea șefului unității, fie la inițiativa acestuia din urmă.
      (2) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, șeful unității/șeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaștere a polițistului.
      (3) Decizia privind mutarea se ia după obținerea acordului scris al polițistului.
      Art. 16
      (1) Mutarea polițistului în interesul serviciului în cadrul altei unități se realizează, fie la propunerea șefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, materializată într-o notă de prezentare, cu aprobarea șefului unității, fie la inițiativa acestuia din urmă.
      (2) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, șeful unității cesionare poate solicita șefului unității cedente acordul de principiu, precum și transmiterea dosarului personal al polițistului. Șeful unității/șeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaștere a polițistului.
      (3) În situația în care a fost adoptată decizia privind mutarea polițistului, șeful unității cesionare solicită acordul scris al polițistului, precum și al șefului unității cedente.
      (4) Unitatea cedentă, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de mutare în condițiile alin. (3), întreprinde demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare sau, după caz, transmite unității cesionare motivarea refuzului aprobării mutării.
      Art. 17
      (1) Mutarea polițistului la cerere în cadrul aceleiași unități se solicită de către polițist, prin raport scris adresat șefului unității.
      (2) Raportul, înregistrat la secretariatul unității, se transmite structurii de resurse umane pentru a confirma existența postului vacant și îndeplinirea de către polițist a condițiilor de ocupare prevăzute în fișa postului.
      (3) Raportul, avizat de șeful structurii la care se solicită mutarea, se prezintă șefului unității.
      (4) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, șeful unității/șeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaștere a polițistului.
      (5) Refuzul privind mutarea se motivează și se comunică polițistului.
      Art. 18
      (1) Mutarea polițistului la cerere în cadrul altei unități din MAI se solicită de către polițist, prin raport scris adresat șefului unității cesionare. Raportul se înregistrează la secretariatul acestei unități.
      (2) Șeful unității cesionare poate solicita șefului unității cedente acordul de principiu, precum și transmiterea dosarului personal al polițistului.
      (3) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, șeful unității cesionare/șeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaștere a polițistului.
      (4) În situația în care a fost adoptată decizia privind mutarea polițistului, șeful unității cesionare transmite unității cedente raportul de mutare al polițistului și solicită acordul șefului unității cedente.
      (5) Unitatea cedentă, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de mutare în condițiile alin. (4), întreprinde demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare sau, după caz, comunică unității cesionare motivele care au stat la baza refuzului mutării.
    • Elvis
      By Elvis
      HOTĂRÂREA NR. 284/2005 privind stabilirea cuantumului şi condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cuvenite poliţiştilor
      (Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 327 din 19/04/2005)
      Actualizată 13.12.2018
      Articolul 1
      (1) Politiștii aflați în situațiile prevăzute la art. 31 alin. (1) și alin. (11) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, au dreptul la o compensație lunară pentru chirie, calculată în raport cu salariul de funcție aflat în plată corespunzător lunii pentru care se cuvine acest drept, în cuantum de:
      a) 50% din salariul de funcție aflat în plată, dacă locuința închiriată se află în municipii, stațiuni turistice ori balneare sau în localități cu situații deosebite, dar nu mai mult decât este prevăzut în contractul de închiriere;
      b) 40% din salariul de funcție aflat în plată, dacă locuința închiriată se află în alte localități decât cele prevăzute la lit. a), dar nu mai mult decât este prevăzut în contractul de închiriere.
      (2) Stațiunile turistice ori balneare prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt cele definite și atestate prin acte normative aplicabile la nivel național.
      (3) Localitățile cu situații deosebite prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt cele care îndeplinesc criteriile privind acordarea sporului pentru activitatea desfășurată în localități sau în zone izolate ori cele din județele unde încadrarea personalului se face cu greutate, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor.

      Articolul 2
      Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul beneficiază de compensația lunară pentru chirie dacă îndeplinește cumulativ următoarele cerințe:
      a) nu efectuează naveta la și de la locul de muncă din/în localitatea de domiciliu;
      b) polițistul ori soția/soțul acestuia/acesteia nu deține locuința proprietate personală în localitatea în care a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului;
      c) unitatea de poliție în care polițistul este încadrat nu are posibilitatea sa îi asigure acestuia și, după caz, membrilor familiei sale spațiu de locuit corespunzător;
      d) polițistul ori soția/soțul acestuia/acesteia nu are atribuită, prin contract de închiriere cu plata subvenționată a chiriei, o locuință din fondul locativ de stat în localitatea unde a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului;
      e) polițistul ori soția/soțul acestuia/acesteia prezintă un contract de închiriere a unui spațiu de locuit încheiat în nume propriu sau în numele soțului/soției, altul decât cel prevăzut la lit. d);
      f) abrogată

