Jump to content
POLITISTI.ro

Recommended Posts

maxu08

la tentativa de omor ma gindeam si eu insa toata problema sta in intentia avuta la lovire, locul loviturii (o sa vedem certificatul IML daca lovitura punea in pericol viata sau nu) precum si daca avem preaterintentie. daca as fi procuror as merge pe tentativa de omor mai ales ca are declaratiile celor 2 politisti in schimb acuzatul nu are nimic.

Share this post


Link to post

Această publicitate este afişată doar vizitatorilor. - Click aici pentru înregistrare

lionn

maxu08, ai dreptate în ceea ce privește încadrarea juridică, cel puțin așa cum rezultă din circumstanțele oferite de primele posturi. Dacă nu se începe ancheta cu o astfel de încadrare a faptei, îți dau dreptate și cu privire la comentariul tău de pe blog, știi tu care.

Share this post


Link to post
maxu08

ohhh, te-am prins: imi citesti blogul !! :) multumesc ptr asta.

Edited by maxu08

Share this post


Link to post
lionn

...cum altfel să-ți cunoști dușmanul? :ner:

De asemenea, pot face pariu cu tine, că pe câinele tău, îl cheamă Max și este un ciobănesc german. Nici nu știi tu, cât de bine te cunosc. Ai o soție care minte la fel de bine ca tine și doi copii minori, cel mic cred că până într-un an... :ner:

Edited by lionn

Share this post


Link to post
Ecou

Model de concluzii scrise pe care musai sa le depuneti la dosar inainte de pronuntarea sentintei.

JUDECĂTORIA MANGALIA

DOSAR NR. 4031/254/2010

DOAMNĂ PREŞEDINTE

Subsemnatul GEORGESCU DANIEL, ..........................................................................., parte vătămată în dosarul cu nr. 4031/254/2010, formulez următoarele:

CONCLUZII SCRISE

Prin care vă solicit ca în cazul în care inculpaţii MIREA SORIN, IORDACHE MIHAI, CLAPA MARIUS CRISTIAN şi CLAPA ANDREI vor fi găsiţi vinovaţi şi dacă instanţa se va pronunţa în acest sens, pentru comiterea infracţiunii de ultraj, faptă prev. şi ped. de art. 239/alin.2 şi 5 din Cod Penal asupra subsemnatului să procedaţi la condamnarea acestora cu o pedeapsă cu închisoarea care să tindă spre maximul prevăzut de lege pentru această infracţiune ca masură de constrângere şi mijloc de reeducare a inculpaţilor, cu finalitatea prevenirii savârşirii de noi infracţiuni, urmărindu-se în acelaşi timp, formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială, în persoanele acestora, în sensul atingerii scopului prev. de art. 52 din Cod Penal şi să obligaţi deasemenea pe inculpaţi la plata sumei de 50.000 lei daune morale faţă de subsemnat în conformitate cu art. 14/alin.3/lit.b şi alin. 5 din Cod de Procedură Penală cu aplicarea art. 998 din Cod civil.

În vederea susţinerii celor mai sus menţionate vă rog să aveţi în vedere următoarele:

Camera Deputaţilor a adoptat la 5 mai 2010 Ordonanţa de Urgenţă nr. 198/2008 de modificare a Codului penal, cu amendamente, unul dintre acestea vizând înăsprirea pedepsei pentru infracţiunea de ultraj asupra poliţiştilor.

Ca motivare a demersului legislativ presa a relatat aproape zilnic faptul că un poliţist român este bătut sau ameninţat, iar unii dintre aceştia au plătit chiar cu viaţa lor meseria pe care o fac.

Nu au lipsit nici cazurile în care poliţiştii au fost şi bătuţi, dar şi suspendaţi din funcţie şi apoi târâţi prin instanţe ani de zile.

Statistica poliţiei arată că 197 de poliţişti au afost agresaţi în misiuni în 2006, 276 în 2007, 300 în 2008, iar în anul 2009 numărul acestora a crescut, cei mai violenţi fiind cei întorşi în ţară sau returnaţi, având la activ „şcoala” occidentului.

