Jump to content
POLITISTI.ro

Zvonuri sau noutati legislative


Recommended Posts

nu se va putea introduce deoarece incalca prezumtia de nevinovatie. nu poti avea 2 regimuri juridice aplicabile la 2 sanctiuni din acelasi pv: adica te obliga sa platesti amenda dar permisul este restituit ptr ca esti prezumat nevinovat. este o prevedere moarta cahir din pixul celui care a propus-o.

Link to post
Share on other sites
  • 3 weeks later...
  • Replies 492
  • Created
  • Last Reply

Top Posters In This Topic

  • Ecou

    275

  • LORD

    28

  • maxu08

    24

  • Catalin

    23

Top Posters In This Topic

Popular Posts

OUG nr. 3/2016 pentru modificarea si completarea statutului politistului

Deducerea variaza in functie de numarul persoanelor aflate in intretinere si se acorda doar la locul de munca unde salariatul are functia de baza declarata. Impozitul = 16% din (Salariul brut - con

OUG 51/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 171/2010 privind contraventiile silvice  Pe langa numeroase contraventii introduse sau modificate iata cateva modificari interesante aduse

Posted Images

Modificarea Legii privind prevenirea si combaterea traficului ilicit de substante dopante

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 180 din data de 15 martie 2011 a fost publicata Legea nr. 10/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea si combaterea traficului ilicit de substante cuprinse in “lista interzisa”.

Actul normativ actualizeaza lista substantelor dopante cu grad mare de risc si sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 7.500 si 45.000 lei fabricarea, comercializarea si introducerea sau scoaterea din tara a substantelor dopante. De asemenea, legea prevede ca salile de culturism sau de fitness trebuie sa faca dovada detinerii de catre unul dintre angajatii acestora a atestatului de absolvire a cursului de instruire anti-doping, organizat de catre Agentia Nationala AntiDoping.

Potrivit actului normativ, fabricarea, prepararea, procesarea, transformarea, oferirea, vanzarea, distribuirea, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia substantelor dopante cu grad mare de risc, cu exceptia steroizilor anabolici sintetici, a testosteronului si a derivatilor sai, a eritropoietinei, a hormonilor de crestere si a substantelor chimice care sporesc producerea naturala si eliberarea de testosteron sau de hormoni de crestere, fara drept, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 7.500 lei la 15.000 lei.

Comercializarea si detinerea in salile de culturism si de fitness a substantelor mentionate mai sus se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 25.000 lei.

Oferirea, vanzarea, distribuirea, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea de steroizi anabolici sintetici, de testosteron si de derivati ai sai, de eritropoietina, de hormoni de crestere si de substante chimice care sporesc producerea naturala si eliberarea de testosteron sau de hormoni de crestere, fara drept, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 40.000 lei.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si comercializarea si detinerea in salile de culturism si de fitness de steroizi anabolici sintetici, de testosteron si de derivati ai sai, de eritropoietina, de hormoni de crestere si de substante chimice care sporesc producerea naturala si eliberarea de testosteron sau de hormoni de crestere

Introducerea sau scoaterea din tara, precum si importul sau exportul de substante dopante cu grad mare de risc, fara autorizatie emisa de autoritatile competente, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei.

Introducerea sau scoaterea din tara, precum si importul ori exportul de steroizi anabolici sintetici, de testosteron si de derivati ai sai, de eritropoietina, de hormoni de crestere si de substante chimice care sporesc producerea naturala si eliberarea de testosteron sau de hormoni de crestere, fara autorizatie emisa de autoritatile competente, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 30.000 lei la 45.000 lei.

Fabricarea, prepararea, procesarea si transformarea de steroizi anabolici sintetici, de testosteron si de derivati ai sai, de eritropoietina, de hormoni de crestere si de substante chimice care sporesc producerea naturala si eliberarea de testosteron sau de hormoni de crestere, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei.

Tentativa se pedepseste.

Actul normativ mai prevede ca eliberarea certificatului de functionare din punctul de vedere al reglementarilor anti-doping persoanelor juridice, intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale ce desfasoara activitati sportive de culturism sau de fitness este conditionata de efectuarea dovezii detinerii de catre unul dintre angajatii acestora a atestatului de absolvire a cursului de instruire anti-doping, organizat de catre Agentia Nationala AntiDoping.

  • Upvote 1
Link to post
Share on other sites

Guvern: Hotărâre privind aplicarea impozitului pe averile nejustificate. Sursa : Capital.ro 17 Martie 2011

Guvernul a aprobat Hotărârea prin care stabileşte aplicarea metodelor indirecte pentru verificarea situaţiei fiscale a personelor fizice. Acestea vor fi folosite în vederea impozitării veniturilor din surse neidentificate.

“A fost adoptată o Hotărâre privind aplicarea metodelor indirecte pentru verificarea situaţiei fiscale a persoanelor fizice. Metodele se aplică începând cu 1 ianuarie 2011 şi au drept scop stabilirea bazei impozabile a veniturilor a căror sursă nu este identificată”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvenrului, Ioana Muntean.

Astfel, un departament special din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală va verifica persoanele cu venituri foarte mari şi le va impozita cu 16% veniturile nedeclarate de natură necunoscută, estimate prin metode de control indirect, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate în luna decembrie 2010 de modificare a Codului Fiscal.

