Jump to content
POLITISTI.ro

Si cei din Garda Financiara au uniforme asemanatoare cu ale politistilor


Catalin
 Share

Recommended Posts

  • Moderator

Habar nu ai pe ce lume trăiești! Nu ai nici cea mai mică idee despre sistemul juridic din țara asta, dar îți dai cu părerea și chiar ai pretenția că te pricepi.

Îmi pare rău că trebuie să-ți spulber din visele în care trăiești, dar ar fi bine să știi că o societate comercială sau sediu de firmă NU sunt asimilate domiciliului. Deci nu este necesară existența unui mandat pentru ca polițiștii să intre acolo. Dacă ar fi fost necesară existența unui mandat, interesează-te la un avocat, procuror, judecător și îți va confirma că nici chiar garda financiară nu poate pătrunde într-o dependință ce este asimilată domiciliului. Așa că cine ți-a spus astfel de gogoși, habar nu avea pe ce lume trăiește sau și-a bătut joc de tine ori te-a luat la „mișto”. Pentru a pătrunde în sediile sau punctele de lucru ale societăților comerciale nu este nevoie de vreun mandat.

În al doilea rând, dacă nu ai aflat până acum, NU mai există de mult serviciul economic. Nu ai fost în stare să pricepi acest lucru nici măcar din posturile existente în acest topic, deși scrie destul de clar. Acum sunt servicii de investigare a fraudelor, iar cunoștiințele de contabilitate nu sunt deloc o prioritare acolo, ci cele privind cercetarea penală, investigațiile și alte aspecte care îți sunt complet străine. Așa că nu contabilii sunt în măsură șă-și dea cu părerea despre competența polițiștilor de la investigarea fraudelor, întrucât acest domeniu este o pălărie prea mare pentru voi.

De asemenea din nou trebuie să te dezamăgesc, dar calcularea prejudiciului de către gardă sau dgfp în ultimii ani nu mai este deloc relevantă în cercetarea penală. Tocmai din simplul motiv că magistrații vă consideră ca fiind parte în procesul penal. Și cam au dreptate. Chiar și un necunoscător al domeniului juridic își poate da seama că Ministerul Finanțelor prin reprezentanții săi calculează un prejudiciu, în mod subiectiv din moment ce tot el este și cel prejudiciat. Pricepi cum stă treaba acolo la parchet și la instanță? Procurorii și judecătorii doresc ca prejudiciul să nu fie calculat chiar de către cei ce sunt prejudiciați, adică reprezentanții ministerului finațelor, ci doresc să vadă în dosar un prejudiciu calculat de un expert independent. Ceea ce este logic, normal și de bun simț pentru o anchetă obiectivă și nepărtinitoare. Asta așa ... ca să nu mai trăiești cu impresia că datorită acelor rapoarte pe care care le întocmiți voi, sunteți un fel de gaura din gogoașă. Într-un dosar de evaziune fiscală, care deși poate începe cu un astfel de raport al gărzii financiare, mai sunt multe lucruri ce se întâmplă după aceea, multe etape prin care trece și multe alte activități ce trebuie efectuate de care voi cei de la gardă nu aveți idee, iar ca să ajungă în instanță nu este deloc suficient acel măreț raport.

Că purtați sau nu uniforma, nu are nicio relevanță, dar asemănarea dintre însemnele adoptate nu demonstrează lipsa de imaginație, ci altceva. Iar noi nu ne dorim să fim singurii din țara asta cu uniformă, dacă asta ai reușit să înțelegi tu (asta e ... fiecare înțelege atât și cât poate), ci doar vrem să fim lăsați în pace, să nu mai fim imitați și copiați de tot felul de impostori.

  • Upvote 7
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Ce sa va urez decit ceea ce va doriti mai mult SA FITI SINGURII CU UNIFORMA DIN ROMANIA SI SA AVETI NUMAI VOI AUTORITATE

Costin1971, stai cam prost la capitolul pricepere, iar acest lucru se vede foarte clar din postarea ta. Nu a afirmat nimeni ca GF nu trebuie sa aiba uniforma, se discuta despre faptul ca au modificat-o astfel incat se aseamana foarte mult cu cea a politistilor, iar pentru cetateanul simplu e greu sa remarce diferenta. Asta e o doar o metoda specifica impostorilor, a celor ce doresc sa para altceva decat ceea ce sunt.

