Jump to content
POLITISTI.ro
  • 0

Am fost oprit pe strada aiurea


mrX
 Share

Question

buna ziua

zilele trecute eram intr-o zona a bucurestiului mai "cu probleme", mergeam pe strada si deodata vine o patrula de politie care imi zice sa stau pe loc dupa care "BA ia vino BA in coace - ce faci tu aici? cauti masini sa furi?" - si au continuat sa mi se adreseze cu BA in continuare... trecem peste...

intrebarea mea este:

ce au voie sa ma intrebe?

stiu ca au voie sa ma opreasca si sa ma legitimeze dar intrebarile de genu unde ma duc, ce fac, cu cine ma intalnesc cred ca fac parte din viata mea privata si nu cred ca sant informatii care ar trebui sa le impartasesc cu organele care ma legitimeaza.

va rog sa imi aratati si mie in cazul in care exista legislatie pe tema asta care este legea la care se face referire

va multumesc :)

  • Downvote 4
Link to comment
Share on other sites

Recommended Posts

  • 0
  • Moderator

Imaginează-ţi te rog, dacă ceea ce spui tu ar fi adevărat, iar printr-o zonă rău famată un poliţist întâlneşte un individ ce cară cu voioşie un player auto la subţioară (sau o plasmă, ori are buzunarele pline de bijuterii, etc - posibilităţi sunt infinite), iar el (poliţistul) nu ar avea dreptul să pună astfel de întrebări. Cum ar putea să-şi dea vreodată seama dacă stă de vorbă cu un om serios sau cu un hoţ? Nu ar putea niciodată să stabilească dacă persoana respectivă merge cu acel player la un amic să-l repare sau dacă are de-a face cu un hoţ care tocmai a spart o maşină.

Aceste întrebări prin care ţi se cere să-ţi justifici prezenţa sunt fireşti şi normale şi sigurul lor scop este acela de a stabili cu ce fel de persoană stă de vorbă. Dacă tu acum ai posibilitatea să postezi aici şi nu ai ajuns la secţie, înseamnă că acel poliţist a stabilit că nu eşti o persoană cu probleme.

  • Upvote 2
Link to comment
Share on other sites

  • 0

In zona cu probleme prin care te plimbai tu pot fi toate genurile de persoane. Ai dat peste un coleg care te-a intrebat toate lucrurile astea din motivele lui...care sunt ele. Nu stiu de ce te simti atat de lezat pt niste intrebari...cred ca in acelasi timp te-ai bucura ca zona aia sa nu mai fie cu probleme, iar intrebarile astea sa le fie puse doar infractorilor. Tine minte atat: fiecare intrebare are un scop precis, legea ne permite sa intrebam, sa verificam si sa punem la indoiala orice...Daca te simti incomodat, gandeste-te la ce ti-a raspuns Catalin :) ...si ca poate cel cu o geaca bufanta cu care politistul sta de vorba poate tine sub ea cd-playerul de la masina ta

Link to comment
Share on other sites

  • 0

va multumesc pt reply, dar:

imi imaginez ca traiesc intr-un stat constitutional unde dreptul la viata privata este aparat - culmea - tot de oamenii care il incalca

si ca sa revin la intrebare- dupa ce ma legitimeaza si vede ca nu am cazier sant OBLIGAT sa raspund la intrebarile care le-am enumerat mai devreme? daca da, ce lege da dreptul asta? (cu toate ca nu cred ca exista vreo lege mai presus de constitutie)

  • Downvote 5
Link to comment
Share on other sites

  • 0

mai documenteaza-te :) nu ai de facut decat sa te supui verificarilor politistului si te asigur ca pe el nu il intereseaza viata ta personala absolut deloc...ci doar veridicitatea celor spuse de tine in conditiile in care legea ne permite sa legitimam si sa verificam prezenta unor persoane in anumite locuri, la anumite ore. Doar cu constitutia s-ar plimba hotii nestingheriti in plina strada, iar tu ai fi revoltat ca de ce nu se iau masuri. Politia este autoritatea statului si observ ca tu si multi altii incercati sa va puneti deasupra ei si sa o desconsiderati, insa blamati faptul ca nu e acolo atunci cand trebuie. Ei bine, faptul ca "ai fost luat la intrebari" e tocmai o activitate preventiva atunci cand vezi o persoana intr-un loc. Repet...incearca sa te pui in locul colegului nostru si sa renunti la prejudecati...Numai bine!