În cursul anului 2009, au fost înregistrate 349 de infracţiuni contra autorităţii, din care 336 ultraje, 12 sfidări ale organelor judiciare şi o tentativă de omor, săvârşite asupra a 439 de poliţişti din cadrul formaţiunilor de ordine publică.

Un număr de 214 (61,3%) ultraje au fost comise în mediul rural.

Modalităţile de săvârşire a ultrajelor sunt extrem de variate, predominând

injuriile, insultele şi ameninţările (86 de cazuri de ameninţare, incluzând cuţit, secure, drujbă, topor, pistol cu gaze, coasă, pistol cu glonţ, scândură, levier, cazma şi rangă de fier), lovirile şi alte violenţe, inclusiv tentativele de omor (259 loviri cu pumnul, palma, cotul, genunchiul, antebraţul, capul, scândură, pietre, pahare şi borcane de sticlă, pendul electric, obiect ceramic, scaun, furtun de cauciuc, piatră, bâtă, ciocan, fierăstrău mecanic, hârleţ, oglindă, cuţit, şurubelniţă, bici, coasă, baston telescopic, rangă, sticlă, ţeava metalică, sabie, scrumieră, sapă, grătar de fier, legume, telefon mobil, deteriorare de uniformă şi staţie de emisie-recepţie, lovire şi târâre cu autoturismul, căruţa sau tractorul, călcare cu mopedul, înţepare cu furca, stropire cu bere, apă şi cafea, împroşcare cu ierbicid, pulverizare de spray lacrimogen, îmbrânceli, muşcare, zgâriere, strângere de gât, distrugeri de autotu-risme de serviciu, etc.)

Măsuri preventive au fost luate numai în 76 de cazuri: 23 reţineri pe durata a 24 de ore, 17 internări medicale, 32 arestări preventive şi 4 interziceri de părăsire a localităţii.

În primele 4 luni ale anului 2010, au fost consemnate 105 infracţiuni contra autorităţii, acelaşi număr ca în primele patru luni ale anului 2009, din care: 96 ultraje, şapte sfidări ale organelor judiciare, o vătămare corporală gravă şi o tentativă de omor, săvârşite asupra a 130 de poliţişti.

Din acest număr, 61 (58,1%) de ultraje au fost comise în mediul rural, în 83 de cazuri poliţiştii intervenind la evenimente singuri.

Au predominat injuriile, insultele şi ameninţările (36 de cazuri de ameninţare cu topor, cuţit, coasă, scândură, levier, sabie şi rangă de fier), lovirile şi alte violenţe, inclusiv tentativele de omor.

În 20 de cazuri s-au luat măsuri preventive: cinci reţineri pe durata a 24 de ore, patru internări medicale, nouă arestări şi două interziceri de părăsire a localităţii.

După cum este foarte bine cunoscut, peste 90% din fracţiunile de ultraj sunt

comise prin ameninţări, loviri sau alte violenţe.

Tratarea superficială a pericolului social generat de infracţiunile de ultraj, ce vizează în principal, autoritatea statului şi în subsidiar persoana, şi finalitatea judiciară scăzută generează o stare de disconfort social, slăbeşte şi diminuează autoritatea, aspecte completate de gravele prejudicii aduse imaginii unor instituţii ale statului, în special poliţiei.

Scopul prezentării acestor statistici este de a vă face o imagine de ansamblu a modului în care fenomenul infracţional la adresa autorităţilor publice a luat amploare în ultimii ani.

Raportat la aceste statistici mai sus enuntate si având în vedere modul şi mijloacele concrete de savârsire faptelor, împrejurarile de loc dar si de timp ale comiterii lor, urmarile ce s-au produs dar si cele mult mai grave ce s-ar fi putut produce (cum ar fi de exemplu vătămarea corporala sau uciderea unor persoane de catre inculpatul MIREA SORIN care a condus autoturismul cu care inculpaţii şi-au asigurat fuga de la locul săvârşirii faptelor, lovituri mult mai grave care s-ar fi putut produce asupra subsemnatului), scopul urmarit de inculpaţi (sau mai exact lipsa vreunui scop), tinând seama de persoanele inculpaţilor (tineri cu studii modeste, fără locuri de muncă stabile, unii dintre aceştia nefiind la primul conflict cu legea penală ex. Inculpatul CLAPA ANDREI) şi având în vedere şi faptul că în cauză este incidentă si starea de agravare a concursului de infracţiuni consider că faptele savârşite prezintă un grad ridicat de pericol social.