  • Upvote 5
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

@Costin1971: poate ca nu a fost decizie rea ca ai abandonat, chiar si pentru moment, Garda Financiara...

  • Upvote 5
Link to comment
Share on other sites

M-am gindit mult daca sa iti raspund sau nu dar postarea MODERATORULUI(care se considera impartial)

@Costin1971: poate ca nu a fost decizie rea ca ai abandonat, chiar si pentru moment, Garda Financiara...

chiar m-a jignit

O sa iti raspund doar la prima problema ridicata de tine cea cu perchezitiile, ideea e urmatoare nu ceea ce crezi tu ca ai inteles din legislatie e corect ci ceea ce hotaraste CEDO asa ca o sa-ti dau
mai
jos doua hotariri Cedo care stau la baza modificarii art. 8 din Conventie
, în privinţa reglementărilor ce stabilesc
situaţia persoanelor
juridice
(
Curtea asigură respectarea inviolabilităţii domiciliului şi în ceea ce priveşte sediile profesionale ale unei personae juridice, atunci când sediul social al persoanei juridice este identic cu
locuinţa proprietarului său (CEDO, dec. Keslassy c. Franţa
precit.
), precum şi atunci când sediul persoanei
juridice nu este folosit şi ca locuinţă de către conducătorul acesteia (CEDO, hot. Societăţile Colas Est şi
alţii c. Franţa
precit.
))
.

Prin modificările aduse prin Legea nr. 281/2003 se precizează că toate dispoziţiile cuprinse în secţiunea privind percheziţia se aplică în mod corespunzător şi atunci când actele procedurale se efectuează la o unitate dintre cele la care se referă art.145 din Codul penal sau la o altă persoană juridică, fiind astfel clarificate problemele privind percheziţia care se efectuează într-o unitate cu capital mixt sau cu capital integral privat. Aşadar, prin analogie, şi în astfel de cazuri autorizaţia se
eliberează de judecător în condiţiile art. 100 alin.(4), iar organelor judiciare le revine obligaţia să se legitimeze şi, după caz, să înfăţişeze reprezentantului unităţii publice sau persoanei juridice autorizaţia dată
.

Interpretarea extensivă a noţiunii de „domiciliu”, a determinat judecătorii europeni să lărgească protecţia prevăzută de art. 8 din Convenţie la sediile profesionale
ale unei persoane juridice
. După cum s-a afirmat în doctrină, beneficiară a drepturilor
consacrate de art. 8 este, în principiu, doar o persoană fizică, iar extinderea dreptului la respectarea inviolabilităţii domiciliului şi în ceea ce priveşte persoana juridică constituie
o situaţie de excepţie
. Aşadar, deşi e titulară a acestui drept, persoana juridică nu
beneficiază de protecţie decât în considerarea faptului că în localurile sale, persoane
fizice îşi desfăşoară o mare parte a vieţii lor private
.

În cauza Niemietz contra Germania, reclamantul, avocat, s-a plâns că percheziţia
acestora în exerciţiul dreptului său la domiciliu, protejat de art. 8
. Guvernul german
contestă în faţa Curţii existenţa unui amestec, susţinând că art. 8 face o distincţie clară între viaţa privată şi domiciliu pe de o parte, şi localurile profesionale pe de altă parte. În motivarea sa, Curtea arată că noţiunea de „home”, ce figurează în textul englez la art. 8, admite a se extinde în unele state contractante, printre care şi Germania, la localurile profesionale. O asemenea interpretare, precizează Curtea, corespunde pe deplin cu versiunea franceză, deoarece termenul „domiciliu” are o conotaţie
mai
largă decât
home” şi poate include, spre exemplu, biroul unei persoane care exercită o profesiune liberală. De altfel, stabilirea unor distincţii precise ar putea cauza neplăceri: o persoană poate desfăşura „acasă” activităţi legate de o profesie sau de comerţ, iar la birou sau la localul profesional, activităţi de ordin personal.

