Conferință de presă pe tema raportului de audit realizat la nivelul M.A.I.

[NewsBot]

Conferință de presă susținută de ministrul Ioan Rus pe tema raportului de audit realizat la nivelul M.A.I.

Ministrul Administrației și Internelor, Ioan Rus, a susținut astăzi, 13 iulie a.c., o conferință de presă la sediul M.A.I., în cadrul căreia a prezentat raportul de audit realizat la nivelul Ministerului Administrației și Internelor pentru perioada 2010- aprilie 2012.

SINTEZA RAPORTULUI DE AUDIT

realizat la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor

Rezultatele auditului realizat la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor demonstrează că în ultimii ani nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte promovarea responsabilităţii managementului şi asigurarea unui climat de muncă stimulativ şi eficient.

Trebuie spus că nu ne-am propus să identificăm cu orice preţ nerealizări, dar prima şi poate cea mai importantă constatare a fost aceea că a fost eludat atributul definitoriu al instituţiei, în absenţa căruia nici unul dintre parametrii bunăstării şi calităţii vieţii nu are sens, şi anume menţinerea ordinii publice. Politicile publice promovate de către minister nu au fost axate nici „pe scopuri” şi nici pe „soluţionarea problemelor”.

Reformele iniţiate la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor au rămas fără rezultat deşi a crescut permanent nevoia de siguranţă şi linişte a populaţiei, precum şi de aplicare corectă a legii.

Nu numai că nu au fost identificate soluţii viabile pentru: stoparea procesului de profesionalizare a mediilor criminale, diminuarea corupţiei şi evaziunii fiscale, eradicarea conflictelor de amploare între grupuri infracţionale rivale şi extinderea criminalităţii mărunte, dar mai mult, s-a încurajat bulversarea sistemului de valori, iar mediatizarea intensă, de multe ori negativă şi tendenţioasă a unor situaţii operative controversate şi cazuri izolate, nereprezentative pentru instituţie în ansamblul său, au condus, mai degrabă, la incriminarea profesiei şi a profesioniştilor, decât la inventarierea stărilor de normalitate.

Am găsit în minister un act managerial erodat şi neperformant şi un climat de muncă viciat de lipsa resurselor şi a predictibilităţii măsurilor adoptate dar mai ales de agresivitatea şi rafinamentul metodelor prin care mediile criminale acţionează pentru coruperea şi şantajarea personalului instituţiei.

În absenţa unei strategii pe termen mediu şi lung, care să definească cadrul general de evoluţie al Ministerului Administraţiei şi Internelor, reformele au avut un caracter haotic, cu obiective uneori contradictorii, care au făcut imposibilă reducerea costurilor de funcţionare a instituţiei, nu au asigurat raţionalizarea procesului decizional şi nu au permis implicarea comunităţilor în soluţionarea problemelor din domeniul ordinii şi siguranţei publice sau în derularea actului administrativ.

Lipsa de coerenţă a cadrului legislativ, multitudinea actelor normative care reglementează acelaşi domeniu, continuă să genereze ineficienţă, paralelisme în activitate, şi nu în ultimă instanţă, o lipsă de responsabilitate în asumarea eşecului.

În ultimii 2 ani au fost operate numeroase modificări legislative în planul reorganizării structurale ale MAI, fără a avea la bază politici publice şi studii de impact. Toate aceste iniţiative au avut ca scop diminuarea, cu orice preţ, a numărului indicatorilor în finanţare repartizaţi instituţiei.

Diminuarea efectivelor MAI cu 10.000 de angajaţi, prin disponibilizare de personal a fost prezentată ca o victorie a „binelui” fără a se lua în calcul efectele ulterioare acestei măsuri şi anume scăparea de sub control a fenomenului infracţional aflat în trend ascendent în primul rând ca urmare a pauperizării accentuate a populaţiei.

Analiza efectuată asupra structurilor din sectorul administraţiei publice a relevat existenţa unor deficienţe în implementarea politicilor şi a actelor legislative europene, cu consecinţa declanşării procedurii de infringement şi obligarea României la plata unor penalităţi, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor asumate, iar unele dintre măsurile dispuse au avut drept consecinţă prejudicierea intereselor populaţiei ca efect direct al subfinanţării unor programe de investiţii în domeniul aprovizionării cu energie termică.

• Implementarea Directivei 98/83/CE, privind calitatea apei destinate consumului uman, a Directivei 2003/87/CE (EU-ETS) privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sau cu privire la obligativitatea instituită prin Tratatul de Aderare pentru închiderea depozitelor neconforme de deşeuri, conform calendarului de tranziţie stabilit.
  