Vă rog să aveţi în vedere că martorii oculari audiaţi pe timpul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi la o distanţă de timp destul de mare de la comiterea faptelor de către inculpaţi şi din acest motiv martorii au declarat parţial altfel decât pe timpul urmăririi penale.

Prin prisma atribuţiilor de serviciu prevăzute de Legea 360/2002-Statutul poliţistului este stipulat la art. 44/alin.1 că “serviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu” iar inducerea ideii apărării inculpaţilor precum că nu rezultă că subsemnatul nu s-ar fi aflat în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu nu are susţinere legală, mai ales că la dosarul cauzei este depus deja graficul serviciilor lucrătorilor de poliţie din acea perioadă.

Deasemenea vă rog să analizaţi că inculpaţii au ales să nu se prezinte absolut deloc deşi au fost emise şi mandate de aducere pe timpul cercetării judecătoreşti în faţa instanţei, arătând dispreţ faţă de toate autorităţile publice crezând în mod eronat că astfel, coroborat şi cu faptul că dacă nu vor recunoaşte comiterea faptelor vor putea scăpa nepedepsiţi.

În susţinerea pledoariei unuia dintre avocaţii apărării s-a stipulat că inculpatul CLAPĂ MARIUS CRISTIAN nu a lovit lucrătorul de poliţie şi că probabil acesta a avut un gest reflex de împotrivire la încătuşare şi că probabil poliţistul a făcut un abuz, lucru total neadevărat susţinut de toţi martorii audiaţi care au declarat că acesta a fost iniţial cel mai recalcitrant dintre inculpaţi.

Deasemenea tot în pledoaria apărării inculpatului MIREA SORIN s-a invederat instanţei situaţia de fapt cum că acesta nu se face vinovat de comiterea vreuneia dintre faptele ce i-au fost reţinute în sarcină şi că nu a văzut lucrătorul de poliţie agăţat de maşina pe care o conducea încercând să fugă de la locul faptei cu ceilalţi inculpaţi, fapt ce nu este adevărat altfel neexplicându-se fuga de la locul faptei, mai ales că inculpaţii s-au prezentat la sediul Poliţiei Tuzla a doua zi de dimineaţă deşi nu au fost chemaţi de către organele de poliţie.

Tot în ideea conturării caracterului inculpaţilor vă rog să ţineţi cont şi de faptul că la Poliţia Staţiunii Eforie se află în lucru o plângere a unuia dintre martorii oculari prin care îl reclamă pe inculpatul CLAPA ANDREI că l-ar fi lovit şi ameninţat pentru a schimba declaraţiile date pe timpul cercetării judecătoreşti în prezenta cauză, ori nevinovăţia inculpaţilor nu se rezumă la a comite astfel de fapte, chiar dacă în respectivul dosar nu s-a pronunţat o hotărâre definitivă.

La individualizarea pedepselor ce instanţa va aprecia să le aplice aşa cum sunt prev. de art. 72 din Cod penal vă rog să aveţi în vedere şi circumstanţele agravante prev. de art. 75 din Cod Penal respectiv lit. a şi b deoarece consider că la comiterea faptelor au participat un nr. de patru inculpaţi iar faptele acestora reprezintă pericol public deoarece au avut loc în locuri publice (bar, stradă) iar la comiterea acestor fapte au asistat şi alte persoane perturbându-se grav liniştea şi ordinea publică.

Deşi s-a stipulat în apărarea inculpaţilor că suma de 50.000 lei nu se justifică ca şi daună morală vă rog să admiteţi această cerere în sensul în care atât subsemnatul cât şi instituţia pe care o reprezint, respectiv I.P.J. Constanţa prin Ministerul Administraţiei şi Internelor au avut de suferit în contextul actual iar o decizie care să nu oblige pe inculpaţi la plata acestor daune ar încuraja comiterea unor noi astfel de infracţiuni.