      Articolul 3
      (1) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are domiciliul beneficiază de compensație lunară pentru chirie dacă îndeplinește cumulativ următoarele cerințe:
      a) polițistul ori soția/soțul acestuia/acesteia nu deține locuință proprietate personală în localitatea de domiciliu;
      b) unitatea de poliție în care polițistul este încadrat nu are posibilitatea să îi asigure acestuia și, după caz, membrilor familiei sale spațiu de locuit corespunzător;
      c) polițistul ori soția/soțul acestuia/acesteia nu are atribuită, prin contract de închiriere cu plata subvenționată a chiriei, o locuință din fondul locativ de stat în localitatea de domiciliu;
      d) polițistul ori soția/soțul acestuia/acesteia prezintă un contract de închiriere a unui spațiu de locuit încheiat în nume propriu sau în numele soțului/soției, altul decât cel prevăzut la lit. c);
      e) abrogată.
      f) în urma efectuării anchetei sociale se constată că polițistul se află într-un caz justificat de a beneficia de compensație pentru chirie.
      (2) Ancheta socială prevăzută la alin. (1) lit. f) se efectuează de către o comisie constituită prin ordin al ministrului administrației și internelor. La stabilirea cazurilor justificate, comisia are în vedere următoarele criterii:
      a) polițistul nu deține un spațiu de locuit corespunzător la adresa de domiciliu, în situația în care și-a stabilit reședința la adresa locuinței închiriate potrivit alin. (1) lit. d), ori nu deținea la adresa anterioară de domiciliu, în situația în care și-a stabilit domiciliul la adresa locuinței închiriate potrivit alin. (1) lit. d); sau
      b) din motive neimputabile polițistului, acesta se află în imposibilitatea obiectivă de a mai locui la adresa de domiciliu; sau
      c) domiciliul polițistului este stabilit într-un spațiu de locuit corespunzător, care este ocupat de acesta în baza unui contract de închiriere.
      (3) Rezultatul anchetei sociale se consemnează într-un proces-verbal care se transmite compartimentului de resurse umane.

      Articolul 31
      (1) Nu se acordă compensația lunară pentru chirie în situația în care contractul de închiriere a fost încheiat cu copiii/părinții polițistului ori ai soției/soțului acestuia/acesteia.
      (2) abrogat.

      Articolul 4
      (1) Polițiștii îndreptățiți să beneficieze de compensația lunară pentru chirie solicită, prin raport scris, sefului unității de poliție în care sunt încadrați acordarea acestui drept bănesc.
      (2) Raportul se înregistrează la secretariatul unității și va conține, în mod obligatoriu, următoarele elemente:
      a) numărul și data ordinului de mutare în interesul serviciului sau, după caz, ale ordinului de numire ca urmare a absolvirii instituției de învățământ ori chemării/rechemării în activitate;
      b) date privind situația familială a polițistului în cauză: starea civilă, numărul copiilor și al altor persoane aflate în întreținerea polițistului, domiciliul;
      c) adresa la care locuiește în localitatea în care a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului, pentru care se anexează copia contractului de închiriere;
      d) dacă în localitatea în care a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului are atribuită locuință de serviciu, de intervenție ori din fondul locativ de stat cu plata subvenționată a chiriei;
      e) dacă polițistul sau, după caz, soția/soțul deține locuința proprietate personală în localitatea în care a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului;
      f) dacă soția/soțul este polițist sau cadru militar în activitate, denumirea unității/indicativul structurii militare în care este încadrată/încadrat și localitatea/garnizoana de dislocare;
      g) dacă efectuează naveta în localitatea în care își are domiciliul, pentru polițiștii prevăzuți la art. 2;
      h) angajamentul de a raporta în scris, în termen de 5 zile lucrătoare de la ivirea situației, orice schimbare intervenită, de natură să modifice condițiile care au stat la baza acordării compensației lunare pentru chirie;
      i) orice alte date pe care polițistul le consideră necesare;
      j) declarație pe propria răspundere că datele prezentate în raport sunt reale, contractul de închiriere nu este încheiat cu copiii/părinții săi ori ai soției/soțului acestuia/acesteia, precum și angajamentul de a restitui în condițiile legii sumele încasate fără temei legal, în cazul constatării că datele înscrise nu sunt reale.
      (3) În cazul în care polițiștii beneficiari ai compensației lunare pentru chirie încheie un nou contract de închiriere, pentru aceeași locuință, cu același proprietar, la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat precedentul ori ca urmare a modificării, prin acordul de voință al părților, a cuantumului chiriei sau în cazul schimbării proprietarului, aceștia au obligația de a comunica, în termen de 30 de zile calendaristice, schimbările intervenite, prin raport scris adresat șefului unității de poliție în care sunt încadrați, la care vor anexa noile documente justificative, urmând ca plata compensației lunare pentru chirie, stabilită în noile condiții, să se realizeze cu data înscrisă pe noul contract de închiriere.

