Procedura şi cazurile de modificare şi/sau suspendare a raporturilor de serviciu

[NewsBot]

În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Administraţiei şi Internelor supune dezbaterii publice proiectul ordinului ministrului Administraţiei şi Internelor privind procedura şi cazurile de modificare şi / sau suspendare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor.

Detalii: Flux de stiri MAI

[Catalin]

Deşi este doar în stadiul de proiect, am să-l postez aici. E bine să aruncaţi o privire peste el.

ORDINUL

MINISTRULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

privind procedura şi cazurile de modificare şi/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor

Având în vedere prevederile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;

În temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul administraţiei şi internelor emite următorul

O R D I N

Capitolul I

Dispoziţii generale

Aria de reglementare

Art. 1. – Prevederile prezentului ordin reglementează procedura şi cazurile de modificare şi/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor.

CAPITOLUL II

Procedura şi cazurile de modificare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor

Secţiunea 1

Modificarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor

Modalităţile de modificare a raporturilor de serviciu

Art. 2. – Raporturile de serviciu ale poliţiştilor se pot modifica prin:

a - delegare;

b - detaşare;

c - participare la misiuni internaţionale;

d - transfer;

e - mutare;

f - împuternicire pe o funcţie de conducere;

g - punere la dispoziţie.

Secţiunea a 2-a

Delegarea

Condiţiile delegării

Art. 3. – (1) Delegarea reprezintă exercitarea temporară de către poliţist a unor activităţi corespunzătoare atribuţiilor de serviciu, în afara locului său de muncă, în interesul unităţii în care este încadrat.

(2) Prin excepţie de la alin. (1) delegarea se poate realiza şi în interesul structurii ierarhic superioare.

Durata delegării

Art. 4. Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni şi se poate prelungi numai cu acordul scris al poliţistului, pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice.

Procedura delegării

Art. 5. – (1) În urma identificării activităţilor a căror îndeplinire se poate realiza prin delegare, procedura delegării se iniţiază de către şeful unităţii în care este încadrat poliţistul, sau, după caz, de către şeful structurii ierarhic superioare în interesul căreia se realizează delegarea, la propunerea şefului nemijlocit, respectiv a şefului compartimentului din cadrul structurii ierarhic superioare în beneficiul căruia se realizează delegarea.

(2) În vederea delegării, şeful nemijlocit, respectiv şeful compartimentului din cadrul structurii ierarhic superioare, propune poliţistul care urmează să fie delegat şefului unităţii, respectiv şefului structurii ierarhic superioare, printr-o Notă de prezentare, care trebuie să cuprindă cel puţin menţiuni privind scopul delegării, unitatea/structura la care se realizează

delegarea, durata delegării şi atribuţiile poliţistului pe perioada delegării.

(3) Şeful unităţii, respectiv şeful structurii ierarhic superioare decide, în urma analizei propunerii în şedinţa de conducere, asupra oportunităţii delegării, după exprimarea acordului şefului unităţii în care poliţistul urmează să fie delegat. În situaţia în care delegarea se realizează în interesul structurii ierarhic superioare, delegarea poliţistului se realizează cu acordul şefului unităţii în care poliţistul este încadrat.

(4) Decizia privind delegarea se aduce la cunoştinţa poliţistului, prezentându-i-se totodată şi situaţiile în care acesta poate refuza delegarea.

(5) Delegarea se dispune prin dispoziţie/ordin emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane şi se comunică poliţistului, sub semnătură.

(6) Pe perioada delegării poliţistul îşi desfăşoară activitatea în unitatea/structura în care a fost delegat şi îndeplineşte atribuţiile stabilite pentru perioada delegării de către unitatea în care este încadrat, respectiv de către structura ierarhic superioară în interesul căreia se realizează delegarea.

Prelungirea delegării

Art. 6.- Dacă motive obiective impun prelungirea delegării peste termenul stabilit iniţial, emiterea dispoziţiei/ordinului de prelungire a delegării se realizează numai după parcurgerea procedurii prevăzute la art. 5, cu respectarea prevederilor art. 4.

Încetarea delegării

Art. 7.– (1) Delegarea încetează la data expirării perioadei dispuse prin dispoziţia/ordinul de delegare.

(2) În situaţia în care desfăşurarea activităţii care a impus delegarea nu mai este necesară ori intervine una dintre situaţiile prevăzute la art. 19 delegarea poate înceta înainte de expirarea perioadei prevăzute iniţial, prin dispoziţie/ordin emis(ă) în acest sens potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunică poliţistului şi unităţii/structurii în care este delegat şi, după caz, unităţii în care poliţistul este încadrat.