Consider că dacă inculpaţii îşi permit să nu fie încadraţi în muncă, iar părinţii acestora îşi permit să îi întreţină ar putea foarte uşor să plătească şi aceste daune morale reprezentate de suma menţionată anterior, în sensul în care probabil provin din familii cu situaţii financiare peste medie.

Deasemenea dacă veţi analiza materialul probator administrat în cauză respectiv procese verbale, planşă foto, certificat medico-legal, declaraţii martori, declaraţii părţi vătămate, înscrisuri, etc. veţi constata că situaţia de fapt reţinută în actele de sesizare corespunde adevărului faptic, iar prezumţia de nevinovăţie de care au beneficiat inculpaţii a fost înlaturată, mai ales că aceştia au refuzat să se prezinte la instanţă pentru audieri.

Vă rog să ignoraţi principiul “IN DUBIO PRO REO” de care a dorit să se foloseasca unul dintre apărătorii inculpaţilor deoarece atât eu cât şi alte persoane îi cunoaştem bine pe cei în cauză şi nu cred că există dubii cu privire la persoanele care au săvârşit faptele.

Doamnă Preşedinte, vă rog respectuos să aveţi în vedere că în sistemul de organizare al societăţii un rol important îl are autoritatea de care se bucură instituţiile publice învestite cu atribuţii de organizare, conducere şi îndrumare a unor importante sectoare ale vieţii social-economice şi politice.

Autoritatea, înţeleasă în sens larg ca un prestigiu de care trebuie să se bucure instituţiile publice în activitatea lor, influenţează direct modul şi eficienţa realizării atribuţiilor specifice acestor organe.

Această simbioză între autoritatea unui organ şi atributele puterii sale publice este organică şi deci inevitabilă, înfăptuirea înseşi a împuternicirilor unei instituţii publice necesită un anumit grad de credibilitate din partea destinatarilor acestei activităţi, care este asigurat de însăşi autoritatea organului respectiv.

Autoritatea publică este conferită organelor publice sau este exprimată prin însemne, simboluri, ca şi prin regimul juridic pe care îl implică.

Aceasta reprezintă o importantă valoare socială, a cărei respectare riguroasă trebuie apărată şi prin mijloace de drept penal.

Încălcarea autorităţii organelor statului subminează încrederea de care aceste organe trebuie să se bucure, slăbeşte capacitatea de acţionare a acestor organe, diminuează credibilitatea de care trebuie să se bucure în faţa cetăţenilor.

Ocrotirea penală are în vedere, fireşte, numai acele organe care reprezintă în sens juridic o autoritate oficială, recunoscută, având potrivit legii şi anumite competenţe care îi conferă dreptul de a-şi impune voinţa şi de a emite acte producătoare de consecinţe juridice cum sunt şi organelle de poliţie.

Având în vedere cele de mai sus vă rog să dispuneţi în consecinţă.

07.06.2011 Semnătura,

Frate, m-am emoționat când am citit postul tău și am văzut frazele mele :). Mă bucur enorm că analiza pe care am întocmit-o cu mânuțele astea două și pe care am promovat-o peste tot, precum și baza de date pe care o gestionez la nivelul IGPR pe linie de ultraje săvârșite asupra polițiștilor de ordine publică a folosit la ceva. Mereu am sperat că simpla enumerare a modurilor de săvârșire a infracțiunilor de ultraj ar trebui să cutremure orice magistrat. Mă bucur enorm că te-ai descurcat și ai obținut o condamnare a acelor nenorociți. Baftă în activitate în continuare și sper să nu mai ai parte de astfel de experiențe. Ca și idee, modificarea adusă Codului Penal în anul 2008 (prin OUG 198/2008) în sensul eliminării pedepsei amenzii penale la art. 239 alin. 2 (ultrajul comis prin lovire și alte violențe) ce permite luarea măsurii preventive conform art. 148 lit. f) din Cpp, este și rodul numeroaselor materiale și sesizări pe care le-am tot promovat, inclusiv la CSM, PÎCCJ, Parlament, sindicate...

Tot ce vă pot spune este că, având oportunitatea de a privi pe ansamblu problema la nivel național, fenomenul este cutremurător și, din păcate, , în condițiile actuale, soluții nu prea există :(

Edited by Ecou

Share this post


Link to post
Dan

Ce vrei să spui Ecou ?