Autorităţile au în vedere impozitarea diferenţei existente între veniturile declarate şi situaţia fiscală personală, stabilită pe baza metodelor indirecte de control - metoda cheltuielilor efective, metoda fluxurilor financiare şi metoda patrimonială, urmărindu-se discrepanţele între venituri şi cheltuieli şi elementele de creştere de avere, în condiţiile inexistenţei unor venituri corespunzătoare declarate Fiscului.

Impozitarea cu 16% va fi aplicată doar dacă diferenţa între situaţia fiscală personală şi veniturile declarate este mai mare de 10% sau 50.000 de lei.

Oficialii Ministerului de Finanţe spun că aceste metode indirecte de control sunt utilizate în foarte multe state din UE şi în SUA şi că România s-a inspirat în acest demers din experienţa Fiscului american, unde 1% din persoanele cele mai bogate asigură 40% din încasările din impozitul pe venit.

Comentariu propriu : Aceste prevederi legale vor fi intradevar eficiente daca se vor aplica pentru toti. De exemplu daca Popescu este om de afaceri, padurar,popa, vames, manelist, florar, brutar nu neaparat functionar public sau demnitar si venitul anual este de 100.000 lei si in acel an si-a luat o masina de 50.000 lei, un apartament de 150.000 lei, a facut o vacanta de 2000 de euro, are copilul la facultate in Elvetia cu 1000 de euro pe luna si nu justifica banii, diferenta va fi impozitata, statul castiga si pana la urma si Popescu va castiga deoarece dupa achitarea impozitului bunul va fi licit si va ramane in posesia lui. Sper sa fie in genul fostei legi nr.18 (legea ilicitului) dar sper sa nu fie folosita si ca instrument de razbunare politica si nu numai.

  • Upvote 1
Link to post
Share on other sites

iti dau un singur exemplu: statul nu a fost in stare sa gestioneze declaratiile pe venitul global si tu crezi ca va putea verifica averea tuturor persoanelor fizice? pe linga faptul ca iti pot oferi 4 moduri simple de a fenta fiscul :)

va fi un instrument de a impune frica in rindul persoanelor incomode - ziaristi, functionari cu putina coloana vertebrala, etc etc. In proiectul de norme, controlul poate avea loc fara instiintarea persoanei controlate. nici macar IRS nu face asta :)

Link to post
Share on other sites
  • Moderator
Catalin

va fi un instrument de a impune frica in rindul persoanelor incomode - ziaristi, functionari cu putina coloana vertebrala, etc etc. In proiectul de norme, controlul poate avea loc fara instiintarea persoanei controlate. nici macar IRS nu face asta :)

Acesta este singurul și principalul scop al acestei aberații a guvernului.

În plus, după părerea mea nu este constituțională, fiind discriminatorie și încălcând principiul conform căruia cel ce acuză trebuie să și dovedească.

Această lege se ghidează după niște principii contabilicești. De altfel, ca întreaga politică a acestui guvern.

Link to post
Share on other sites

ideea in sine nu este rea deloc dar ANAF preia doar o mica parte din intregul sistem fiscal si procedural a ceea ce inseamna veniturile persoanelor fizice. Nu poti verifica o avere persoanal atit timp cit nu exista o declaratie IVG din care sa reiasa, centralizat si cu toate deducerile legale, ce venituri / cheltuieli am. in plus, exista multe portite pe care cei cu bani si care chiar au interesul sa ascunda veniturile le pot utiliza.

in esenta - cine are bani va avea si consultanta necesara sa dispara din evidentele fiscului. cine nu, va fi luat de prost si arata publicului ca fiind cauza decaderii economiei romanesti :)

Link to post
Share on other sites
radusandu

Ce parere aveti de modificarea legislatiei rutiere?

Punctele de amendă s-ar putea transforma în curând în avertismente. Senatorii au adoptat un proiect de lege care prevede modificarea unor prevederi din codul rutier, dar iniţiativa trebuie să mai treacă şi de Camera Deputaţilor.

Un exemplu ar fi depăşirea vitezei cu maximum 20 de kilometri pe oră. În mod normal, pentru acest lucru am fi amendaţi. Dar senatorii au votat ca prin modificarea legislaţiei, să fim doar avertizaţi.

Tot un avertisment am putea primi şi pentru nefolosirea unui sistem handsfree pentru telefon atunci când conducem, sau când nu purtăm centura de siguranţă. Iar amendă am putea primi abia după ce vom fi mai întai avertizaţi in scris.

În proiectul de lege au fost facute referiri şi la valoarea punctelor de penalizare: 2 puncte pentru folosirea incorectă a luminilor de drum, folosirea telefoanelor sau oprirea neregulamentară şi 3 puncte de penalizare pentru oprirea nejustificată pe banda de urgenţă sau nepăstrarea distanţei corespunzătoare.

Proiectul a fost adoptat miercuri de Senat dar cei care vor lua decizia finală cu noile schimbări sunt parlamentarii din Camera Deputaţilor.

Link to post
Share on other sites
vladmarius

Si unde vor fi contabilizate avertismentele date ca noi sa stim ca este la a doua abatere.

Probabil senatorii au fost sanctionati de prea multe ori iar acum vor sa scape de acestea pt anu le mai rapi timpul pretios

Link to post
Share on other sites
  • Moderator
Marius

O sa "explodeze" numarul accidentelor rutiere, iar strazile vor fi pline de "cocalari". :D

Link to post
Share on other sites

Pai si asa suntem prea multi in tara asta. Avantajele se vor vedea peste 20-30 de ani cand numarul celor carora statul va trebui sa le plateasca pensiile va scadea in mod simtitor.