Secţiunea a 3-a

Detaşarea

Condiţiile detaşării

Art. 8.– (1) Detaşarea poliţistului constă în schimbarea temporară a locului de muncă şi exercitarea atribuţiilor în cadrul altor unităţi/structuri din MAI, la alte instituţii ori autorităţi publice, la solicitarea acestora. În mod excepţional şi numai cu acordul scris al poliţistului, prin detaşare se poate schimba şi felul muncii.

(2) Detaşarea se dispune în interesul instituţiei în cadrul căreia poliţistul urmează să îşi desfăşoare activitatea.

(3) Detaşarea se poate dispune numai dacă pregătirea profesională a poliţistului îi permite exercitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei pe care urmează să fie detaşat.

(4) Detaşarea poliţistului se dispune pe o funcţie vacantă sau temporar vacantă, prin dispoziţie/ordin emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.

Durata detaşării

Art. 9. – (1) Detaşarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Într-o perioadă de 12 luni, detaşarea se poate prelungi peste cele 6 luni numai cu acordul scris al poliţistului.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), detaşarea poliţiştilor, cu acordul lor scris, în cadrul unor organe speciale din structura autorităţilor publice se face pe perioada stabilită prin dispoziţiile legale în vigoare aplicabile situaţiilor respective.

Procedura detaşării la alte unităţi/structuri din MAI

Art. 10. – (1) Detaşarea se realizează la solicitarea şefului unităţii în care poliţistul urmează să îşi desfăşoare activitatea, cu aprobarea persoanei competente potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane şi, după caz, cu acordul şefului unităţii din care face parte poliţistul.

(2) În vederea detaşării, şeful structurii în care există funcţia vacantă ce urmează a fi ocupată prin detaşare propune şefului unităţii, printr-o Notă de prezentare, demararea procedurilor privind identificarea unui poliţist care să fie detaşat, cu aplicarea prevederilor referitoare la ocuparea posturilor vacante prevăzute de actele normative interne care reglementează activitatea de management resurse umane.

(3) Detaşarea poliţistului pe o funcţie publică se realizează cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, obţinut de unitatea care solicită detaşarea.

(4) Decizia privind detaşarea se aduce la cunoştinţa poliţistului, prezentându-i-se totodată şi situaţiile în care acesta poate refuza detaşarea.

(5) Detaşarea poliţistului se dispune prin dispoziţie/ordin emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane şi se comunică poliţistului, sub semnătură.

(6) Numirea poliţistului în funcţia pe care este detaşat se realizează prin dispoziţie/ordin emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane şi se comunică poliţistului, sub semnătură.

(7) Pe perioada detaşării unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de către poliţist anterior detaşării.

Prelungirea detaşării la alte unităţi/structuri din M.A.I.

Art. 11. - Dacă motive obiective impun prelungirea detaşării peste termenul stabilit iniţial, emiterea dispoziţiei/ordinului de prelungire a detaşării se face numai după parcurgerea procedurii prevăzute la art. 10, cu respectarea prevederilor art. 9 alin. (1).

Încetarea detaşării la alte unităţi/structuri din MAI

Art. 12.- (1) Detaşarea încetează la data expirării perioadei dispuse prin dispoziţia/ordinul de detaşare emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.

(2) În situaţia în care detaşarea nu mai este necesară ori intervine una dintre situaţiile prevăzute la art. 19, aceasta poate înceta înainte de expirarea perioadei prevăzute iniţial, prin dispoziţie/ordin emis(ă) în acest sens potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunică poliţistului şi unităţii/structurii din care a fost detaşat.

Procedura detaşării la Corpul Naţional al Poliţiştilor

Art. 13. Pentru a fi detaşaţi la Corpului Naţional al Poliţiştilor, poliţiştii aleşi în organele de conducere ale Corpului Naţional al Poliţiştilor sunt mutaţi, la Direcţia Generală Management Resurse Umane şi sunt numiţi în funcţii prevăzute în Statul „C”, care constituie anexă la statul de organizare al Direcţiei Generale Management Resurse Umane. Detaşarea se dispune prin dispoziţie/ordin emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane şi se comunică poliţistului, sub semnătură.

Procedura detaşării la alte instituţii ori autorităţi publice

Art. 14. – (1) Pentru detaşarea poliţiştilor la alte instituţii ori autorităţi publice, se prevăd funcţii în Statul Anexă „M” cu posturi civile din structurile de specialitate ale Administraţiei prezidenţiale, Senat, Guvern, ministere şi alte organe centrale de specialitate care se încadrează cu specialişti militari şi funcţionari publici cu statut special detaşaţi de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, care constituie, anexă la Statul de organizare al Direcţiei Generale Management Resurse Umane, denumit în continuare Statul ”M”.