Link to comment
Share on other sites

  • 0

Draga mrX, presupun ca totusi politistul respectiv nu te-a agresat in vreun fel, nu-i asa? Iarasi presupun ca esti unul din tinerii avand varsta cuprinsa intre 15-17 ani si dornic de afirmare in cadrul grupului de prieteni, nu-i asa? Caci altfel nu-mi dau seama de ce te-a deranjat ce te-a intrebat politistul(apropo, daca vrei sa stii ce avea dreptul sa te intrebe, trebuie sa faci o scoala de politie, de subofiteri ori Academia, fiindca dupa ce ti-am spus trebuie sa te omoram :ner: )... Ce era atat de personal, ti-a cerut numarul de cont din banca...

Daaaar, tu ai "facut o aroganta" postand pe acest forum si chiar tragandu-ne de urechi...

Esti tare....

  • Upvote 2
Link to comment
Share on other sites

  • 0

mrX, dacă ai fi fost mânat de bune intenții ai fi postat sub un nick mai modest, dar așa cu titulatura asta din dosarele X la ce te aștepți? Probabil că acesta a și fost motivul pentru care ai fost luat la întrebări.

Revenind la întrebarea ta, răspunsul este unul foarte simplu: agentul statului (ca să folosesc o noțiune uzitată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului) are dreptul să îți adreseze astfel de întrebări, așa cum la fel de bine ai și tu același drept, de a nu răspunde.

Dar, atenție, în urmă cu câțiva ani am fost personal într-o situație similară, eu fiind agentul statului, și procedând la legitimarea pe stradă a unui individ, care să zic așa pe românește, nu mi-a plăcut mie de moaca lui, mi-a prezentat actul de identitate și constatând că este din alt județ, l-am întrebat cu ce treburi pe la noi prin zonă, unde merge ș.a. ca cele menționate de tine. A refuzat să îmi răspund și atunci i-am solicitat să mă însoțească la sediul, unde în urma verificărilor ce să vezi? Era urmărit general pentru că avea de executat o pedeapsă privativă de libertate de 3,6 ani pentru furt. :faint:

Link to comment
Share on other sites

  • 0

Draga teolucian63

Presupunerile dvs. sant la fel ca presupunerile politistilor care m-au oprit pe strada.

Va rog sa va aduceti aminte si nu doar sa presupuneti ca ati jurat sa aparati legile acestui stat si nu sa abuzati de ele - faptul ca purtati uniforma ar trebui sa dea o conduita exemplara.

Legi dupa care toti trebuie sa ne luam - mai ales dvs. ca politisti - inafara de asta; si nu acesta este topicul postului meu - abuzul verbal si lipsa de civilizatie de care a dat dovada colegul dvs. ma inspaimanta.

dar, cum am spus, sper sa fie un caz izolat si... trecem peste...

tot nu mi-ati raspuns la intrebare si batem apa in piota degeaba... ce lege da dreptul unu organ al legii sa ma interogheze in plina strada dupa ce am fost legitimat?????????

si inca ceva... sa nu uitam de prezumtia de nevinovatie!

o seara buna

  • Downvote 3
Link to comment
Share on other sites

  • 0

in orice tara din europa, politia ARE DREPTUL sa opreasca lumea pe strada, sa puna intrebari si sa legitimeze. Legea aplicabila este art 31 din lg 218/2002 care silabiseste cam asa :

Art. 31. - (1) În realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice şi are următoarele drepturi şi obligaţii principale:

a) să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori sunt indicii că acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegală;

b ) să conducă la sediul poliţiei pe cei care, prin acţiunile lor, periclitează viaţa persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale, precum şi persoanele suspecte de săvârşirea unor fapte ilegale, a căror identitate nu a putut fi stabilită în condiţiile legii; în cazurile nerespectării dispoziţiilor date de poliţist, acesta este îndreptăţit să folosească forţa; verificarea situaţiei acestor categorii de persoane şi luarea măsurilor legale, după caz, se realizează în cel mult 24 de ore, ca măsură administrativă;