Link to post
Share on other sites
  • Moderator
Catalin

Întradevăr era prea multă disciplină în trafic, de aceea se impune o relaxare a sancțiunilor !!! :doh:

Oamenii ăia chiar au pierdut contactul cu realitatea. Probabil e vreo inițiativă a vreunui parlamentar frustrat.

Link to post
Share on other sites

nu va trece de Cam Deput. tot la modul de evidentiere a abaterilor m-am gindit :)

insa as fi de acord cu avertismentul ptr depasirea vitezei cu max.20 km/h. 50 este prea putin ptr DN, sa fim realisti. un max de 70-80 ar aproape de realitate si s-ar respecta de mai multi soferi.

Link to post
Share on other sites

@maxu08, da-mi voie sa nu fiu de acord cu tine, am vazut prea multe accidente in cariera mea de politist. Din prisma unui simplu conducator auto aceste relaxari ale legislatiei se vad roz. Eu le-as inaspri mai tare si nu as lua modelul francez care se apropie de cel al nostru, eu as lua modelul elvetian sau austriac in tot ce tine de organizarea politiei si sigur in 2-3 ani situatia va fi alta.

Link to post
Share on other sites
bestkyky

Wow, am auzit si eu astazi de prostia asta, dar am crezut ca cel care mi-a spus delireaza. Din pacate, constat ca este foarte adevarat. :(

Cata minte iti trebuie ca sa emani asemenea aberatie? Pe zi ce trece constat ca oamenii acestia, care se afla la carma tarii, sunt total incompetenti! Pai cum naiba sa faci asa ceva, cum sa dai elan unor persoane sa comita contraventii sau, Doamne fere, mai rau?!

Si...desteptii astia s-au gandit ca trebuie implementat si un sistem informatic prin care sa verifici daca persoana a mai avut abateri sau nu? Doar nu s-or astepta ca politistul sa-i memoreze pe aceia care au primit AV o data, de doua ori, etc! Offff :doh:

Edited by bestkyky
Link to post
Share on other sites
  • Membru
Motoboom

Doamneeeeeeeeee! Cat de prosti si de redusi mintali sunt parlamantarii astia !? Nu-mi vine sa cred ca prostii au in capatani, asta ar mai lipsi, modificarea Codului Rutier, care zic eu e prea bland. Oare, se mai gandeste cineva la ceva bun in tara asta?!

Edited by eti79ety
Link to post
Share on other sites

Organizarea caselor de pensii sectoriale. Sursa : juridice.ro din 28 Martie 2011

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 205 din data de 24 martie 2011 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 233/2011 privind atributiile, organizarea si functionarea caselor de pensii sectoriale.

Casele de pensii sectoriale sunt structuri de specialitate, cu personalitate juridica, infiintate prin lege, in subordinea Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, precum si a Serviciului Roman de Informatii, si se supun legislatiei in vigoare privind protectia informatiilor clasificate.

Casele de pensii sectoriale administreaza, impreuna cu Casa Nationala de Pensii Publice, sistemul public de pensii din Romania pentru urmatoarele categorii de persoane:

- cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale;

- cadrele militare trecute in rezerva, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare ale caror raporturi de serviciu au incetat, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, care beneficiaza de ajutoare lunare ce se asigura din bugetul de stat, in conditiile legii;

Casele de pensii sectoriale sunt succesoarele de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, respectiv Serviciul Roman de Informatii, structuri care, la data intrarii in vigoare a noii hotarari, se desfiinteaza.

Patrimoniul caselor de pensii sectoriale ale Ministerului Apararii Nationale si Serviciului Roman de Informatii se preda impreuna cu protocolul de predare-preluare, incheiat in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a noii hotarari.

Patrimoniul Casei de pensii sectoriale a Ministerului Administratiei si Internelor se preia din oficiu de la fosta Casa de pensii a Ministerului Administratiei si Internelor.

Actul normaitv cuprinde informatii detaliate referitoare la structura organizatorica, personalul, conducerea si atributiile caselor de pensii sectoriale.

Link to post
Share on other sites

Testarea integritatii profesionale a personalului M.A.I. Reorganizarea unor unitati din cadrul M.A.I.. Sursa : Juridice.ro din 31 Martie 2011

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 215 din data de 29 martie 2011 a fost publicata legea nr. 38/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor si pentru reorganizarea unor unitati din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor.

Legea aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20 din 11 martie 2009 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor si pentru reorganizarea unei unitati din Jandarmeria Romana, cu urmatoarele modificari si completari:

1. Se precizeaza ca structurile de ordine si siguranta publica din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor sunt: Politia Romana, Jandarmeria Romana, Politia de Frontiera Romana, Oficiul Roman pentru Imigrari, Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, Administratia Nationala a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale, Agentia Nationala Antidrog, Agentia Nationala Impotriva Traficului de Persoane si Inspectoratul General de Aviatie al Ministerului Administratiei si Internelor.

In vechea reglementare nu erau cuprinse Agentia Nationala Antidrog, Agentia Nationala Impotriva Traficului de Persoane.

Agentia Nationala Antidrog si Agentia Nationala Impotriva Traficului de Persoane se reorganizeaza ca directii cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, cu preluarea atributiilor functionale, a posturilor si personalului aferent, a patrimoniului, precum si a celorlalte drepturi si obligatii ce decurg din acestea, de la Inspectoratul General al Politiei Romane.