Share this post


Link to post
Dan

Am înţeles Ecou. Este adevărat că m-am inspirat şi de pe net când am formulat acele concluzii. Dacă tu ai formulat statisticile îţi mulţumesc.Sper să le fie de folos şi altor colegi, ăsta este motivul pentru care le-am postat, nu pentru a mă lăuda, cum eronat au înţeles unii colegi.

Share this post


Link to post
Ecou

Nu contează ce și cum. Nu este vorba de lăudat, pff. Până la urmă acesta este scopul materialelor documentare. Să poată fi utilizate de toată lumea, nu doar să fie ascunse în birouri sau să clătească ochii decidenților. Pur și simplu m-am bucurat când am văzut că materialele au circulat și au fost utilizate pentru a face dreptate. Pentru mine reprezintă una dintre puținele satisfacții pe care le mai regăsesc în sistemul asta...Restul e cancan.

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Catalin

Despre ce materiale documentare vorbiţi?

Nu ar fi util să le strângem pe toate la un loc, într-un singur topic, pentru ca toţi colegii ce vor avea nevoie să le poată găsi uşor pe toate într-un singur loc? Şi să se folosească de ele în caz de nevoie.

Share this post


Link to post
Dan

Cătălin este vorba despre Forumul Corpului Naţional al Poliţiştilor.Probabil omul nu a dat detalii pentru că nu a vrut să facă reclamă sau concurenţă. Acum cred că am înţeles cu toţii. Este adevărat că de acolo m-am inspirat cu privire la statistici.

Share this post


Link to post
maxu08

...cum altfel să-ți cunoști dușmanul? :ner:

De asemenea, pot face pariu cu tine, că pe câinele tău, îl cheamă Max și este un ciobănesc german. Nici nu știi tu, cât de bine te cunosc. Ai o soție care minte la fel de bine ca tine și doi copii minori, cel mic cred că până într-un an... :ner:

ai dreptate cu citeva exceptii: am un saint bernard, o cheama Sara. sotia este partner ( un fel de asociat ce isi impart profiturile) cea mai mare firma de consultanta din lume si nu le are cu avocatura, a facut cibernetica. la copii ai nimerit-o :))

iar eu nu mint, profesional vorbind, deoarece este ilegal si contrar codului etic al avocatului. eu interpretez faptele si probele. daca as minti as putea fi acuzat de favorizare, nu ti-au spus procurorii cu care ai colaborat de-a lungul timpului? abia asteapta sa prinda avocatii la inghesuiala :)

Share this post


Link to post
Cristi

Sa stie colega noastra ca suntem alaturi de ea. Chiar asta seara discutam cu colegii si colegele de la sectie si vreau sa va spun ca sunt revoltat pana la Dumnezeu de ceea ce s-a intamplat. Sa lovesti cu cutitul un politist, mai ales femeie, denota lasitate si bestialism, ceva inuman. Acest individ merita sa moara in chinuri. Insanatosire grabnica pentru colega noastra si cat mai mult pamant pentru nenorocit.

Share this post


Link to post
arcan

E pacat ca nici un mare sef din IGPR sau MAI nu a iesit la rampa sa spuna doua vorbe.Si mai ales sa se sesizeze ca tara se indreapta acum sre haos.Iar pentru idiotii care se bucura, le spun doar atat: Data viitoare s-ar putea sa nu fie politistul injunghiat ci chiar voi.

Caci politistii se raresc drastic...

Edited by arcan
  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Dan

arcan, şeful Poliţiei Române doar ce a avut o conferinţă de presă prin care a anunţat că, colega noastră a fost avansată înainte de termen iar colegul nostru a fost recompensat în bani, pentru că nu îndeplinea condiţiile avansării în grad înainte de termen. Uite că se poate, nu a fost chiar greu să facă acest gest. Nu ar fi rău dacă s-ar produce mai des. :emo-yessir:

Share this post


Link to post
arcan

O fi citit ce am scris eu alaltaieri aici ??? :clip:

Share this post


Link to post
Catalin

Numai că după ce a vorbit despre situaţiile în care poliţiştii au folosit arma, s-a plâns ziariştilor că legea îi apără prea mult pe poliţişti şi sunt foarte greu de sancţionat ori demis. Şi evident, dat exemplul inspectorului şef de la Giurgiu. Aşa ne trebuie dacă nu se face distincţie clară între funcţiile de execuţie şi cele de comandă.