(2) Pentru a fi detaşaţi, poliţiştii prevăzuţi la alin. (1) sunt mutaţi, cu acordul lor, la Direcţia Generală Management Resurse Umane şi se numesc în funcţii prevăzute în Statul „M”.

(3) Detaşarea poliţiştilor la alte instituţii ori autorităţi publice sau la alte instituţii de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională se poate face, cu acordul lor, şi fără prevederea unor funcţii în Statul ”M”. În acest caz, asimilarea funcţiilor în care urmează să fie detaşaţi poliţiştii se realizează, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi, după caz, al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, atunci când detaşarea se face pe o funcţie publică.

(4) Detaşarea poliţiştilor în condiţiile alin. (1) şi (3) se aprobă/dispune prin dispoziţie/ordin emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.

Încetarea detaşării la Corpul Naţional al Poliţiştilor, precum şi la autorităţi ori instituţii publice

Art. 15. – (1) La încetarea detaşării poliţiştii prevăzuţi la art. 13 şi art. 14 alin. (1), vor fi mutaţi în interesul serviciului, după caz, din Statul „C” sau „M”, cu respectarea următoarei ordini de priorităţi:

a - în unitatea de la care au plecat, pentru a fi încadraţi în funcţiile pe care le-au ocupat anterior detaşării, dacă acestea sunt vacante;

b - în unitatea de la care au plecat sau în altă unitate, pentru a fi încadraţi în funcţii echivalente celor ocupate anterior;

c - în unitatea de la care au plecat sau în altă unitate, pe funcţii corespunzătoare gradelor profesionale deţinute;

d - în unitatea din care au fost detaşaţi sau în altă unitate a MAI, pe funcţii inferioare gradului profesional pe care îl deţin.

(2) Cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b - d implică exprimarea acordului poliţistului.

(3) La încetarea detaşării poliţiştii prevăzuţi la art. 14 alin. (3) sunt reîncadraţi în funcţiile ocupate anterior detaşării. Dacă funcţiile ocupate anterior nu sunt vacante, poliţiştii sunt reîncadraţi, cu acordul lor, luând în considerare, succesiv, funcţiile echivalente existente în unitatea din care au fost detaşaţi sau în altă unitate a MAI, funcţiile corespunzătoare gradelor profesionale deţinute având în vedere pregătirea profesională a acestora în unitatea din care au fost detaşaţi sau în altă unitate a MAI ori funcţii inferioare gradului profesional pe care îl deţin, în unitatea din care au fost detaşaţi sau în altă unitate a MAI.

(4) Poliţiştii care, după parcurgerea etapelor prevăzute la alin. (1) şi (3), nu au fost numiţi în funcţii, se pun la dispoziţia unităţii, în condiţiile art. 38 alin. (1) şi (2).

Secţiunea a 4-a

Participarea la misiuni internaţionale

Condiţiile participării la misiuni internaţionale

Art. 16. – (1) Poliţiştii participă la misiuni internaţionale, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare sau, după caz, a tratatelor bilaterale aplicabile.

Procedura privind participarea poliţiştilor la misiuni internaţionale

Art. 17.– (1) Participarea poliţiştilor în cadrul misiunilor internaţionale se aprobă potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, prin act administrativ, care se comunică poliţistului, sub semnătură.

(2) Pentru participarea poliţiştilor în cadrul misiunilor internaţionale, aceştia sunt mutaţi în interesul serviciului, la inspectoratul general sau, după caz, la Direcţia Generală Management Resurse Umane şi se încadrează în statul de organizare al posturilor pentru încadrarea personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor care desfăşoară misiuni în

afara teritoriului ţării - Statul „S“ înfiinţat la nivelul acestor structuri.

Art. 18. – (1) La încetarea misiunii poliţiştii sunt mutaţi în interesul serviciului din Statul „S” cu respectarea următoarei ordini de priorităţi:

a - în unitatea de la care au plecat, pentru a fi încadraţi în funcţiile pe care le-au ocupat anterior detaşării, dacă acestea sunt vacante;

b - în unitatea de la care au plecat sau în altă unitate, pentru a fi încadraţi în funcţii echivalente celor ocupate anterior;

c - în unitatea de la care au plecat sau în altă unitate, pe funcţii corespunzătoare gradelor profesionale deţinute;

d - în unitatea din care au fost detaşaţi sau în altă unitate a MAI, pe funcţii inferioare gradului profesional pe care îl deţin.