c) să invite la sediul poliţiei persoanele a căror prezenţă este necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor poliţiei, prin aducerea la cunoştinţă, în scris, a scopului şi motivului invitaţiei;

d) să pună în executare mandatele de aducere, mandatele de arestare şi pe cele de executare a pedepselor, în condiţiile prevăzute de lege;

e) în cazul săvârşirii unei infracţiuni, al urmăririi unor infractori sau al unei acţiuni teroriste, să intre în incinta locuinţelor, a unităţilor economice, a instituţiilor publice ori particulare, a organizaţiilor social-politice, indiferent de deţinător sau de proprietar, precum şi la bordul oricăror mijloace de transport româneşti, cu respectarea dispoziţiilor legale;

f) să efectueze, cu respectarea dispoziţiilor legale, controale ale persoanelor şi bagajelor, precum şi ale vehiculelor aflate în circulaţie, atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unor infracţiuni sau posibile acţiuni teroriste;

g) să efectueze controale şi razii atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea de infracţiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infracţiuni sau posibile acţiuni teroriste;

h) să poarte asupra sa armamentul şi muniţia necesare, indiferent dacă este în uniformă sau echipat civil, şi să folosească, pentru îndeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu sau fără însemnele distinctive ale poliţiei;

i) să folosească orice mijloace de transport şi comunicaţii, indiferent de proprietar sau deţinător, persoană fizică ori persoană juridică, cu excepţia celor aparţinând corpului diplomatic, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amânare şi nu pot fi aduse la îndeplinire altfel; cheltuielile vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, şi vor fi suportate din fondurile unităţilor de poliţie sau, după caz, de către persoanele care au determinat intervenţia, nu mai târziu de 15 zile;

j) să folosească gratuit mijloacele de transport în comun în timpul serviciului pentru executarea unor misiuni, iar personalul din poliţia pentru transporturi, pe cele feroviare şi navale; folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimaţiei de serviciu;

k) să solicite sprijinul cetăţenilor pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea şi conducerea la unităţile de poliţie a persoanelor care au comis fapte penale;

l) să procedeze, în condiţiile legii, la cererea persoanelor interesate sau în scopul identificării criminalistice a persoanelor care au săvârşit infracţiuni sau sunt suspecte de săvârşirea unor infracţiuni, la prelevarea sau, după caz, la procesarea de profile genetice, amprente papilare, imagini faciale, semnalmente, semne particulare şi orice alte date biometrice, stocate în baza de date criminalistice.

  • Upvote 4
Link to comment
Share on other sites

  • 0

prietene deja incepi sa o arzi arogant rau... Daca tu te iei dupa legi, asa cum afirmi, atunci respecta autoritatea conferita de stat politistului si raspunde la intrebari, nu te mai da drept un etalon "virgin" al legii. Daca tot esti interesat iti spun ca legea ne permite luarea mai multor masuri care s-ar putea sa nu-ti placa sa le vezi aplicate pe tine, dar daca tot esti acest lezat al societatii, atunci raspunde la intrebari ca nu iti cade rangul la care incerci sa aderi ;)

Link to comment
Share on other sites

  • 0

va multumesc pt reply, dar:

imi imaginez ca traiesc intr-un stat constitutional unde dreptul la viata privata este aparat - culmea - tot de oamenii care il incalca

si ca sa revin la intrebare- dupa ce ma legitimeaza si vede ca nu am cazier sant OBLIGAT sa raspund la intrebarile care le-am enumerat mai devreme? daca da, ce lege da dreptul asta? (cu toate ca nu cred ca exista vreo lege mai presus de constitutie)

Constituțional, da. Bine că ai subliniat.

Constat o inocență, în mesajul tău așa că mă văd obligat să fac unele precizări.

Un stat constituțional în opinia ta, îți dă dreptul să ignori drepturile celor de lângă tine? Și apoi, ce înțelegi tu prin stat constituțional?