Share this post


Link to post
bestkyky

Am incercat sa iau legatura cu colega noastra, insa telefonul ei este inchis. Am aflat de la colegii ei este bine si i-am trimis un sms prin care i-am transmis solidaritatea noastra si insanatosire grabnica.

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
lionn

Cătăline, știi de ce s-a ajuns în situația asta, apropo de afirmațiile inspectorului general?

Pentru că atunci când au fost făcute legile, au fost date ordine sau au fost emise unele dispoziții, au avut grijă ca prin intermediul lor să își protejeze scaunele cât mai mult. Și au reușit, însă nu s-au gândit că acest lucru le va putea profita și opozanților și acum și-au prins urechile chiar în ițele pe care ei le-au urzit.

Share this post


Link to post
Catalin

Mie mi s-ar părea mult mai corect şi eficient să existe o delimitare clară între categoriile de personal. Pentru cei cu funcţii de execuţie legea să prevadă o stabilitate adevărată a locului de muncă, să existe o protecţie reală pentru cel ce se ia de gât cu infractorul, pentru ca acesta să fie protejat de intervenţiile binecunoscutului sistem de pile, cunoştiinţe şi relaţii patentat în ţara asta.

Iar în cazul funcţiilor de comandă, unde respectivii primesc în plus şi aceea indemnizaţie de comandă, deci există şi atribuţii de management, să existe nişte reglementări care să le permită schimbarile şi demiterile, pentru că oricum, în posturile importante ocuparea se face pe bază de dedicaţie, iar concursurile sau interviurile sunt şi vor fi întotdeauna nişte simulări penibile.

Să nu mai amestece pe cei ce se iau de guleraşe şi supără "băieţii şmekeri", cu cei ce de multe ori fac parte din aceea categorie. Pentru că nu am văzut vreun şef să-şi pună semnătura pe vreun rtup, dar am văzut cu ochii mei cum un coleg a fost ameninţat fără nicio jenă de un "ales local" a cărui puşlama intrase la beci pentru nişte ţepe consistente.

Share this post


Link to post
Ecou

Cătălin este vorba despre Forumul Corpului Naţional al Poliţiştilor.Probabil omul nu a dat detalii pentru că nu a vrut să facă reclamă sau concurenţă. Acum cred că am înţeles cu toţii. Este adevărat că de acolo m-am inspirat cu privire la statistici.

Nu ai nimerit-o. Nu sunt membru CNP sau al vreunui sindicat. În ceea ce mă privește, treaba funcționează invers: vin sindicatele la mine să le dau materiale, nu mă duc eu la sindicate :))

Edited by Ecou
  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Dan

Ecou am văzut pe acel forum că domnul Asofronie şi-a adjudecat acel text ca să zic aşa. Am crezut că eşti una şi aceeaşi persoană. Revin şi eu cu aceeaşi întrebare, nu crezi că ar fi folositor să postezi aici mai multe materiale pe care să le folosească şi alţi colegi aflaţi în astfel de situaţii ?

Share this post


Link to post
Ecou

Cereți, și, în măsura în care dispun de ceva folositor, o să îl trimit pe privat sau o să îl postez...

Share this post


Link to post
Dan

traian băsescu i-a trimis flori colegei noastre ce a fost înjunghiată. Deasemenea aceasta a fost vizitată la spital şi de prefectul jud. Mehedinţi. Am observat că băsescu tot medaliază tot felul de oameni care nu merită acele decoraţii. Oare nu putea să îi acorde şi colegei noastre un astfel de act de recunoaştere ? Chiar nu se putea face o propunere ? Mai ales că se apropie 1 decembrie ziua naţională a României, iar decorarea se face de obicei numai odată pe an, în această dată. Sunt curios ce persoane vor fi decorate anul acesta.... :hmmmt:

Legea 29 din 31.03.2000/art.3/alin.1 spune că decoraţiile sunt conferite cetăţenilor români pentru serviciile excepţionale aduse statului şi poporului român, pentru acte de eroism săvârşite în serviciul militar şi pentru merite deosebite în activitate.