(2) Cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b - d implică exprimarea acordului poliţistului.

(3) Poliţistul care, după parcurgerea etapelor prevăzute la alin. (1), nu a fost numit în funcţie, se pune la dispoziţia unităţii, în condiţiile art. 38 alin. (1) şi (2).

Secţiunea a 5-a

Refuzul privind modificarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor prin delegare sau

detaşare

Situaţii în care poliţistul poate refuza delegarea sau detaşarea

Art. 19. – (1) Poliţistul poate refuza delegarea sau detaşarea dacă se află în una din următoarele situaţii:

a - graviditate;

b - îşi creşte singur copilul minor;

c - starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical eliberat/ avizat de structurile medicale ale MAI, face contraindicată delegarea sau detaşarea;

d - este singurul întreţinător de familie;

e - măsura presupune desfăşurarea activităţii într-o localitate în care nu i se asigură condiţii corespunzătoare de cazare.

(2) Poliţistul poate refuza delegarea sau detaşarea şi pentru motive personale temeinice.

Secţiunea a 6-a

Împuternicirea pe funcţii de conducere

Perioada de împuternicire

Art. 20.– (1) Împuternicirea se poate face pe o perioadă de maximum 6 luni pe posturi vacante sau ai căror titulari nu sunt prezenţi în unitate mai mult de 30 de zile calendaristice consecutiv (exclusiv perioada concediului de odihnă) ori ai căror titulari sunt împuterniciţi să îndeplinească atribuţiile altor funcţii prevăzute cu salariu de comandă.

(2) Nici un poliţist nu poate fi împuternicit pe acelaşi post pe o perioadă care să depăşească termenul prevăzut la alin. (1).

(3) Prin excepţie, în situaţii extraordinare, împuternicirea poate fi prelungită cu maximum 6 luni peste perioada prevăzută la alin.(1), cu aprobarea ministrului administraţiei şi internelor.

(4) Poliţistul care urmează să fie împuternicit trebuie să îndeplinească condiţiile de studii prevăzute în fişa postului şi să nu se afle sub efectul unei sancţiuni disciplinare.

(5) Perioada în care poliţistul este împuternicit pe o funcţie de conducere constituie vechime în funcţii de conducere.

Procedura împuternicirii

Art. 21 - (1) Împuternicirea se realizează, cu acordul poliţistului, la propunerea şefului nemijlocit care coordonează activitatea postului de conducere.

(2) Propunerea se materializează într-o Notă de prezentare care trebuie să conţină cel puţin următoarele menţiuni:

a - existenţa postului de conducere vacant sau, după caz, situaţia imposibilităţii exercitării atribuţiilor postului de către titular în condiţiile prevăzute de prezentul ordin;

b - persoana propusă, funcţia deţinută şi unitatea din care face parte;

c - îndeplinirea condiţiilor de studii prevăzute în fişa postului, precum şi menţiuni cu privire la existenţa/inexistenţa unei sancţiuni disciplinare;

d - acordul poliţistului;

e - motivarea propunerii;

f - perioada pentru care se propune împuternicirea.

(3) Nota se prezintă persoanei competente să aprobe împuternicirea, urmând ca aceasta să desemneze persoana propusă care urmează să fie împuternicită.

(4) Pentru posturile de conducere aflate în subordinea nemijlocită a persoanei competente să aprobe împuternicirea, structura de resurse umane întocmeşte o Notă de prezentare referitoare la existenţa postului de conducere vacant sau, după caz, a situaţiei privind imposibilitatea exercitării atribuţiilor postului de către titular, la necesitatea ocupării prin împuternicire a acesteia, precum şi la condiţiile de studii prevăzute în fişa postului, urmând ca aceasta să desemneze persoana care urmează să fie împuternicită.

(5) Împuternicirea se aprobă prin dispoziţie/ordin emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunică poliţistului, sub semnătură.

Prelungirea împuternicirii

Art. 22. – (1) Prelungirea împuternicirii se face în condiţiile art. 20 alin. (3), după parcurgerea procedurii prevăzute la art. 21 alin. (1) şi alin. (2) lit. b, d, e şi f.

(2) Prelungirea împuternicirii se dispune prin dispoziţie/ordin emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunică poliţistului, sub semnătură.

Încetarea împuternicirii

Art. 23. - (1) Împuternicirea încetează la data expirării perioadei dispuse prin dispoziţia/ordinul emis(ă) în acest sens potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.