2. Se introduc noi prevederi referitoare la testarea integritatii profesionale a personalului Ministerului Administratiei si Internelor.

Dobandirea calitatii de personal al Ministerului Administratiei si Internelor presupune acordul implicit al acestuia pentru testarea integritatii sale profesionale.

Testarea integritatii profesionale este efectuata de Directia Generala Anticoruptie si reprezinta o metoda de identificare, evaluare si inlaturare a vulnerabilitatilor si a riscurilor care determina personalul Ministerului Administratiei si Internelor sa comita fapte de coruptie, constand in crearea de situatii virtuale, similare celor cu care se confrunta personalul in exercitarea atributiilor de serviciu, materializate prin operatiuni disimilate, circumstantiate de comportamentul acestuia, in vederea stabilirii reactiei si conduitei adoptate.

In situatia in care, cu ocazia testarii integritatii profesionale, se constata comiterea unor fapte de natura penala, Directia Generala Anticoruptie sesizeaza organul de urmarire penala competent, potrivit legii.

In situatia in care, cu ocazia testarii integritatii profesionale, se constata ca personalul supus testarii a comis abateri de la normele legale in vigoare, altele decat faptele de natura penala, se vor dispune masuri administrative si/sau disciplinare, conform prevederilor legale care reglementeaza activitatea personalului Ministerului Administratiei si Internelor.

Procedura de testare a integritatii profesionale se stabileste prin ordin al ministrului administratiei si internelor.

Comentariu propriu : Sa vezi de acum teste de integritate, cum o sa-i puna ,pe cei cazuti in plasa, sa opteze intre demisie si dosar penal cu toate consecintele . In alta ordine de idei , iata cum s-a inventat o noua metoda versatila de disponibilizare a politistilor - testul de integritate profesionala -

Link to post
Share on other sites
  • Moderator
Catalin

Eu sunt de acord cu efectuarea acestor teste de integritate, dar tare imi e teama ca prin acest "santaj legal" nu vor face altceva decat sa ofere posibilitatea unor ciubucari sa scape basma curata. Dar asa se intampla cand ajung sa elaboreze legi niste habarnisti, ce nu au nicio legatura cu sistemul juridic, cu principiile elementare ale dreptului.

Link to post
Share on other sites
radusandu

Domnilor colegi,

E bine ca s-a legiferat, dar cred ca era bine daca se modifica si CPP.

Parerea mea a fost clara la topik-ul.

In referire la asemena teste de integritate efectuate de structurile DGA, unde s-a intocmit dosare penale politistilor, nu se poate retine infractiunea de luare de mita, deoarece aceasta nu poate fi cercetata in prezent, fara a se cerceta si infractiunea corelativa de dare de mita, iar normele in materia testarii integritatii (mentionate mai sus) nu permit divulgarea identitatii testatorului, motiv pentru care infractiunea de dare de mita nu poate fi supusa cercetarii penale.

Asa cum mai mentionam in punctual de vederere un argument in plus al rationamentului prezentat este si faptul ca modalitatea de actiune in cadrul testelor de integritate presupune metode si mijloace de proba nespecifice procedurii penale in vigoare.

Deci, aceste teste de integritate pot fi efectuate numai pentru a se verifica probitatea morala si profesionala a politistilor, dar ele exclud sfera penalului in prezent, motiv pentru care nu poate fi angrenata raspunderea penala, ci eventual raspunderea disciplinara.a faptuitorilor.

Edited by radusandu
  • Upvote 2
Link to post
Share on other sites
  • 4 weeks later...

Modificarea Legii privind statutul cadrelor militare. Sursa : Juridice.ro din 28 aprilie 2011

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 290 din data de 26 aprilie 2011 a fost publicata Legea nr. 53/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Una din cele mai importante modificari aduse Legii nr. 80/1995 consta in instituirea obligativitatii participarii cadrelor militare la misiuni in afara teritoriului statului roman, pentru indeplinirea obligatiilor asumate de Romania prin conventii si tratate internationale. Pana in prezent, participarea se facea pe baza de voluntariat.

Poate face exceptie, la cerere, de la prevederile de mai sus cadrul militar care intampina greutati familiale deosebite si se incadreaza in una dintre urmatoarele situatii:

- formeaza o familie monoparentala;

- este intretinator unic de familie, al copilului/fratelui/parintelui;

- unul sau ambii parinti sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de varsta, si nu mai are alti frati sau surori majori, apti de munca, ori mai are frati sau surori, dar acestia nu pot contribui la intretinerea parintilor deoarece sunt elevi sau studenti la institutiile militare de invatamant ori sunt invalizi de gradul I sau II ori acestia executa o pedeapsa privativa de libertate;

- sotul este grav bolnav, incadrat in gradul I sau II de invaliditate;

- ambii soti sau frati ar urma sa participe la misiune in aceeasi perioada si nu isi exprima acordul in acest sens;

- in caz de calamitati naturale.

Actul normativ prevede posibilitatea acordarii in timp de pace a concediului fara plata, pe durata a cel mult patru ani, cadrelor militare aflate in urmatoarele situatii:

- solicita sa isi urmeze sotia sau sotul trimis in strainatate de catre Ministerul Afacerilor Externe, de alte ministere, autoritati administrative autonome, organe ori alte institutii de specialitate ale administratiei publice centrale, pentru indeplinirea unei misiuni permanente in strainatate la misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentante nationale, structuri si comandamente din cadrul organizatiilor internationale din care Romania face parte, pentru o perioada mai mare de 6 luni;

- au fost selectate pentru a ocupa posturi de expert cu statut de angajat temporar in structurile din cadrul organizatiilor internationale din care Romania face parte, in baza aprobarii ministrului apararii nationale.