Înainte de hotărârea Niemietz, Curtea pornise deja pe această cale, dar într-un caz particular, întrucât era vorba despre o percheziţie efectuată la domiciliul unei persoane fizice, dar care era în acelaşi timp şi sediul unei societăţi comerciale sub patronatul
acesteia
.

În prelungirea unei interpretări dinamice oferită noţiunii de „domiciliu” şi a drepturilor recunoscute societăţilor, Curtea recunoaşte expres că art. 8 garantează, în anumite circumstanţe, un drept la inviolabilitatea sediului social al unei persoane juridice,
a agenţiei sale sau a spaţiilor sale profesionale
. S-a susţinut în doctrină, că începând cu
această hotărâre, nu se
mai
pune problema prelungirilor sociale şi profesionale ale
indivizilor, întrucât, domiciliul unei persoane juridice face obiectul unei protecţii
autonome a art. 8
, asistând astfel la consacrarea unei „vieţi private comerciale”
. Un alt
argument în susţinerea acestei poziţii îl constituie acela că art. 8 vorbeşte despre orice
persoană care are dreptul la domiciliu, fără a distinge între persoane fizice şi juridice
.

In ceea ce priveşte acest aspect, trebuie să ţinem seama de soluţia pronunţată de Curte într-o decizie
45
ulterioară cauzei Societăţile Colas Est şi alţii contra Franţa. În motivarea acestei cauze, Curtea aminteşte că noţiunea de „domiciliu” poate face obiect al unei concepţii extensive şi poate fi legată şi de localurile profesionale. Cu toate acestea, o exploatare agricolă specializată în creşterea porcilor şi adăpostind câteva

sute de animale ar putea fi, doar cu multă dificultate, numită „domiciliu”, chiar
profesional al unei persoane
46
. Astfel, Curtea a decis că art. 8 nu este incident în speţă, ci
s-ar fi aplicat doar în raport de localurile administrative, unde îşi desfăşurau viaţa profesională angajaţii săi.
Edited by Costin1971
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Generatia copy/paste...omule, tu ai citit ceea ce ai copipastat aici inainte? Cum ramaneti fara argumente, cum incepeti cu copy/paste dupa hotarari CEDO pe care nu le intelegeti si aveti impresia ca dau bine...

  • Upvote 2
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Când ți-am spus că nu ai habar, am făcut-o numai pentru nu a fi dur în exprimare. Dar bați câmpii cu voioșie dragă Costin, tu măcar ai citit ceea ce ai luat cu copy/paste (probabil că este la modă acum această practică) și ai postat aici? Sau ai impresia că dacă aduci în discuție deciziile CEDO pari mai deștept sau mai interesant? Îmi pare rău că trebuie să te dezamăgesc dar nu e deloc așa.

Dacă tu, din ceea ce ai postat mai sus, ai tras concluzia că garda financiară are dreptul să intre undeva, unde polițiștii o pot face numai cu mandat, ești tare ... !

Poți să ne dai și un exemplu concret unde intră comisarii de la gardă, iar polițiștilor le trebuie mandat?

  • Upvote 1
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Catalin, stai dom'le linistit...intai ne-au dat copy/paste la uniforme, acum dau la deciziile CEDO... :doh: :ner:

Edited by Cristi
Link to comment
Share on other sites

  • Membru

Eu aveam o impresie mai buna despre cei de la garda financiara, desi recunosc ca nu am avut contact cu ei. Dar dupa ce am parcurs postarile comisarului plecat in pribegie ... se pare ca nu sunt deloc atat de sclipitori pe cat ii banuiam