(2) Împuternicirea încetează înainte de expirarea perioadei prevăzute iniţial prin dispoziţia/ordinul emis(ă) în acest sens potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, în următoarele situaţii:

a - la ocuparea postului prin concurs/examen;

b - la propunerea justificată a persoanei prevăzute la art. 21 alin. (1), cu aprobarea persoanei competente;

c - la revenirea titularului postului;

d - la solicitarea scrisă a poliţistului împuternicit;

e - în alte situaţii temeinic justificate.

Secţiunea a 7-a

Transferul

Condiţiile transferului

Art. 24.– (1) Transferul reprezintă modalitatea de modificare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor şi se realizează:

a - la instituţiile de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională;

b - la alte autorităţi sau instituţii publice.

(2) Transferul se poate face:

a - în interesul serviciului;

b - la cererea poliţistului.

(3) Transferul se poate face numai într-o funcţie pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice prevăzute în fişa postului.

Procedura transferului în interesul serviciului la instituţiile de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională

Art. 25.– (1) Pentru efectuarea transferului în interesul serviciului, în situaţia prevăzută la art. 24 alin. (1) lit. a), conducătorul instituţiei care solicită transferul, denumită în continuare instituţie cesionară, solicită, prin scrisoare de transfer, acordul conducătorului instituţiei în care este încadrat poliţistul, denumită în continuare instituţie

cedentă.

(2) Transferul prevăzut la alin. (1) se poate face numai cu acordul scris al poliţistului.

Procedura transferului la cerere la instituţiile de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională

Art. 26. – (1) Pentru efectuarea transferului la cerere, în situaţia prevăzută la art. 24 alin. (1) lit. a), poliţistul se adresează cu raport scris instituţiei unde doreşte să se transfere.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1), după obţinerea acordului de principiu al conducătorului ministerului/instituţiei unde poliţistul doreşte să se transfere, se înaintează de cel în cauză, pe cale ierarhică, ministrului administraţiei şi internelor.

Procedura transferului în interesul serviciului la alte autorităţi sau instituţii publice

Art. 27. – Pentru efectuarea transferului în interesul serviciului, în situaţia prevăzută la art. 24 alin. (1) lit. b, conducătorul instituţiei cesionare solicită, prin scrisoare de transfer, acordul conducătorului instituţiei cedente.

(2) Transferul prevăzut la alin. (1) se face într-o funcţie publică echivalentă cu funcţia deţinută de poliţist sau într-o funcţie publică de nivel inferior.

(3) Transferul prevăzut la alin. (1) se poate face numai cu acordul scris al poliţistului.

Procedura transferului la cerere la alte autorităţi sau instituţii publice

Art. 28. – (1) Pentru efectuarea transferului la cerere, în situaţia prevăzută la art. 24 alin. (1) lit. b, cererea de transfer se adresează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice la care se solicită transferul.

(2) Transferul prevăzut la alin. (1) se face într-o funcţie publică echivalentă cu funcţia deţinută de poliţist sau într-o funcţie publică de nivel inferior şi poate avea loc, după caz, numai la autorităţi sau instituţii publice din administraţia publică centrală, la autorităţi administrative autonome ori, după caz, la autorităţi sau instituţii publice din administraţia publică locală, potrivit nivelului ierarhic la care este prevăzută funcţia deţinută de poliţist la momentul transferului.

(3) Cererea prevăzută la alin. (1), după obţinerea acordului de principiu al conducătorului ministerului/instituţiei unde poliţistul doreşte să se transfere, se înaintează de cel în cauză, pe cale ierarhică, ministrului administraţiei şi internelor.

Dispoziţii comune privind procedura aprobării şi emiterii actelor administrative de transfer

Art. 29. - Echivalarea funcţiei deţinute de poliţist, în condiţiile art. 27 şi art. 28, cu funcţia publică pe care se efectuează transferul se realizează anterior modificării raporturilor de serviciu, prin act administrativ individual emis de către ministrul administraţiei şi internelor, cu avizul prealabil al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Aprobarea transferului

Art. 30. – (1) Aprobarea transferului se realizează de către ministrul administraţiei şi internelor, la propunerea conducătorului instituţiei cedente.

(2) Ordinul de transfer se întocmeşte de către Direcţia Generală Management Resurse Umane.

(3) Data perfectării transferului se prevede expres în conţinutul actului administrativ de transfer avându-se în vedere şi termenul necesar predării lucrărilor şi bunurilor care i-au fost încredinţate poliţistului şi care se comunică, sub semnătură celui în cauză.

(4) Cu data transferului calitatea de poliţist se pierde, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 73 alin. (2) din Legea nr.360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.