      Articolul 5
      (1) Compartimentul de resurse umane al unității de poliție în care este încadrat polițistul verifică elementele cuprinse în raportul prevăzut la art. 4 și certifică, sub semnătură, realitatea datelor privind situația profesională a acestuia.
      (2) Compartimentul administrarea patrimoniului imobiliar sau persoana desemnată prin dispoziția zilnică cu atribuțiuni pe linia cazării polițiștilor va verifica datele înscrise în raport, referitoare la situația locativă a solicitantului, și va certifica, sub semnătură, realitatea acestora.
      (3) Rezultatul verificării și propunerile se consemnează într-un proces-verbal întocmit de compartimentul de resurse umane și se prezintă șefului unității de poliție pentru a hotărî, după caz, astfel:
      a) acordarea compensației lunare pentru chirie polițiștilor care îndeplinesc condițiile legale și emiterea dispoziției zilnice de alocare la plata compensației lunare pentru chirie, specificându-se în mod expres data la care se plătește compensația;
      b) respingerea solicitărilor care nu îndeplinesc condițiile legale de acordare a compensației lunare pentru chirie și comunicarea în scris a motivelor care au stat la baza respingerii.
      (4) Hotărârea referitoare la acordarea compensației lunare pentru chirie politiștilor care îndeplinesc condițiile legale aparține șefului unității de poliție.
      (5) Proiectul dispoziției zilnice de alocare la plata compensației lunare pentru chirie va fi vizat pentru control financiar preventiv propriu, potrivit actelor normative în vigoare.
      (6) Compensația lunară pentru chirie se acordă începând cu data înregistrării raportului la secretariatul unității.
      (7) Termenul maxim pentru emiterea dispoziției zilnice de alocare la plata compensației, precum și pentru comunicarea în scris a răspunsului referitor la respingerea cererii este de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării raportului la secretariatul unității, exclusiv ziua înregistrării. În situații deosebite, la propunerea compartimentului de resurse umane, șeful unității de poliție poate aproba prelungirea termenului inițial, o singură dată, cu maximum 5 zile lucrătoare.

      Articolul 6
      Polițiștii numiți în prima funcție sau mutați în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își au domiciliul, care ulterior își stabilesc domiciliul în noua localitate, au dreptul la compensație lunară pentru chirie dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute la art. 2 lit. b)-e).

      Articolul 7
      (1) În situația în care atât soțul, cât și soția sunt polițiști, având dreptul la compensație lunară pentru chirie potrivit prezentei hotărâri, și locuiesc împreună, se acordă o singură compensație lunară pentru chirie celui/celei cu salariul de funcție aflat în plată mai mare.
      (2) În situația în care polițiștii, soț și soție, locuiesc la adrese diferite, fiind despărțiți în fapt, fiecare dintre aceștia beneficiază de compensație pentru chirie potrivit art. 1 alin. (1).
      (3) Pentru a beneficia de compensația pentru chirie, polițiștii prevăzuți la alin. (2) trebuie să anexeze la raport copia contractului de închiriere.

      Articolul 8
      Rapoartele personale ale polițiștilor alocați la plata compensației lunare pentru chirie și procesele-verbale se păstrează într-un dosar separat, la structura financiar-contabilă.

      Articolul 9
      (1) Compensația lunară pentru chirie se plătește pentru luna precedentă la data stabilită pentru plata drepturilor salariale pentru întreg personalul din unitatea de poliție la care beneficiarul este alocat la drepturi, pe baza Statelor de plată întocmite în acest scop.
      (2) Prin semnătura de primire a sumelor reprezentând compensația lunară pentru chirie polițiștii confirmă că în luna pentru care se face plata nu au intervenit schimbări de natură să modifice dreptul la compensația lunară pentru chirie.
      (3) Sumele reprezentând compensația lunară pentru chirie, plătite necuvenit, se recuperează conform prevederilor legale în vigoare.