Link to comment
Share on other sites

Ideea este ca la o decizie CEDO dai copy\paste nu ai cum altfel, chiar si CEDO judeca dupa precedent adica copy\paste. Trebuia sa citesti cu atentie ce am scris acolo de fapt ce am copiat dupa o decizie CEDO. Poate ca practica ma contrazice dar daca o sa faci o perchezitie la o firma mare si nu vei avea mandat vei pierde daca iti va ataca perchezitia la CEDO si asta e tot ce te intereseaza. SI ca sa-ti raspund iti mai dau un copy/paste care ajuta mult, este parerea celor de la CEDO referitoare la perchezitiile efectuate la sediile firmelor:

Extras din analiza CEDO privind perchezitiile

"Prin modificările aduse prin Legea nr. 281/2003 se precizează că toate dispoziţiile cuprinse în secţiunea privind percheziţia se aplică în mod corespunzător şi atunci când actele procedurale se efectuează la o unitate dintre cele la care se referă art.145 din Codul penal sau la o altă persoană juridică, fiind astfel clarificate problemele privind percheziţia care se efectuează într-o unitate cu capital mixt sau cu capital integral privat.

Aşadar, prin analogie, şi în astfel de cazuri autorizaţia se eliberează de judecător în condiţiile art. 100 alin.(4), iar organelor judiciare le revine obligaţia să se legitimeze şi, după caz, să înfăţişeze reprezentantului unităţii publice sau persoanei juridice autorizaţia dată.

Dificultăţile apar însă, raportat la unele reglementări interne ce permit luarea anumitor măsuri împotriva unei persoane juridice. În acest sens, menţionăm că potrivit art. 17 din Legea nr. 30/1991 privind organizarea şi funcţionarea controlului financiar şi a Gărzii Financiare, în realizarea atribuţiilor de serviciu, organelor Gărzii Financiare le-a fost acordat dreptul de a efectua percheziţii în localurile publice sau particulare-case, curţi, dependinţe şi grădini- dacă există indicii că în aceste localuri sunt ascunse mărfuri sau instalaţii cu care se fabrică produse, fără îndeplinirea obligaţiilor fiscale, sau dacă se comit alte fraude fiscale.

Aceste atribuţii acordate organelor Gărzii Financiare le conferă puteri prea mari, fiind susceptibile de a crea abuzuri. Potrivit Curţii, lupta împotriva evaziunii fiscale, a fugii de impozit, justifică luarea de către autorităţi a anumitor măsuri precum percheziţia, însă legislaţiile interne trebuie să prevadă garanţii adecvate şi suficiente împotriva abuzurilor, care se concretizează în asigurarea unui control judiciar al operaţiunii. Garda Financiară este un organ extrajudiciar, ce nu e abilitat să solicite şi să obţină autorizarea efectuării de percheziţii domiciliare, astfel încât prevederile legale actuale sunt insuficiente şi de natură a crea confuzii, deoarece nu se stabileşte procedura prin care un asemenea organ să realizeze actul respectiv. Astfel, ţinând seama de hotărârile date de Curte în cauzele pe care le-am analizat în secţiunea anterioară, putem afirma că atribuţiile acordate organelor Gărzii Financiare contravin dispoziţiilor Convenţiei. Practici de asemenea incompatibile cu Convenţia sunt controalele poliţiei economice sau ale altor organe de control fiscal, care în pofida refuzului persoanei controlate, intră frecvent în sediile unor persoane juridice şi ridică diverse lucruri, în aplicarea art. 99 C.pr.pen."

Si nu te pacali cei de la CEDO stiu exact ca nu e mare diferenta intre vechile structuri de control economic si acualele structuri de control economic.

  • Downvote 3
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Iar vorbesti fiind total alaturi pe langa subiect. Pai unde ai vazut tu perchezitie, in sensul dat de C.p.p. efectuata fara mandat? Ce treaba are sula cu prefectura? Perchezitiile se pot efectua numai de organe de cercetare penala, nu de garda financiara. Stii diferenta dintre un control si o perchezitie? Dumnezeule...

Si tu ai vazut ce ne-ai scris acolo? Pai prin Decizia aia a CEDO oamenii aia au spus clar ca garda financiara incalca prevederile conventiei, in niciun caz organele de cercetare penala, in speta, organele de cercetare penala ale politiei judiciare, in care fac parte si cei de la Investigarea Fraudelor. Esti pe langa subiect rau de tot, scuza-ma ca iti spun.