Secţiunea a 8-a

Mutarea

Situaţii care determină mutarea poliţistului

Art. 31. – Poliţistul poate fi mutat în aceeaşi unitate sau într-o altă unitate din cadrul MAI, aflată în aceeaşi localitate sau în altă localitate, în următoarele situaţii:

a - în interesul serviciului;

b - la cererea poliţistului;

(2) Mutarea poliţiştilor se face pe funcţii vacante, cu respectarea condiţiilor de ocupare a acestora prevăzute în fişa postului.

Dispoziţii generale privind mutarea în interesul serviciului a poliţistului

Art. 32.– (1) Mutarea în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al poliţistului.

(2) Mutarea poliţistului în interesul serviciului se face prin ordin/dispoziţie emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.

Procedura privind mutarea în interesul serviciului a poliţistului

Art. 33. – În cazul mutării în interesul serviciului se aplică procedura privind ocuparea posturilor vacante prevăzută de actele normative interne care reglementează activitatea de management resurse umane.

Procedura privind mutarea la cerere a poliţistului

Art. 34. – (1) Mutarea la cerere se solicită de către poliţist prin raport scris care se supune avizului consultativ al şefului unităţii în care acesta îşi desfăşoară activitatea, denumită în continuare unitate cedentă, şi însuşirii şefului unităţii în care solicită mutarea, denumită în continuare unitate cesionară.

(2) Poliţiştii pot fi mutaţi la cerere în cadrul aceleiaşi unităţi sau în cadrul altei unităţi din MAI.

Mutarea în cadrul aceleiaşi unităţi

Art. 35. - Mutarea poliţistului la cerere în cadrul aceleiaşi unităţi se realizează cu respectarea următoarei proceduri:

a - raportul scris întocmit de poliţist se prezintă spre avizare şefului nemijlocit.

b - raportul avizat de şeful nemijlocit se depune de către solicitant şi se înregistrează la secretariatul unităţii, pentru a fi transmis structurii la care se solicită mutarea;

c - pentru situaţiile în care prin mutare se schimbă specialitatea solicitantului, raportul va conţine precizări cu privire la studiile absolvite;

d - după primirea raportului în condiţiile lit. b, şeful structurii la care se solicită mutarea verifică existenţa unei funcţii vacante în structura pe care o conduce şi stabileşte oportunitatea ocupării acesteia prin mutarea solicitantului. Dacă apreciază că este necesar poate chema poliţistul care solicită mutarea pentru realizarea interviului de cunoaştere;

e - după însuşirea/ exprimarea refuzului şefului structurii la care se solicită mutarea, raportul se transmite prin secretariatul unităţii, structurii de resurse umane care gestionează resursele umane din unitate. Refuzul aprobării mutării de către şeful structurii cesionare trebuie justificat în scris pe raportul de mutare;

f - în situaţia raportului însuşit de structura cesionară, structura de resurse umane verifică existenţa funcţiei vacante în cadrul structurii unde se solicită mutarea şi îl prezintă şefului unităţii în vedere obţinerii acordului acestuia pentru efectuarea mutării;

g - după obţinerea acordului şefului unităţii, mutarea poliţistului se dispune prin ordin/ dispoziţie emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunică poliţistului, sub semnătură. Refuzul exprimării acordului de către şeful unităţii trebuie justificat în scris pe raportul de mutare;

h - rapoartele care nu au fost avizate de către şeful structurii la care se solicită mutarea sau, după caz, de şeful unităţii, se clasează de către structura de resurse umane în dosarul personal, aspect care se comunică în scris titularului, cu referire expresă la imposibilitatea efectuării mutării solicitate şi precizarea motivului.

Mutarea în cadrul altei unităţi din MAI

Art. 36. – (1) Mutarea poliţiştilor în cadrul altei unităţi din MAI se realizează cu respectarea următoarei proceduri:

a - raportul scris al poliţistului care solicită mutarea se depune şi se înregistrează la unitatea cedentă;

b - unitatea cedentă va înainta unităţii cesionare în termen de 5 zile raportul prevăzut la lit.a), împreună cu dosarul personal al poliţistului care a solicitat mutarea la cerere;

c - şeful unităţii cesionare analizează documentele primite şi, în termen de 10 zile, comunică unităţii cedente, în scris, acordul de principiu sau lipsa acestuia şi solicită, dacă apreciază că este necesar, prezentarea poliţistului în termen de 5 zile, pentru un interviu de cunoaştere, la sediul unităţii cesionare;

d - după caz, în funcţie de rezultatul interviului de cunoaştere, în termen de 3 zile sau odată cu transmiterea informării asupra acordului prevăzut la lit.c), şeful unităţii cesionare remite raportul de mutare la unitatea cedentă spre însuşire;

e - unitatea cedentă, în termen de 3 zile, de la primirea raportului de mutare în condiţiile lit.d), îl remite şefului abilitat, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, să emită dispoziţia/ordinul de mutare.