Libertatea la care intuiesc eu că tu vrei să faci referire nu este absolută și totală, astfel că într-o societate, ea este limitată în condițiile legii. O astfel de lege are ca scop apărarea drepturilor celorlalți membrii ai societății. În concluzie, exercitarea drepturilor de către tine, de unul sau altul din membrii unei comunități are presupune libertatea de a se comporta cum crede de cuviință, dar, cu condiția să nu aducă atingere drepturilor celor de lângă el. Asta se poate defini prin asigurarea ordinii sociale. Poliția este instituția care veghează prima la asigurarea ordinii sociale. Cum o face? Păi, în primul rând, punând întrebări în stânga și în dreapta... ;)

  • Upvote 1
Link to comment
Share on other sites

  • 0

LEGE nr.105 din 25 septembrie 1996

privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate

CAPITOLUL I

Organizarea evidenţei populaţiei

Art. 1. - (1 ) Evidenţa cetăţenilor români care domiciliază în România se ţine după principiul locului de domiciliu al acestora, de Ministerul de Interne, prin formaţiunile de evidenţă a populaţiei, în cadrul Sistemului naţional informatic de evidenţă a populaţiei.

( 2 ) În sensul prezentei legi, prin formaţiune de evidenţă a populaţiei se înţelege orice structură de această specialitate, constituită şi organizată de Ministerul de Interne.

(3) Sistemul naţional informatic de evidenţă a populaţiei reprezintă ansamblul de activităţi desfăşurate pentru ţinerea evidenţei populaţiei, locului de domiciliu, stabilirii reşedinţei, pentru eliberarea cărţilor de identitate şi evidenţa locatarilor prin cartea de imobil.

Art. 2. - ( 1 ) Registrul permanent de evidenţă a populaţiei este o parte componentă a Sistemului naţional informatic de evidenţă a populaţiei şi se întocmeşte pe baza datelor de evidenţă a persoanelor, în scopul cunoaşterii numărului, structurii şi mişcării populaţiei pe teritoriul ţării.

( 2 ) Întocmirea, actualizarea, exploatarea şi valorificarea datelor Registrului permanent de evidenţă a populaţiei se fac de Ministerul de Interne, prin formaţiunile de evidenţă a populaţiei.

( 3 ) Conţinutul Registrului permanent de evidenţă a populaţiei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului de Interne.

( 4 ) Datele individuale referitoare la persoana fizică au caracter confidenţial; în toate cazurile, acestea nu pot fi comunicate altor persoane fizice sau juridice decât în condiţiile legii.

Art. 3. - Registrul permanent de evidenţă a populaţiei funcţionează în sistem deschis, servind ca suport unic pentru furnizarea de date, potrivit competenţelor şi drepturilor legale, pentru toate sistemele informatice din domeniul administraţiei publice centrale şi locale, care prelucrează date nominale privind persoana fizică.

Art. 4. - Cetăţenii români sunt luaţi în evidenţă la naştere, prin întocmirea unei fişe de evidenţă a populaţiei, pe baza datelor de stare civilă din actele de naştere, comunicate de autorităţile administraţiei publice locale. Comunicarea se face la formaţiunea de evidenţă a populaţiei din localitatea de domiciliu.

Art. 5. - ( 1 ) Fiecărei persoane fizice i se atribuie, începând de la naştere, un cod numeric personal care se înscrie în actele şi certificatele de stare civilă şi se preia în celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum şi în Registrul permanent de evidenţă a populaţiei.

( 2 ) Codul numeric personal reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date nominale privind persoana fizică.

( 3 ) Gestionarea şi verificarea atribuirii codului numeric personal revine Ministerului de Interne, prin formaţiunile de evidenţă a populaţiei.

Art. 6. - Actualizarea fişelor de evidenţă a populaţiei şi a Registrului permanent de evidenţă a populaţiei se realizează de formaţiunile de evidenţă a populaţiei pe baza documentelor prezentate de persoana fizică în cauză sau comunicate, în situaţiile prevăzute de lege, de ministere şi de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, potrivit atribuţiilor ce le revin, în legătură cu situaţia persoanei fizice.

Art. 7. - Datele nominale privind persoana fizică se comunică de către:

a ) primarii localităţilor, pentru născuţii vii, pentru modificări intervenite în statutul civil al persoanei fizice şi pentru decedaţi;

b ) Ministerul Justiţiei, pentru cei care dobândesc sau pierd cetăţenia română;

c ) instanţele judecătoreşti ale căror hotărâri au rămas definitive şi irevocabile, pentru modificări intervenite ca urmare a divorţului şi pentru cei supuşi interdicţiei de a părăsi o localitate sau de a se afla într-o localitate;

d ) Ministerul Afacerilor Externe, pentru repatriaţi şi pentru cei care deţin statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate.