• La începutul acestui an s-a înregistrat un blocaj financiar al operatorilor furnizori de energie termică, care înregistrau, la 31.03.2012, obligaţii de plată de peste 5,5 miliarde lei, din care 4 miliarde lei la furnizorii de combustibili, situaţie care se poate perpetua şi în viitor, în absenţa unor măsuri ferme.
  
  În ceea ce priveşte climatul intern de securitate, analizat din perspectiva dinamicii şi complexităţii fenomenului infracţional se poate spune că acesta s-a deteriorat, în special ca o consecinţă a măsurilor adoptate şi subfinanţării sistemului de ordine publică.
  În contextul în care, la nivelul anului 2010, structurile de ordine şi siguranţă publică înregistrau un deficit de personal de 13%, prin punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011, a fost diminuat semnificativ numărul de poliţişti şi jandarmi.
  • Aproximativ 65% din personalul Poliţiei Române, căruia i-a încetat raporturile de serviciu în anul 2011 a fost din structurile de ordine şi siguranţă publică;
    
  • Personalul din cadrul Jandarmeriei Române destinat asigurării pazei unor obiective s-a diminuat cu 23%, iar efectivele structurilor de ordine publică cu 8%;
    
  • La nivelul Oficiului Român pentru Imigrări a fost disponibilizat 11% din totalul numărului de angajaţi;
    
  • Poliţia de Frontieră a disponibilizat peste 800 de poliţişti, în condiţiile în care structurile de ordine publică din unele judeţe, situate în proximitatea frontierei de stat, erau subdimensionate.
    
    Eficienţa sistemului integrat de ordine şi siguranţă publică a fost compromisă ca urmare a diminuării dispozitivului de ordine şi siguranţă publică cu 49%, de la o medie zilnică de 2.576 de patrule mixte (poliţist - jandarm) la 1.258. În acest context, s-a înregistrat o evoluţie negativă a principalilor indicatori statistici relevanţi pentru gradul de siguranţă al cetăţeanului.
    • Infracţionalitatea sesizată a înregistrat constant un trend ascendent, de la 704.683 infracţiuni în anul 2009 la 733.356 în anul 2011, ceea ce reprezintă o creştere cu 4%;
      
    • Infracţionalitatea de natură judiciară, a înregistrat un trend ascendent, de la 368.595 infracţiuni în anul 2009 la 410.206 în anul 2011, ceea ce reprezintă o creştere cu 11%;
      
    • Infracţionalitatea contra patrimoniului înregistrează o creştere cu 14%, de la 308.692 infracţiuni la 352.586. Dintre acestea, infracţiunile de furt au înregistrat cea mai mare creştere cu 26%;
      
    • Infracţionalitatea stradală sesizată a înregistrat un trend ascendent, de la 45.641 infracţiuni în anul 2009 la 47.438 în 2011, ceea ce reprezintă o creştere cu 4%.
      
    • În ceea ce priveşte dinamica fenomenului infracţional în mediul rural, numărul şi evoluţia infracţiunilor sesizate în perioada octombrie 2011-aprilie 2012, comparativ cu perioada similară a anilor precedenţi, indică o creştere a acestora cu 6,3% (de la 130.360 infracţiuni sesizate la 138.635).
      
    • În mediul rural au crescut semnificativ unele categorii de infracţiuni, cum ar fi: furturi din locuinţe (+23,6%), tâlhării în locuinţe (+16,7%), furturi din autovehicule (+15%), infracţiuni grave comise cu violenţă (+14%), furturi din societăţi comerciale prin efracţie (+8,2%) etc.
      

    Alte măsuri au vizat implementarea a noi concepte, de exemplu reorganizarea poliţiei rurale care nu au condus la creşterea calităţii serviciului poliţienesc, ci dimpotrivă au generat costuri suplimentare (cu 23,5% cheltuielile medii lunare pentru carburanţi, mentenanţă auto şi patrimoniu, cu 19% consumul mediu de carburant pentru autovehiculele din dotarea secţiilor de poliţie rurale, cu 35% cheltuielile pe linia patrimoniului imobiliar (chirii, utilităţi şi întreţinere imobile), cu 10% a cheltuielile de personal).