Tot respectul din partea mea Popescu Laura şi la mulţi ani de ziua ta ! :emo-yessir:

http://www.youtube.com/watch?v=2tpzMCgQOhQ

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Tiesto

De apreciat!Un gest frumos :good:

Share this post


Link to post
SandoKhan

Probabil ca va fi decorata. Dar asta se poate face doar dupa incheierea anchetei si gasirea, ca fiind vinovati, de catre instanta, a atacatorilor.

Intradevar, un gest frumos.... dar cu o floare nu se face primavara.

Share this post


Link to post

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Similar Content

    • Cristi
      By Cristi
      Prin decursul anului 2015, la Postul de Poliție unde mi-am desfășurat activitatea în trecut, a fost primită o scrisoare din Penitenciarul Mioveni, județul Argeș, de la un cetățean încarcerat la vremea respectivă pentru săvârșirea unei infracțiuni de "lovituri cauzatoare de moarte". Omul și-a adus aminte că a avut anumite interacțiuni cu mine în trecut și a zis să mă "salute". La momentul respectiv nu am băgat în seamă această scrisoare, însă am înțeles că între timp individul s-ar fi liberat și ar fi revenit chiar prin județ. Am deschis acest topic pentru a sublinia, încă o dată, pericolele la care sunt expuși polițiștii români și de ce aceștia trebuie să beneficieze de protecție eficientă atât legislativ, cât și din prisma dotărilor. 
      Lectură "frumoasă"!

    • Catalin
      By Catalin
      Am citit pe facebook postarea liderului sindicatului Diamantul în care semnala o măgărie a unui procuror ce a dispus clasarea într-un caz de ultraj comis sub forma unor ameninţări explicite şi directe asupra unui poliţist, pe considerentul că “fapta nu a fost de natură să producă o stare de temere” poliţistului ameninţat. Şi mi-am adus aminte că vorbisem cu voi aici, într-un alt topic, despre faptul că ar fi util să strângem separat într-un topic dedicat jurisprudenţă, decizii, motivări pe acest subiect care să ne poată fi utile în astfel de cazuri.
      Din păcate nu e un caz singular, am mai auzit despre astfel de situaţii în care unii procurori, atunci când vine vorba de poliţişti, confundă infracţiunea de ultraj cu cea de ameninţare. Şi avem aici o speţă în care Curtea de Apel Galaţi lămureşte problema:
       
      Important de reţinut:
      Subiectul pasiv al infracţiunii este statul, respectiv autoritatea statului de care funcţionarii publici aflaţi în exerciţiul funcţiunii trebuie să se bucure în exercitarea atribuţiilor lor de serviciu. Persoana funcţionarului public reprezintă un subiect pasiv adiacent, neavând relevanţă dacă aceasta, în forul său interior s-a simţit sau nu ameninţată.
      Infractiunea de “Ultraj” diferă de infracţiunea de “ameninţare”, prin urmatoarele trăsături esenţiale:
      Infracţiunea de ultraj este o infracţiune împotriva autorităţii de stat;
      Subiectul pasiv principal vătămat este statul, iar subiect vătămat secundar este funcţionarul public aflat în exercitarea puterii de stat;
      În conţinutul constitutiv al infracţiunii de “Ultraj” (şi similar, la infracţiunea de Ultraj Judiciar) nu se regăseşte condiţia de a se produce o stare de temere, funcţionarului public agresat, acestă condiţie fiind menţionată doar la infracţiunea de “ameninţare”.
      Art. 206 CP - (1) Fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţării.
      Art. 257 CP. - (1) Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.
      Art. 279 CP - (1) Ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, săvârşite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.
      În concluzie, nu contează, pentru consumarea infracţiunilor de ultraj sau ultraj judiciar, dacă s-a produs o stare de temere funcţionarului public sau magistratului ameninţat.
      Curtea de Apel Galati a reţinut :
      "Persoana funcţionarului public reprezintă un subiect pasiv adiacent, neavând relevanţă dacă aceasta, în forul său interior s-a simţit sau nu ameninţată."
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.