Art. 8. - ( 1 ) Formaţiunea de evidenţă a populaţiei de la locul de domiciliu al persoanei fizice comunică acesteia, la cerere, date înscrise în fişa proprie.

( 2 ) Formaţiunea de evidenţă a populaţiei poate comunica, la cerere, unei persoane fizice sau juridice, date de stare civilă, domiciliul sau reşedinţa altei persoane fizice, numai după ce a obţinut consimţământul scris al acesteia.

( 3 ) Consimţământul prevăzut la alin. ( 2 ) nu este necesar când există un temei legal justificat.

Art. 9. - Comunicarea datelor din evidenţa populaţiei la cererea persoanelor fizice şi juridice, precum şi transmiterea unor date pentru crearea, întreţinerea, actualizarea sau exploatarea bazelor de date aparţinând altor sisteme informatice se face, cu sau fără plată, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL II

Cartea de identitate

Art. 10. - ( 1 ) Cartea de identitate este documentul care se eliberează cetăţeanului român cu domiciliul în România, la împlinirea vârstei de 14 ani, şi cu care se face dovada identităţii şi a domiciliului.

( 2 ) Cu cartea de identitate se poate face şi dovada cetăţeniei române.

( 3 ) În relaţiile dintre cetăţeni şi orice alte persoane fizice sau persoane juridice se folosesc, pentru legitimare şi identificare, cărţi de identitate valabile, potrivit legii.

( 4 ) Dovada identităţii, cetăţeniei române şi a domiciliului minorului sub 14 ani se face cu certificatul de naştere al acestuia şi cu cartea de identitate a părintelui sau a reprezentantului său legal.

( 5 ) În sensul prezentei legi, prin cartea de identitate se înţelege şi cartea de identitate provizorie.

Art. 11. - Cartea de identitate se întocmeşte şi se eliberează de către formaţiunea de evidenţă a populaţiei de la locul de domiciliu sau reşedinţă al persoanei fizice, pe baza cererii scrise a acesteia sau a reprezentantului său legal - în cazul minorilor sau persoanelor fizice puse sub interdicţie - şi a documentelor cu care, potrivit legii, se face dovada numelui, stării civile, cetăţeniei române, a domiciliului şi, după caz, a situaţiei militare.

Art. 12. - Cu cel puţin 15 zile înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, persoana fizică în cauză ori reprezentantul său legal trebuie să solicite formaţiunii de evidenţă a populaţiei eliberarea cărţii de identitate, prezentând, după caz, documentele menţionate la art. 11.

Art. 13. - ( 1 ) Minorilor, care, la împlinirea vârstei de 14 ani, se găsesc internaţi în unităţi de protecţie socială, li se eliberează cărţi de identitate prin grija administraţiei unităţilor respective, de către formaţiunile de evidenţă a populaţiei pe raza cărora funcţionează unităţile de protecţie socială.

(2) In situaţia în care părinţii celor prevăzuţi la alin. ( 1 ) nu sunt cunoscuţi, la rubrica "domiciliu" se înscrie adresa unităţii de protecţie socială respective.

Art. 14. - ( 1 ) Cartea de identitate se eliberează cu termen de valabilitate de 10 ani.

( 2 ) De la împlinirea vârstei de 55 de ani, cartea de identitate se eliberează fără termen de valabilitate.

Art. 15. - ( 1 ) Orice modificări, adăugări sau menţiuni, altele decât cele prevăzute de lege, înscrise în cartea de identitate, sunt interzise şi atrag nulitatea sa.

( 2 ) Poliţistul care constată una dintre situaţiile prevăzute la alin. ( 1 ) este obligat să reţină cartea de identitate şi să o depună la formaţiunea de evidenţă a populaţiei.

( 3 ) În situaţiile prevăzute la alin. ( 1 ) , nulitatea se constată de către orice formaţiune de evidenţă a populaţiei.

(4) Personalul celorlalte autorităţi publice abilitate prin lege să legitimeze persoane fizice, în cazul stabilirii uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. ( 1 ), este obligat să anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie.