Pentru alte cazuri, temeinic motivate, cadrele militare in activitate au dreptul la concedii fara plata, pe durata determinata, de cel mult un an.

Concediile fara plata se aproba de catre ministrul apararii nationale sau de catre comandantii stabiliti de acesta.

Cadrele militare in activitate, femei si barbati, au dreptul la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 7 ani, in conditiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare.

O alta prevedere se refera la faptul ca, pe parcursul intregii cariere militare, cadrele militare in activitate pot beneficia de cel mult doua inaintari in grad inainte de termen si/sau in mod exceptional, cu exceptia celor care executa misiuni speciale sau in afara teritoriului national.

Cadrele militare nu pot fi trecute in rezerva ca urmare a prezentarii demisiei pe timpul executarii misiunilor in afara teritoriului statului roman.

In vederea corelarii Legii nr.80/1995 cu prevederile legii privind sistemul unitar de pensii, noua lege prevede majorarea limitelor de varsta in grad.

Limitele de varsta in grad pana la care cadrele militare pot fi mentinute in activitate sunt varstele standard de pensionare pentru limita de varsta prevazute de legislatia asigurarilor sociale si pensiilor care reglementeaza sistemul public de pensii pentru institutiile din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale.

Generalii si amiralii sunt mentinuti in activitate dupa implinirea varstei standard de pensionare pana la varsta de 60 de ani sau sunt trecuti in rezerva, la cerere, in conditiile prevederilor legale in vigoare.

In raport cu nevoile de incadrare, cadrele militare, altele decat generalii si amiralii, pot fi mentinute in activitate dupa implinirea varstei standard de pensionare pana la varsta de 60 de ani, cu aprobarea anuala a conducatorului institutiei.

Limitele de varsta in grad pana la care cadrele militare in rezerva pot fi mentinute in evidenta sunt de 55 de ani pentru clasa I, 60 de ani pentru clasa a II-a si 63 de ani pentru clasa a III-a.

Noua lege aduce clarificari si in ceea ce priveste suspendarea si punerea la dispozitie a cadrelor militare atunci cand sunt urmarite penal sau trimise in judecata, precum si repunerea in drepturi.

Comentariu propriu : Aspectele pe care le-am subliniat ar trebui incluse si pentru politisti.

Link to post
Share on other sites
  • 3 weeks later...

Organizarea si functionarea Agentiei Nationale Antidrog

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 331 din data de 12 mai 2011 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 461/2011 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale Antidrog.

Agentia Nationala Antidrog este organizata ca directie, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor.

In exercitarea atributiilor sale, Agentia stabileste conceptia si coordoneaza, evalueaza si monitorizeaza, la nivel national, politicile in domeniul prevenirii si combaterii traficului si consumului ilicit de droguri, precum si al asistentei integrate a consumatorilor, aplicate de catre institutiile cu atributii in domeniu.

Agentia coopereaza cu institutii publice si organizatii neguvernamentale, romane si straine, precum si cu organizatii internationale.Agentia este condusa de un director ajutat de un director adjunct, numiti prin ordin al ministrului administratiei si internelor..Directorul Agentiei este coordonatorul national al activitatilor de reducere a cererii si ofertei de droguri.

In cadrul Agentiei se infiinteaza structuri regionale, fara personalitate juridica, care au in structura unul sau mai multe centre regionale integrate de prevenire si asistenta/centre de asistenta integrata in adictii, in functie de tipul serviciilor acordate consumatorilor, si a caror organizare se stabileste prin regulamentul de organizare si functionare al Agentiei.

Personalul Agentiei este format din functionari publici cu statut special si personal contractual.

Comentariu propriu : Prin actul noromativ se revine la situatia initiala -subordonarea ANA la MAI - si nu la IGPR, cum isi doresc lucratorii de la ANA, care motiveaza, ca le vor reveni inapoi patrimoniul ,schema de personal, centrele terioriale, atributiile si competentele.

P.S. Scuze de pleonasmul ,, vor reveni inapoi,, l-am sesizat tardiv, dar intelegeti ce am vrut sa spun.

Link to post
Share on other sites
  • 3 weeks later...
sindicalistul

Aveti ceva detalii sau vreun concept cu privire la organizarea politiei rurale?? caut de ceva zile si nu am gasit nimic, am inteles ca circula o forma care are vreo 15-20 de pagini si as vrea sa o pot citi

Link to post
Share on other sites
radusandu

@sindicalistul.

La topik-ul Sectiunea privata a politistilor este cam totul despre reorganizarea politiei rurale, ce s-a stabilit in Proiectul de politici publice.

Voi verifica la DOP despre ce este vorba si discutam.

Link to post
Share on other sites
  • 4 weeks later...