      Articolul 10
      Alocarea și scoaterea la/de la plata compensației lunare pentru chirie se fac prin dispoziție zilnică, potrivit normelor în vigoare.

      Articolul 11
      În situația plăților pentru fracțiuni de lună, calculul compensației zilnice se face raportându-se compensația lunară la numărul de zile calendaristice din luna pentru care se face plata.

      Articolul 12
      Compensația lunară pentru chirie se acordă în condițiile reglementate de prezenta hotărâre și polițiștilor care se află în următoarele situații:
      a) inițial au deținut locuințe din fondul locativ de stat, iar ulterior, în baza unor hotărâri judecătorești de divorț definitive și irevocabile, au pierdut beneficiul folosinței acestor locuințe;
      b) au primit locuințe din fondul locativ de stat și, ulterior, acestea au fost redobândite de proprietarii de drept în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile;
      c) au fost încadrați sau au redobândit calitatea de polițist;
      d) sunt detașați pentru a îndeplini funcții în afara Ministerului Administrației și Internelor.

      Articolul 13
      (1) Compensația lunară pentru chirie, acordată în condițiile reglementate de prezenta hotărâre, se plătește în continuare polițiștilor care:
      a) sunt trimiși în străinătate pentru îndeplinirea/ executarea misiunilor în cadrul forțelor de menținere a păcii sub egida O.N.U., NATO sau a altor organisme internaționale;
      b) sunt trimiși la studii, cursuri, stagii de practică, de specializare, de perfecționare și alte forme de pregătire în străinătate, cu durata de până la 2 ani inclusiv;
      c) sunt puși la dispoziție potrivit legii;
      d) sunt mutați în altă unitate de poliție situată în aceeași localitate în care au fost numiți în prima funcție sau mutați inițial în interesul serviciului.
      (2) Baza de calcul a compensației lunare pentru chirie, în cazurile prevăzute la alin. (1), o constituie salariul de funcție aflat în plată cuvenit, potrivit legii, pentru situațiile respective.

      Articolul 14
      Compensația lunară pentru chirie nu se acordă în situația în care polițiștilor și, după caz, familiilor acestora, li se atribuie un spațiu de locuit corespunzător, pe care îl refuză.

      Articolul 15
      Dreptul la compensația lunară pentru chirie încetează în următoarele situații:
      a) la data dobândirii de către polițist sau de către soția/soțul acestuia/acesteia, pe orice cale, a unei locuințe proprietate personală în localitatea în care polițistul a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului;
      b) la data încheierii căsătoriei, dacă soția/soțul are locuința proprietate personală în localitatea în care polițistul a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului;
      c) la data încheierii, de către polițistul în cauză sau de către soția/soțul acestuia/acesteia, a contractului de închiriere pentru locuința atribuită din fondul locativ de stat cu plata subvenționată a chiriei, în localitatea în care polițistul a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului;
      d) la data încheierii contractului de închiriere pentru locuința de serviciu sau de intervenție ori a acceptării în scris a cazării în căminul de garnizoană;
      e) la data când se refuză, în scris, atribuirea unui spațiu de locuit corespunzător;
      f) la data mutării într-o altă localitate. Unitatea din care se mută polițistul plătește compensația lunară pentru chirie până la data expirării termenului legal de predare a funcției înscris în dispoziția de personal;
      g) în cazul încetării plății drepturilor salariale cuvenite în calitate de polițist.

      Articolul 16
      Compensația lunară pentru chirie nu se acordă polițiștilor trimiși în misiune permanentă în străinătate.

      Articolul 17
      Pentru polițiștii beneficiari ai compensației lunare pentru chirie, care sunt mutați într-o altă unitate de poliție din aceeași localitate, se procedează astfel:
      a) la vechea unitate se consemnează în certificatul de scoatere și alocare de la/la drepturi cuantumul compensației lunare pentru chirie și data până la care s-a achitat;
      b) la noua unitate se vor analiza rapoartele polițiștilor respectivi, potrivit regulilor prevăzute de prezenta hotărâre.

      Articolul 18
      Eventualele contestații privind stabilirea și plata compensației lunare pentru chirie se soluționează de către eșalonul ierarhic superior unității din care face parte polițistul.

      Articolul 19
      Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 66/2003 privind cuantumul și condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie, cuvenită polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 18 februarie 2003.
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.