(2) În situaţia mutării poliţiştilor în unităţi militare din Ministerul Administraţiei şi Internelor gradul profesional se echivalează cu gradul militar corespunzător, în condiţiile legii.

Dispoziţii comune privind mutarea poliţistului

Art. 37. – La mutarea în alte unităţi ale MAI sau în aceeaşi unitate, în situaţii temeinic justificate, poliţiştii pot fi numiţi, în condiţiile legii, cu acordul lor, în funcţii inferioare gradelor profesionale pe care le deţin.

Secţiunea a 9-a

Punerea la dispoziţie

Cazuri de punere la dispoziţie

Art. 38. – (1) Poliţistul aflat în activitate poate fi pus la dispoziţia unităţii în cazurile prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în situaţii temeinic justificate, menţionate în actele administrative emise în acest scop.

(2) Punerea la dispoziţie în situaţiile prevăzute la alin.(1) se face pentru o perioadă de cel mult 3 luni. În cazuri excepţionale, cu aprobarea ministrului administraţiei şi internelor, perioada poate fi prelungită cu cel mult 3 luni.

(3) Poliţistul faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală sau a fost trimis în judecată în stare de libertate, este pus la dispoziţia unităţii, de la data înregistrării la secretariatul unităţii a comunicării organului de urmărire penală.

Procedura privind punerea la dispoziţie a poliţistului

Art. 39. – (1) Ordinul/dispoziţia de punere la dispoziţie se emite potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane la momentul apariţiei situaţiei care determină punerea la dispoziţie şi se comunică poliţistului, sub semnătură.

(2) În situaţia prevăzută la art. 38 alin. (3), ulterior luării la cunoştinţă despre punerea în mişcare a acţiunii penale sau trimiterea în judecată a poliţistului, şeful unităţii repartizează lucrarea compartimentului de resurse umane în vederea emiterii ordinului/dispoziţiei de punere la dispoziţie, care se comunică poliţistului, sub semnătură.

Obligaţii pe timpul punerii la dispoziţie

Art. 40. - (1) Pe perioada punerii la dispoziţie poliţistul îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile stabilite în scris de şeful unităţii, care vor fi comunicate poliţistului, sub semnătură.

(2) În cazul poliţiştilor prevăzuţi la art. 38 alin. (3), se stabilesc sarcini şi atribuţii de serviciu care nu sunt de natură a împieta buna desfăşurare a procesului penal.

Încetarea măsurii de punere la dispoziţie a poliţistului

Art. 41. – (1) În situaţiile prevăzute la art. 38 alin. (1) măsura punerii la dispoziţie încetează la numirea în funcţie sau, după caz, la încetarea raporturilor de serviciu ca urmare a expirării perioadei de punere la dispoziţie.

(2) În situaţia prevăzută la art. 38 alin. (3) la momentul soluţionării definitive a cauzei, în cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale, sau, după caz, achitarea ori încetarea procesului penal, se emite, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, ordinul/dispoziţia de repunere a poliţistului în toate drepturile anterioare avute la data punerii la dispoziţie, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, care se comunică poliţistului, sub semnătură.

(3) În situaţia condamnării prin hotărâre judecătorească definitivă, la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sau amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă, menţinerea în activitate a acestuia, se analizează la nivelul unităţii din care face parte poliţistul.

(4) Propunerea se înaintează pe cale ierarhică, spre aprobare, persoanelor competente să acorde gradele profesionale, potrivit legii.

(5) În situaţia aprobării menţinerii în activitate a poliţistului, măsura punerii la dispoziţie încetează, poliţistul fiind numit în funcţia deţinută anterior. În situaţia în care aceasta nu este vacantă, este numit, cu acordul său, luând în considerare, succesiv, o funcţie echivalentă în unitatea în care a fost încadrat sau în altă unitate a MAI, o funcţie corespunzătoare gradului profesional deţinut având în vedere pregătirea profesională a poliţistului în unitatea în care a fost încadrat sau în altă unitate a MAI ori o funcţie inferioară gradului profesional pe care îl deţine, în unitatea din care a fost încadrat sau în altă unitate a MAI, prin ordin/dispoziţie emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunică poliţistului, sub semnătură.