Riscurile financiare ale căsătoriei potrivit noului Cod Civil , Sursa : Saptamana financiara.ro din 24 Iunie 2011,

Atât cei deja căsătoriţi, cât şi cei care plănuiesc o căsătorie vor avea la dispoziţie, de la 1 octombrie, mai multe variante de alegere a viitorului financiar, comun sau separat

Odată cu intrarea în vi­goare a noului Cod Civil, soţii sau viitorii soţi vor avea la dispoziţie 3 va­rian­te de regim matrimonial: co­mu­nitatea legală, separaţia de bu­nuri sau comunitatea convenţio­nală. Însă convenţiile cu privire la bu­nuri vor putea fi modificate ori­când. Soţul nevinovat, care suferă un prejudiciu moral prin desface­rea căsătoriei, va putea cere so­ţului vinovat să îl despăgu­bească. Pe lân­­gă aceasta, în anumite con­diţii, poa­te să-i mai ceară vinova­tului şi o pres­taţie compensatorie, con­stând în sume globale sau o rentă pe via­ţă. Inclusiv logodnicul nevinovat are dreptul la despă­gubiri.

Noul cod civil are o viziune complet diferită faţă de cel ante­rior în ceea ce priveşte regimul bu­­nurilor dobândite de soţi în tim­­­pul căsătoriei. Acest regim se alege de către soţi, însă nu rămâne bătut în cuie, ci se poate schimba oricând şi ori de câte ori doresc. Alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunităţii le­gale (care era şi până acum) se face prin încheierea unei convenţii ma­trimoniale în faţa notarului. A­ceas­tă convenţie se poate în­cheia a­tât îna­inte, cât şi în timpul căsătoriei.

Modificarea regimului matrimonial

Soţii pot să înlocuiască re­gi­mul ma­trimonial existent cu un alt re­gim matrimonial ori să îl modifice. De ase­menea, atunci când celălalt soţ înche­ie acte ca­re pun în pericol interesele pa­trimoniale ale familiei, modificarea regimului poate avea loc pe cale judiciară.

Modificarea convenţională poa­te avea loc după cel puţin un an de la în­cheierea căsăto­ri­ei. Schim­barea regimului ma­trimonial nu poate fi o portiţă pentru a scăpa de creditori. Da­că există creditorii prejudiciaţi prin schimbarea sau lichidarea re­gi­mului matrimonial, aceş­tia pot formula acţiunea revocatorie în termen de un an de la data la care au fost îndeplinite formali­tă­ţile de publicitate sau, după caz, de când au luat cu­noştinţă mai înainte de aceste îm­prejurări pe altă cale.

Separaţia de bunuri poate fi pronunţată de instanţă la cere­rea unuia dintre soţi, atunci când celălalt soţ în­cheie acte ca­re pun în pericol in­te­re­sele pa­trimoniale ale familiei. Sepa­raţia de bunuri pronunţată de către instanţă face ca regimul matrimonial anterior să înce­te­ze, iar so­ţi­lor li se a­plică regi­mul separaţiei de bunuri. Cre­ditorii soţilor nu pot cere sepa­ra­ţia de bunuri, dar pot interveni în cauză.

Partajul În timpul căsătoriei

În actualul cod civil, partajul în tim­pul căsătoriei nu este ad­misibil de­cât pentru motive te­meinice. Le­gea nu specifică în ce constau aceste mo­ti­ve, astfel în­cât asemenea partaje erau po­sibi­le în foarte puţine si­tuaţii, cum ar fi cazul separaţiei în fapt, când unul din soţi în­tre­ţi­ne re­la­ţii de concubinaj şi deţi­ne o par­te din bunurile c­omu­ne.

Potrivit noului cod civil, partajul în timpul regimului comunităţii de bu­nuri e posibil oricând, fără a trebui motivat. Bunurile comune pot fi împăr­ţite, în tot sau în parte, prin act încheiat în formă autentică no­taria­lă, în caz de bună învoială, ori pe ca­le ju­decă­to­rească, în caz de neîn­ţe­le­ge­re. Partajul poate fi total sau doar cu pri­vire la anumite lu­cruri. Bunu­rile atri­buite fiecărui soţ prin partaj devin bunuri proprii, iar bunu­rile neîmpăr­ţite rămân bunuri comune.

Despăgubiri pentru soţul nevinovat

Articolul 388 din noul cod civil pre­vede dreptul soţului ne­vinovat la des­păgubiri de la cel vinovat. „Soţul ne­vinovat, care suferă un prejudiciu prin desfa­cerea căsătoriei, poate cere soţu­lui vinovat să îl despăgu­bească”. Legea nu face distincţie dacă este vor­­­ba de un prejudiciu ma­te­rial sau mo­ral, astfel încât se a­plică în am­be­le si­tua­ţii. Deci da­că unul dintre soţi a fost „în­cornorat” de celălalt se chea­­mă că a suferit un prejudiciu mo­ral şi legea îi dă dreptul la despă­gubiri. Prejudiciile mo­ra­le pot lua naştere şi din insul­te sau orice altceva.

Prestaţii compensatorii pentru soţul nevinovat

Distinct de dreptul la despă­gu­biri, noul cod civil mai preve-de şi dreptul la prestaţia compensatorie. Deci, soţul nevinovat poate obţine de la cel vinovat atât despăgubiri, cât şi prestaţii compensatorii.În cazul în care divorţul se pronun­ţă din culpa exclusivă a soţului pâ­rât, soţul reclamant poa­te beneficia de o pre­staţie ca­re să compen­se­ze, a­tât cât este po­sibil, un dezechilibru sem­ni­fi­cativ pe care divorţul l-ar de­ter­­mina în condiţiile de viaţă ale celui care o solicită. Prestaţia com­pensatorie se poate acorda însă nu­mai în ca­zul în care că­sătoria a durat cel puţin 20 de ani.La stabilirea prestaţiei com­pen­sa­torii se ţine seama atât de resursele soţului care o solicită, cât şi de mij­loacele celuilalt soţ din momentul di­vorţului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului ma­trimonial, precum şi de orice alte împrejurări previzibile de natură să le modifice, cum ar fi vârsta şi starea de sănătate a soţilor, contribuţia la creş­terea copiilor minori pe care a a­vut-o şi urmează să o aibă fiecare soţ, pregă­tirea profesională, posibi­li­tatea de a desfăşura o activitate producă­toa­re de venituri şi altele asemenea.