Ca sa mai vezi odata ce ai copipastat cu mana ta(ti-am inrosit pasajele elocvente si ti-am dat si o mini-explicatie cu albastru) :

Aceste atribuţii acordate organelor Gărzii Financiare le conferă puteri prea mari, fiind susceptibile de a crea abuzuri. Potrivit Curţii, lupta împotriva evaziunii fiscale, a fugii de impozit, justifică luarea de către autorităţi a anumitor măsuri precum percheziţia, însă legislaţiile interne trebuie să prevadă garanţii adecvate şi suficiente împotriva abuzurilor, care se concretizează în asigurarea unui control judiciar al operaţiunii. Garda Financiară este un organ extrajudiciar, ce nu e abilitat să solicite şi să obţină autorizarea efectuării de percheziţii domiciliare, astfel încât prevederile legale actuale sunt insuficiente şi de natură a crea confuzii, deoarece nu se stabileşte procedura prin care un asemenea organ să realizeze actul respectiv. Astfel, ţinând seama de hotărârile date de Curte în cauzele pe care le-am analizat în secţiunea anterioară, putem afirma că atribuţiile acordate organelor Gărzii Financiare contravin dispoziţiilor Convenţiei. Practici de asemenea incompatibile cu Convenţia sunt controalele poliţiei economice (NU MAI EXISTA ASA CEVA!!! Acum sunt Servicii de Investigare a Fraudelor, care au calitate de politisti judiciari, ce pot asigura un control judiciar al unei astfel de operatiuni, cum spune mai sus)sau ale altor organe de control fiscal, care în pofida refuzului persoanei controlate, intră frecvent în sediile unor persoane juridice şi ridică diverse lucruri, în aplicarea art. 99 C.pr.pen."

In concluzie, ne-ai explicat cu mana ta si folosind tehnologia Copy/paste ca practic, dupa cum se si stia, garda financiara, in ceea ce priveste constatarea si investigarea infractiunilor economice este egala cu zero, fiind simpli constatatori de contraventii.

Edited by Cristi
  • Upvote 1
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Băi băiatule, las-o mai ușor cu acest copy/paste, pentru că cu cât postezi mai mult, cu atât te faci de râs și mai rău. Scuză-mă că trebuie să ți-o spun atât de direct, dar ești praf. Tu nu ești capabil nici măcar să pricepi și să treci prin filtrul minții ceea ce copiezi, ci doar îți imaginezi cam ce semnifică anumiți termeni. Nu știu și nici nu mă interesează de unde ai copiat asemenea aberații sau dacă sunt rezultatul minții tale, dar te sfătuiesc să încerci să revii cu picioarele pe pământ.

Niciodată garda financiară nu a făcut percheziții. Știi de ce? Pentru că perchezițiile sunt niște acte procedurale ce se efectuează într-un dosar penal în care s-a început urmărirea penală. Știu că sunt niște termeni complet străini pentru tine, dar te asigur că garda financiară nu a primit niciodată dreptul de a face percheziții, tocmai pentru că nu face cercetare penală. Așa că dacă rândurile ce le-ai subliniat mai sus provin din metoda copy/paste, caută altă sursă de inspirație, pentru că cine a scris acele rânduri prinde fluturi cu damigeana rău de tot, nu are nici cea mai mică idee pe ce lume trăiește și preluarea rândurilor ce-i aparțin te pun într-o situație ridicolă.