(6) Poliţistul care, după parcurgerea etapelor prevăzute la alin. (5), nu a fost numit în funcţie, se pune la dispoziţia unităţii, în condiţiile art. 38 alin. (1) şi (2).

CAPITOLUL III

Procedura şi cazurile de suspendare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor

Efectele suspendării

Art. 42. – Suspendarea raporturilor de serviciu are ca efect suspendarea îndeplinirii atribuţiilor de către poliţist şi poate interveni de drept sau la iniţiativa poliţistului.

Suspendarea de drept

Art. 43. – Raportul de serviciu al poliţistului se suspendă de drept în următoarele situaţii:

a - este arestat preventiv;

b - îndeplineşte o funcţie de conducere salarizată în cadrul organizaţiilor sindicale, constituite potrivit legii;

c - este numit într-o funcţie în cadrul cabinetului demnitarului, în condiţiile legii;

d - este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă;

e - a fost instituită carantina, în condiţiile legii;

f - forţă majoră;

g - în alte cazuri expres prevăzute de lege.

Suspendarea la iniţiativa poliţistului

Art. 44. – (1) Raportul de serviciu al poliţistului se poate suspenda, la iniţiativa sa, în următoarele situaţii:

a - pentru efectuarea concediului de creştere a copilului în vârstă de până la un an sau, după caz, 2 ani ori, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani sau, după caz, 7 ani, potrivit legii;

b - pentru efectuarea concediului de îngrijire a copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau în cazul copilului cu handicap pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani, potrivit legii;

c - pentru desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale;

d - pentru efectuarea concediului paternal, potrivit legii;

(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a poliţistului, pentru un interes personal legitim, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1), pe o perioadă cuprinsă între o lună şi 3 ani.

Procedura privind suspendarea raporturilor de serviciu

Art. 45. – (1) În cazurile prevăzute la art. 44, cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris, cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de data de la care se solicită suspendarea.

(2) Prin excepţie, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. d) cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris, cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de data de la care se solicită suspendarea.

(3) Suspendarea raportului de serviciu al poliţistului se constată în situaţiile prevăzute la art. 43 şi 44 alin. (1), respectiv se aprobă în cazul prevăzut la art. 44 alin. (2), prin dispoziţie/ordin emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.

(4) În situaţia în care prin acte normative de nivel superior incidente situaţiilor de suspendare sunt stabilite proceduri speciale, se aplică acestea.

Încetarea suspendării

Art. 46. – (1) La data încetării motivelor prevăzute la art. 43 lit. a, b şi d, art. 44 lit. a – c şi a situaţiei care constituie interes personal legitim, poliţistul este obligat să informeze în scris unitatea din care face parte despre acest fapt.

(2) În termen de cel mult 15 zile calendaristice de la data primirii informării, potrivit alin.(1), şeful unităţii are obligaţia să asigure poliţistului condiţiile necesare reluării activităţii.

(3) Încetarea suspendării raportului de serviciu şi reluarea activităţii se dispun prin dispoziţie/ordin emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.

Modificarea raportului de serviciu suspendat

Art. 47.– (1) Pe perioada suspendării, raportul de serviciu ale poliţistului nu poate înceta şi nu poate fi modificat decât din iniţiativa sau cu acordul scris al acestuia.

(2) Pe perioada suspendării raportului de serviciu unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de către poliţist anterior suspendării.

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

Art. 48. – Prevederile art. 10 şi art. 21 se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (2) din Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu modificările ulterioare.

Art. 49.– Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 300/2004 privind unele activităţi specifice domeniului resurse umane în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor *), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolele 94, 96, 97, 98, 101, 103,104, Secţiunea a 2-a a Capitolului VII şi Secţiunea 1 a Capitolului VIII îşi încetează aplicabilitatea asupra poliţiştilor încadraţi în Ministerul Administraţiei şi Internelor.

2. Secţiunea a 2-a a Capitolului VIII şi Secţiunea a 4-a a Capitolului VII se abrogă.

Art. 50. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 51.– Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2012.

MINISTRUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

CONSTANTIN – TRAIAN IGAŞ

[Catalin]

A fost şi publicat în monitorul oficial ordinul ministrului, aşa că cei interesaţi de procedura privind mutările, detaşările, modificările raporturilor de serviciu, etc puteţi consulta varianta finală

[MihaiTMR]

imi poti spune te rog daca articolul 36 prin sintagma in cadrul altei unitati din MAI se refera la alte IPJ-uri sau se refera la alte arme ex. : Politia de Frontiera ?