    În planul politicii de personal lipsa de viziune a determinat: scăderea prestigiului profesional al categoriilor de personal din cadrul MAI şi a atractivităţii carierei, ca urmare a nerespectării parcursului prevăzut în ghidul carierei; practicarea unui management neperformant ca urmare a promovării în diferite funcţii de conducere a unor persoane lipsite de experienţă şi fără o pregătire corespunzătoare funcţiei; necesitatea identificării unor soluţii ”de compromis” pentru asigurarea capacităţii de reacţie a instituţiei; instabilitatea accentuată a numirilor în funcţiile de conducere din cadrul MAI, fiind preferată soluţia exercitării funcţiei cu caracter temporar; imposibilitatea realizării unei proiecţii strategice în domeniul resurselor umane, chiar şi pe termen scurt şi mediu.

    Logistica MAI nu poate susţine complexitatea misiunilor, astfel încât menţinerea actualului nivel de dotare va avea, pe termen scurt şi mediu, consecinţe importante asupra asigurării unui climat de normalitate în spaţiul public.

    [*]Gradul mediu de înzestrare cu autovehicule este de 43%;

    [*]Necesarul de carburant este asigurat în proporţie de 21%;

    [*]Gradul de înzestrare cu mijloace specifice de intervenţie pentru structurile de ordine publică asigură doar parţial îndeplinirea misiunilor;

    [*]Prin bugetul aprobat pentru investiţii în anul 2012 s-a alocat 9,2% din necesarul de finanţare.

    Analiza comparativă a alocaţiilor bugetare relevă faptul că ponderea bugetului din PIB aferentă anului 2012 (1,22%) este mai mică decât cea a anului 2001 (1,25%), în condiţiile în care cheltuielile de personal au înregistrat creşteri odată cu trecerea la profesionalizarea structurilor militare (jandarmi şi personal al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă).

    Pentru rezolvarea situaţiilor prezentate sunt necesare suplimentări de la bugetul de stat în sumă totală de 231.000 mii lei, pentru Administraţia Publică şi de 1.538.000 mii lei pentru segmentul de Ordine şi Siguranţă Publică.

    În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene: MAI a avut la dispoziţie finanţări pe 5 tipuri de programe şi fonduri, acestea fiind destinate suplimentării resurselor bugetare necesare atingerii obiectivelor specifice structurilor ministerului. Pentru unul singur, Facilitatea SCHENGEN – gradul de absorbţie a fost de 100%. Celelalte au un grad de absorbţie între 11,4% în cazul fondurilor structurale şi 80%, ceea ce evidenţiază un grad redus de absorbţie, iar pentru unele am identificat un risc major de dezangajare.

    Ca urmare a măsurilor adoptate, în anul 2011 a crescut numărul cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată, la aproximativ 260.000 dosare, respectiv, a celor generate de contestarea actelor de punere la dispoziţie, de concediere şi de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu. În perioada 2009 – 2012, au fost plătite despăgubiri către reclamanţi în cuantum total de 1.259.222,30 lei, într-un număr de 35 litigii, care au avut ca obiect concedieri/destituiri ilegale, (un număr de 6 obligaţii de plată nu au fost cuantificabile în bani). În anul 2011 şi primul semestru al anului 2012, cuantumul plăţilor efectuate, ca urmare a punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti este de 9.596.289,97 lei.

    Evaluarea realizată evidenţiază regresul înregistrat în planul dezvoltării şi modernizării instituţionale ca o consecinţă a lipsei de viziune strategică coroborată cu diminuarea semnificativă a alocărilor bugetare din ultimii ani.

    În aceste condiţii vom elabora o strategie de modernizare şi dezvoltare instituţională într-o viziune pragmatică cu angajarea cvasitotalităţii resurselor .

    Vom îndeplini metodic, cu celeritate, toate obiectivele pe care le-am asumat pentru că trebuie să dovedim că am înţeles şi că acceptăm faptul că prosperitatea, democraţia şi libertatea ce se manifestă în majoritatea statelor membre UE şi la care aspirăm, nu pot fi transferate ci se obţin numai prin muncă şi seriozitate.

    Concomitent, vom intensifica toate măsurile care au ca scop menţinerea unui climat de ordine şi securitate în interior, conştienţi fiind că România, ca ţară sud – est europeană, este supusă tuturor riscurilor şi vulnerabilităţilor produse de mediul geopolitic zonal şi, mai mult decât atât există încă destule cauze de natură internă care produc o rezultantă puternic perturbatoare asupra echilibrului întregului sistem de ordine publică.

[Catalin]

Prima parte

A doua parte