Prestaţia compensatorie poate fi stabilită în bani, sub forma unei su­me globale sau a unei rente viagere, ori în natu­ră, sub forma uzufructului asu­pra unor bunuri mobile sau imo­bile care aparţin debitorului. Renta poate fi stabilită într-o cotă pro­centuală din venitul debitorului sau într-o sumă de bani determinată.

Renta şi uzufructul se pot constitui pe toată durata vieţii celui care solicită prestaţia compensatorie sau pentru o perioa­dă mai scurtă, care se stabileşte prin hotărârea de divorţ.

Mai mult, instanţa, la cere­rea so­ţu­lui creditor, îl poate obliga pe soţul debitor să constituie o garanţie reală sau să dea cauţiune pentru a asigura executarea rentei.

Despăgubiri şi pentru logodnici

Nici în cazul logodnei, par­tea vi­no­vată nu scapă de des­pă­gubiri. No­ul cod civil spune expres la art 269 că „Partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată la despă­gu­biri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsători­ei, în măsura în care au fost po­trivite cu împreju­ră­rile, precum şi pentru orice alte preju­dicii cauzate”.

Nu merge nici să încerci să-l pro­voci pe celălalt să rupă lo-god­na pentru a scăpa de despă­gubiri pentru că, la alin. 2, legea spune că „Par­tea care, în mod culpabil, l-a determinat pe ce­lălalt să rupă logodna poate fi obli­gată la despăgubiri”.

În definiţia codului civil, „Logod­na este promisiunea re­ciprocă de a în­cheia căsătoria. În­cheierea logodnei nu este su­pu­să niciunei formalităţi şi poate fi dovedită cu orice mijloc de pro­bă”. Cu alte cuvinte, este vor­ba de orice concubinaj.

Alte găselniţe cu privire la relaţiile dintre soţi

- Dreptul de a fi informat cu privire la veniturile şi datoriile soţului: Indiferent de regimul matrimonial ales, fiecare soţ poate să îi ceară celuilalt să îl informeze cu privire la bunurile, veniturile şi datoriile sale. În caz de refuz nejustificat, se poate adresa instanţei de tutelă. Instanţa poate să îl oblige pe soţul celui care a sesizat-o sau pe orice terţ să furnizeze informaţiile cerute şi să depună probele necesare în acest sens. Atunci când informaţiile solicitate de un soţ pot fi obţinute, potrivit legii, numai la ce­rerea celuilalt soţ, refuzul acestuia de a le solicita naşte prezumţia relativă că susţine­rile soţului reclamant sunt adevărate.

- Actele de dispoziţie care pun în pericol grav interesele familiei: Aceste acte se referă la actele prin care un bun este transferat dintr-un patrimoniu în altul. De exemplu, înstrăinarea unor bunuri, prin vânza­re sau donaţie. Indiferent de regimul matrimonial ales, legea spune că dacă unul dintre soţi încheie acte juridice prin care pune în pericol grav interesele familiei, celălalt soţ poate cere instanţei ca, pentru o durată determinată, dreptul de a dispune de anumite bunuri să poată fi exercitat numai cu consimţământul său expres. Dacă totuşi în­străinează un bun fără consimţământul so­ţului, actul e lovit de nulitate. Totuşi, este con­siderată o măsură excepţională şi durata acesteia nu poate depăşi în total 2 ani.

- Dreptul la compensaţie pentru ajutor profesional dat soţului: Soţul care a participat efectiv la activitatea profesională a celuilalt soţ poate obţine o compensaţie, în măsura îmbogăţirii acestuia din urmă, dacă participarea sa a depăşit limitele obligaţiei de sprijin material şi ale obligaţiei de a contribui la cheltuielile căsătoriei.

- Clauza de preciput: Prin convenţie ma­trimonială se poate stipula ca soţul su­pra­vieţuitor să preia fără plată, înainte de par­tajul moştenirii, unul sau mai multe din­tre bunurile comune, deţinute în de­văl­măşie sau în coproprietate. Clauza de preciput poate fi stipulată în beneficiul fiecă­ruia dintre soţi.

- Publicitatea convenţiei matrimoniale: Pentru a se evita fraudarea creditorilor prin transferul bunurilor în proprietatea so­ţului fără datorii, de exemplu, noul cod civil instituie reguli dure de publicitate a con­venţiilor matrimoniale. Acestea se în­scriu în Registrul naţional notarial al regi­murilor matrimoniale, organizat potrivit le­gii.

Ţinând seama de natura bunurilor, convenţiile matrimoniale se vor nota şi în car­tea funciară, se vor înscrie în registrul co­mer­ţului, precum şi în alte registre de pu­blicitate prevăzute de lege. Mai mult decât atât, orice persoană, fără a fi ţinută să justifice vreun interes, poate cerceta registrul notarial al regimurilor matrimoniale şi poate solicita, în condiţiile legii, eliberarea de extrase certificate.