Art. 16. - ( 1 ) O nouă carte de identitate se eliberează:

a) la expirarea termenului de valabilitate;

b ) dacă s-au modificat numele sau prenumele titularului, prenumele părinţilor, data sau locul naşterii;

c ) în cazul schimbării domiciliului;

d ) în cazul deteriorării;

e ) în cazul distrugerii, pierderii sau furtului;

f ) la expirarea sau revocarea interdicţiei titularului de a se afla în anumite localităţi;

g ) când fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;

h) în cazul anulării.

( 2 ) Cu cel puţin 15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a cărţii de identitate, persoana fizică în cauză ori reprezentantul său legal are obligaţia să solicite formaţiunii de evidenţă a populaţiei eliberarea unei noi cărţi de identitate, prezentând, după caz, documentele prevăzute la art. 11.

( 3 ) În termen de 15 zile de la producerea uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. ( 1 ) lit. b ) - h ), persoana fizică în cauză este obligată să solicite formaţiunii de evidenţă a populaţiei eliberarea unei noi cărţi de identitate.

Art. 17. - ( 1 ) Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri:

a ) când persoana fizică care solicită eliberarea cărţii de identitate nu posedă toate actele necesare eliberării acesteia;

b ) în cazul distrugerii, pierderii sau furtului cărţii de identitate.

( 2 ) Pentru cartea de identitate provizorie, termenul de valabilitate se stabileşte de formaţiunea de evidenţă a populaţiei, dar nu poate depăşi un an.

Art. 18. - În cartea de identitate se pot face menţiuni de către personalul din formaţiunile de evidenţă a populaţiei, cu privire la stabilirea reşedinţei, iar la comunicarea scrisă a instanţelor judecătoreşti, şi cu privire la interdicţia de a se afla în anumite localităţi.

Art. 19. - ( 1 ) Cartea de identitate a persoanei fizice reţinute, arestată preventiv sau care execută pedepse privative de libertate se păstrează de administraţia aresturilor ori a penitenciarelor şi se restituie la punerea în libertate a titularilor acesteia.

( 2 ) Cartea de identitate a persoanei fizice internate în instituţii de reeducare şi de protecţie socială se păstrează, pe durata internării, de către administraţia acestor instituţii.

Art. 20. - ( 1 ) Titularii cărţilor de identitate, precum şi autorităţile publice prevăzute la art. 19 sunt obligate să ia măsuri pentru a evita deteriorarea, distrugerea, pierderea sau furtul acestora.

(2) Furtul cărţii de identitate trebuie reclamat de către persoanele fizice şi autorităţile publice menţionate în alin. ( 1 ) unităţii de poliţie pe raza căreia s-a produs, în termen de 24 ore de la constatare, iar pierderea sau distrugerea, la formaţiunea de evidenţă a populaţiei de la locul de domiciliu sau reşedinţă a titularului.

Art. 21. - Persoana care găseşte o carte de identitate este obligată să o depună, în termen de 48 de ore, la cea mai apropiată unitate de poliţie.

Art. 22. - Are obligaţia să predea cartea de identitate:

a ) persoana care pierde cetăţenia română ori căreia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în străinătate, la serviciul de paşapoarte, o dată cu primirea paşaportului;

b ) persoana care deţine cartea de identitate a unei persoane decedate, la ofiţerul stării civile, o dată cu înregistrarea decesului. Ofiţerul stării civile este obligat să predea cărţile de identitate primite, la formaţiunea de evidenţă a populaţiei, în termen de 30 de zile de la primirea acestora.

Art. 23. - ( 1 ) Cartea de identitate a unei persoane fizice nu poate fi reţinută în afara cazurilor prevăzute în prezenta lege.

( 2 ) Este interzisă darea sau primirea cărţii de identitate drept garanţie pentru prestarea unor servicii, pentru încredinţarea unor bunuri şi valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri.

CAPITOLUL III

Stabilirea şi schimbarea domiciliului şi reşedinţei cetăţenilor români cu domiciliul în România

Art. 24. - ( 1 ) Cetăţenii români cu domiciliul în România au dreptul să-şi stabilească sau să-şi schimbe domiciliul ori reşedinţa în orice localitate din ţară, în condiţiile legii.