Link to comment
Share on other sites

Frate chiar nu aveti nici o legatura cu realitatea citeste art. 17, lit. d din Legea nr. 30/1991 si o sa vezi ca dreptul de a face perchezitie il are si Garda financiara, daca nu il stii il postez eu aici:

"ART 17. In indeplinirea atributiilor de serviciu, organele Garzii financiare sint in drept:

a) sa efectueze controale in localurile si dependintele in care se produc, se depoziteaza, se comercializeaza bunurile sau se desfasoara activitati care fac obiectul impozitarii;

B) sa verifice existenta si autenticitatea documentelor justificative, pe timpul transportului, precum si in locurile de desfasurare a unor activitati de productie, prestari servicii, acte si fapte de comert, cind exista indicii de sustragere de la indeplinirea obligatiilor fiscale sau de realizare a unor procedee interzise de lege;

c) sa verifice registrele si orice alte documente din care rezulta indeplinirea obligatiilor fiscale;

d) sa efectueze, in conditiile si potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala, perchezitii in localuri publice sau particulare - case, curti, dependinte si gradini - daca exista indicii ca in aceste locuri sint ascunse marfuri sau instalatii cu care se fabrica produse fara indeplinirea obligatiilor fiscale sau daca se comit alte fraude fiscale;

e) sa confiste, in conditiile legii, obiectele sau produsele, corpuri delicte, sustrase de la plata impozitelor si taxelor sau a caror fabricatie si desfacere este interzisa, precum si sa ridice documentele care pot servi la dovedirea fraudelor sau contraventiilor descoperite;

f) sa constate contraventii si sa aplice sanctiunile corespunzatoare potrivit competentei prevazute de lege;

g) sa sesizeze organele de urmarire penala in legatura cu infractiunile constatate cu ocazia exercitarii atributiilor de serviciu;

h) sa poarte uniforma, sa pastreze, sa foloseasca si sa faca uz de armamentul si mijloacele din dotare, in conditiile legii."

Iar la partea a doua

"Si tu ai vazut ce ne-ai scris acolo? Pai prin Decizia aia a CEDO oamenii aia au spus clar ca garda financiara incalca prevederile conventiei, in niciun caz organele de cercetare penala, in speta, organele de cercetare penala ale politiei judiciare, in care fac parte si cei de la Investigarea Fraudelor. Esti pe langa subiect rau de tot, scuza-ma ca iti spun."

citeste cu atentie eu nu am sustinut ca Garda financiara respecta prevederile conventiei ci ca:

"Astfel, ţinând seama de hotărârile date de Curte în cauzele pe care le-am analizat în secţiunea anterioară, putem afirma că atribuţiile acordate organelor Gărzii Financiare contravin dispoziţiilor Convenţiei. Practici de asemenea incompatibile cu Convenţia sunt controalele poliţiei economice sau ale altor organe de control fiscal, care în pofida refuzului persoanei controlate, intră frecvent în sediile unor persoane juridice şi ridică diverse lucruri, în aplicarea art. 99 C.pr.pen."

am scris cu litere mari sa se vada ca toate organele de control fiscal, Garda Financiara precum si Politia economica au practici incompatibile cu conventia in domeniul perchezitiei

Edited by Costin1971
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Sper că nu postezi pe aici, aflându-te sub influența băuturilor?! :doh:
Comisarule, chiparosule, atotputernicule, știi care sunt „condițiile și potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală” pentru ca un judecător să emită un mandat de percheziție?
Câte mandate de percheziție ai obținut tu personal, domnule comisar financiar?

 

Încearcă să te concentrezi puţin.

Acolo în pasajul boldat de tine scrie că:

d) sa efectueze, in conditiile si potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala, perchezitii in localuri publice sau particulare - case, curti, dependinte si gradini - daca exista indicii ca in aceste locuri sint ascunse marfuri sau instalatii cu care se fabrica produse fara indeplinirea obligatiilor fiscale sau daca se comit alte fraude fiscale;

 

Ştii ce presupune acel detaliu "în condiţiile şi potrivit codului de procedură penală"? Ai căutat să vezi ce spune codul de procedură, referitor la cine poate şi în ce condiţii se efectuează o percheziţie?

Acel cod de procedură penală spune clar cine sunt cei ce pot efectua percheziţii, iar printre ei nu se regăseşte şi Garda financiară. Îţi vine să crezi? 

Cu alte cuvinte sau ... pe înţelesul tău, garda financiară nu poate să efectueze percheziţii singură, aceea prevedere dă dreptul gărzii financiare de a însoţi organele de urmărire penale la o astfel de percheziţie. 

Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Litera g cui o lasi? Acum te pomenesti ca aveti si calitate de organ de cercetare penala si faceti si perchezitii. In C.p.p. scrie clar, de la art. 100 incolo, ca perchezitia se efectueaza de organe judiciare. Garda e organ judiciar? Nope. Asa ca iar prinzi fluturi cu butelia.

Link to comment
Share on other sites

Sunt intru totul de acord cu voi colegii politisti , dar exista o Ordonanta promulgata la solicitarea expresa a fostului sef ANAF viitor client al nostru , mai putin cunoscuta noua care prevede unele drepturi in competenta acestor impostori ! Va spun acest lucru deoarece poate ca am ,,ocazia" nefericita de a coopera cel putin de 3 ori pe saptamana in baza unor protocoale impuse de sus ( sefi pupincuristi). Pot sa va spun ca la mai mult de jumatate din actiunile noastre pe linie de contrabanda acestia culeg roadele in proportie de 100% fara a misca un deget , nu va mai spun ca din fiecare contraventie aplicata de catre acestia persoanelor depistate de catre politisti, primeste cam in proportie de 25% ca stimulativ si pot sa va confirm ca nu sunt mici deloc !

Prin OUG. nr. 46/2009 privind imbunatatirea procedurilor fiscale si diminuarea evaziunii fiscale au fost efectuate modificari importante si in ceea ce priveste competentele si activitatea Garzii Financiare. Aceste modificari, desi adoptate discret printr-un act normativ mai amplu ce contine, in mod prioritar, modificari ale Codului de procedura fiscala, instituie atributii excesive in sarcina organelor Garzii Financiare.

Astfel, in cuprinsul Capitolului III din ordonanta destinat masurilor pentru diminuarea evaziunii fiscale sunt efectuate modificari asupra Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Garzii Financiare.

Una dintre modificarile cele mai importante consta in faptul ca exceptia prin care Garda Financiara are competente mai putin cele privind stabilirea diferentelor de impozite, taxe si contributii, precum si a dobanzilor si penalitatilor aferente acestora, si privind urmarirea, incasarea veniturilor bugetare si solutionarea contestatiilor, a fost inlaturata. Aceste competente reveneau exclusiv organelor de inspectie fiscala in cadrul procedurii de control reglementata de Codul de procedura fiscala.

In aceste conditii are loc sporirea competentei Garzii Financiare, aceasta masura conducand insa la concluzia ca asupra acelorasi operatiuni au competente doua autoritati ANAF si Garda Financiara, fara ca textul sa instituie nicio masura care sa conduca la evitarea suprapunerilor.

Printre noile atributii ale Garzii financiare se afla si aceea potrivit careia poate intocmi procese-verbale prin care poate evalua prejudiciul cauzat aferent operatiunilor verificate, acte procedurale care pot constitui mijloace de proba. Fata de situatia anterioara institutia dobandeste si dreptul de a evalua prejudiciul, in conditiile in care anterior aceasta atributie revenea exclusiv organelor de cercetare penala pe baza constatarilor organelor de inspectie fiscala.

Garda Financiara dobandeste de asemenea dreptul nu numai de a constata savarsirea unor contraventii si de a aplica sanctiuni, dar si de a incheia acte de control pentru stabilirea starii de fapt fiscale, atributie existenta anterior in competenta organelor de inspectie fiscala. Determinarea starii de fapt fiscale este o procedura complexa neadaptata tipului de control desfasurat de organele Garzii Financiare.

In conditiile in care si Garda Financiara a intrat in structura ANAF ca persoana juridica distincta, esenta activitatii acesteia este controlul inopinat si flexibilitatea conditiilor in care au loc constatarile, in raport cu organele de inspectie fiscala care isi desfasoara activitatea, de regula, pe baza unui aviz de inspectie prealabil si in urma unei operatiuni de durata, cu etape bine stabilite prin care contribuabilul isi poate expune punctul de vedere.