Regimul comunităţii legale

Acesta este regimul care există acum şi care va rămâne valabil şi du­pă intrarea în vigoare a noului cod civil, dacă soţii nu se hotărăsc cu pri­vire la alt regim. Bunurile dobândi­te în timpul regimului comunităţii le­ga­le de oricare dintre soţi sunt bu­nuri comune în devălmăşie ale soţ­i­lor. Deci, în principiu, în caz de di­vorţ, acestea se împart în mod egal, indiferent cine a câştigat banii cu care au fost plătite. Noul cod civil aduce însă nişte lă­muriri în privinţa unor aspecte ne­clare până acum şi anume soarta bu­nurilor comune ce fac obiectul unui aport la societăţi, asociaţii sau fun­daţii. Sub sancţiunea nulităţii, niciu­nul dintre soţi nu poate singur, fără consimţământul scris al celui­lalt soţ, să dispună de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru do­bân­direa de părţi sociale ori, după caz, de acţiuni. În cazul societăţilor co­merciale ale căror acţiuni sunt tran­zacţionate pe o piaţă reglemen­ta­tă, soţul care nu şi-a dat consim­ţă­mântul scris la întrebuinţarea bu­nu­rilor comune nu poate pretinde de­cât daune-interese de la celălalt soţ, fără a fi afectate drepturile dobândi­te de terţi. În acest caz, calitatea de a­sociat este recu­nos­cută soţului care a aportat bunul comun, dar părţile so­ciale sau acţiu­ni­le sunt bunuri co­mu­ne. Soţul asociat exercită singur drepturile ce de­­curg din această calitate şi poate realiza singur transferul părţilor sociale ori, după caz, al acţiunilor deţinute.

Calitatea de asociat poate fi re­cu­noscută însă şi celuilalt soţ, dacă acesta şi-a exprimat voinţa în acest sens. În acest caz, fiecare dintre soţi are calitatea de asociat pentru păr­ţi­le sociale sau acţiunile atribuite în schimbul a jumătate din va­loarea bu­nului, dacă, prin convenţie, soţii nu au stipulat alte cote-părţi. Părţile sociale sau acţiunile ce revin fie­că­ruia dintre soţi sunt bunuri proprii.

Regimul separaţiei de bunuri

Dacă aleg acest regim, fiecare din­tre soţi este proprietar ex­clusiv al bunurilor dobândite în nu­me propriu după în­cheierea căsă­to­riei. Însă bunurile dobândite îm­preu­nă de soţi aparţin a­cestora în pro­prietate comună pe cote-părţi, în con­diţiile legii.

Niciunul dintre soţi nu poate fi ţi­nut de obligaţiile născute din acte săvârşite de celălalt soţ. Cu toate a­ces­tea, soţii răspund solidar pentru obligaţiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor o­bişnuite ale căsătoriei şi a celor le­ga­te de creşterea şi educarea copiilor.

Dacă unul dintre soţi încheie singur un act prin care dobân­deş­te un bun, folosindu-se, în tot sau în parte, de bunuri apar­ţinând celuilalt soţ, acesta din urmă poate alege, în proporţia bunurilor proprii folosite fără acordul său, între a reclama pentru sine proprietatea bunului achiziţio­nat şi a pretinde daune-interese de la soţul dobânditor. Proprietatea nu poate fi însă reclamată decât înainte ca soţul dobânditor să dispună de bunul dobândit, cu excepţia cazului în care terţul dobânditor a cunoscut că bu­nul a fost achiziţionat de către soţul vânzător prin valorificarea bunurilor celuilalt soţ.

Prin convenţie matrimonială, păr­ţile pot stipula clauze privind li­­chidarea acestui regim în funcţie de masa de bunuri achizi­-ţi­o­nate de fie­care dintre soţi în timpul căsătoriei, în baza căreia se va calcula creanţa de participare. Dacă părţile nu au convenit altfel, creanţa de participare reprezintă jumătate din dife­ren­ţa valorică dintre cele două mase de achiziţii nete şi va fi datorată de către soţul a cărui masă de achiziţii nete este mai mare, putând fi plătită în bani sau în natură.

Regimul comunităţii convenţionale

Regimul comunităţii convenţio­na­le se aplică atunci când se derogă, prin convenţie matrimonială, de la dispoziţiile privind regimul comunităţii legale. În cazul în care se adoptă comu­ni­tatea convenţională, convenţia ma­trimo­nială se poate referi la unul sau mai multe dintre următoarele aspecte: 4 includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobân­di­te sau a datoriilor proprii născute îna­inte ori după încheierea căsătoriei 4 restrângerea comunităţii la bunurile sau datoriile anume de­terminate în convenţia matrimonială, indiferent dacă sunt do­bândite ori, după caz, născute înainte sau în timpul căsă­to­riei 4 obligativitatea acordului ambi­lor soţi pentru înche­ie­rea anumitor acte de administrare; în acest caz, da­c­ă unul dintre soţi se află în im­po­sibilitate de a-şi exprima voinţa sau se opune în mod abuziv, celălalt soţ poate să în­che­ie singur actul, în­să numai cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de tutelă 4 includerea clauzei de preci­put; executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lu­cru nu e posibil, prin echivalent, din valoarea ac­tivului net al comunităţii 4 modalităţi privind lichidarea comunităţii convenţionale.

Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.


×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.