In acest context este surprinzator faptul ca, in actualul context, in care organele Garzii Financiare efectueaza constatari asupra starii de fapt fiscale este mentinuta prevederea potrivit careia procesele-verbale incheiate, desi constituie mijloace de proba si fac astfel de constatari, nu sunt acte administrative in sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, neputand fi deci contestate la instantele de contencios.

Astfel nu este lasata contribuabilului supus controlului nicio cale de atac impotriva constatarilor, permitand astfel continuarea cercetarilor de catre organele de ancheta fara ca situatia constatata sa poata fi probata ca reala.

Printr-o metoda discreta de inlocuire a prevederilor unui alineat cu un alt continut de aceasta data neutru, are loc inlaturarea unei prevederi care realiza delimitarea clara a atributiilor Garzii in raport cu cele ale organelor de inspectie fiscala. Astfel, potrivit formei anterioare a alin. (7) al art. 6 din Ordonanta nr. 91/2003, personalul Garzii Financiare nu va fi antrenat in actiuni de control fiscal de natura celor privind stabilirea, urmarirea si incasarea veniturilor bugetare.

Aceasta deoarece sarcinile acestuia vizau controlul operativ, de teren, si nu cel de birou, detaliat, avand ca baza evidenta contabila si fiscala a contribuabilului. Asadar, organele Garzii efectuau controale punctuale si valorificau constatarile prin intermediul procedurilor inspectiei fiscale, supuse unei proceduri detaliate ce presupune si asigurarea contradictorialitatii in raport cu persoanele supuse controlului.

In sfera atributiilor suplimentare sunt adaugate si altele printre care una de competenta politiei, pana la aceasta data. Astfel, potrivit art. 7 lit. g), organele Garzii Financiare au posibilitatea sa legitimeze si sa stabileasca identitatea administratorilor unitatilor controlate, precum si a oricaror persoane implicate in savarsirea faptelor constatate si sa solicite acestora explicatii scrise.

Alaturi de aceasta se afla alte doua atributii noi constand in:

* constituirea si utilizarea de baze de date necesare pentru prevenirea si combaterea infractiunilor si a altor fapte ilicite in domeniul fiscal;

* efectuarea, in exercitarea controlului operativ si inopinat, de monitorizari si verificari necesare prevenirii, descoperirii si combaterii faptelor de frauda si evaziune fiscala.

In fata unor astfel de masuri prin care sunt conferite atributii excesive Garzii Financiare sunt de asteptat masurile de cenzurare ale actului normativ prin intermediul viitoarei legii de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului 46/2009.

In plus, va fi necesara tratarea cu maxima atentie a proceselor-verbale incheiate de catre aceasta institutie si exercitarea contestatiilor asupra documentelor incheiate de aceasta, chiar si in contextul actual in care este restrictionat acest drept.

Edited by Leonidas67
  • Upvote 1
  • Downvote 1
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Leonidas ce ai postat aici nu e deloc relevant, tocmai pentru că aceste mărețe competențe sunt specifice organelor fiscale, nu au fost niciodată date în competența poliției, ci doar și le împart între ei acolo. Poliția nu a avut astfel de competențe și nici nu ar fi normal să le aibă, pentru că ele sunt competențe specifice ministerului de finanțe. Discuția aici a pornit de aberația pe care comisarul fiscal a postat-o, conform căreia ei au dreptul să intre într-o dependință, unde polițiștilor le-ar trebui mandat de percheziție pentru a putea să intre.

Repet, tot ceea ce pot face cei de la gardă este să aplice contravenții, iar în cazul în care situația e mai groasă, sesizează poliția. Nu veți vedea niciun evazionist băgat la beci de către garda financiară. Că stabilesc prejudicii și întocmesc alte asemenea acte, e altă mâncare de pește, numai că tocmai această trecere a lor în structura ANAF-ului, face ca ceea ce stabilesc ei în materie de prejudicii să nu mai aibă aceeași relevanță într-un proces penal, întrucât este anormal ca partea prejudiciată să stabilească și valoare prejudiciului într-un mod obiectiv.

  • Upvote 3
  • Downvote 1
Link to comment
Share on other sites

Guest
This topic is now closed to further replies.
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.