(2) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) nu pot avea, în acelaşi timp, decât un singur domiciliu şi o singură reşedinţă. În cazul în care acestea deţin mai multe locuinţe îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele.

Art. 25. - ( 1 ) Domiciliul persoanelor fizice prevăzute în art. 24 este la adresa din localitatea unde acestea îşi au locuinţa statornică.

( 2 ) Domiciliul minorului este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte statornic.

( 3 ) Domiciliul minorului încredinţat de instanţa judecătorească unei alte persoane rămâne la părinţii săi, iar în cazul în care aceştia au domiciliile separate şi nu se înţeleg, instanţa judecătorească decide la care dintre ei va avea domiciliul minorul.

( 4 ) Domiciliul minorului este la reprezentantul său legal, în cazul în care numai unul dintre părinţii săi îl reprezintă ori în cazul în care se află sub tutelă.

( 5 ) Dispoziţiile alin. ( 4 ) se aplică şi în cazul persoanei fizice puse sub interdicţie.

Art. 26. - Reşedinţa este locuinţa la care persoanele prevăzute în art. 24 locuiesc temporar, alta decât cea de domiciliu.

Art. 27. - ( 1 ) Stabilirea domiciliului sau, după caz, înscrierea menţiunii de stabilire a reşedinţei în cartea de identitate se face la cererea persoanei fizice interesate, care declară pe propria răspundere adresa la care are locuinţa asigurată.

( 2 ) Declaraţia se dă în scris şi se semnează în faţa unei persoane autorizate din cadrul formaţiunii de evidenţă a populaţiei.

( 3 ) Pentru minorii şi persoanele fizice puse sub interdicţie, declaraţia prevăzută la alin. ( 2 ) se dă şi se semnează de părinţi sau de reprezentanţii lor legali.

( 4 ) În cazurile de imposibilitate de scriere sau de semnare se face menţiune despre aceasta.

(5) Stabilirea domiciliului sau a reşedinţei se înscrie în fişa de evidenţă a populaţiei şi în Registrul permanent de evidenţă a populaţiei.

Art. 28. - Persoana care îşi schimbă domiciliul este obligată ca, în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă, să se prezinte la formaţiunea de evidenţă a populaţiei pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate.

Art. 29. - ( 1 ) Persoana care locuieşte temporar mai mult de 45 de zile la altă adresă decât cea de domiciliu este obligată să se prezinte la formaţiunea de evidenţă a populaţiei pentru înscrierea, în cartea de identitate şi în documentele de evidenţă, a menţiunii de stabilire a reşedinţei.

( 2 ) Menţiunea de stabilire a reşedinţei se acordă pentru perioada solicitată, dar nu mai mare de un an, şi are valabilitate pe timpul cât persoana locuieşte la reşedinţa stabilită. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi menţiuni de stabilire a reşedinţei.

Art. 30. - Se exceptează de la obligaţia prevăzută la art. 29:

a ) persoana care locuieşte o perioadă mai mare decât cea prevăzută la art. 29 alin. ( 1 ), dar nu mai mult de 60 de zile, în interesul serviciului, la odihnă sau tratament;

b ) elevul şi studentul aflaţi în vacanţă;

c) persoana internată pentru îngrijirea sănătăţii;

d) cadrul militar activ care locuieşte în interesul serviciului în altă localitate decât cea de domiciliu, indiferent de durată.

Art. 31. - ( 1 ) Evidenţa locatarilor prin cartea de imobil se ţine în următoarele categorii de imobile:

a) destinate cazării în comun;

b ) care servesc total sau parţial ca locuinţă, situate în municipii, oraşe sau în comunele din zona de frontieră;

c ) care servesc total sau parţial ca locuinţă, situate în celelalte localităţi, dacă dispun de mai multe unităţi locative.

( 2 ) Dispoziţiile alin. ( 1 ) nu sunt aplicabile locatarilor imobilelor situate în incinta unităţilor militare, a sediilor misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare sau în locuinţele ocupate exclusiv de membrii acestora.

( 3 ) Organizarea activităţii de ţinere a evidenţei locatarilor prin cartea de imobil revine Ministerului de Interne, prin unităţile de poliţie. Proprietarul, administratorul de imobil sau unul dintre locatari, desemnat de aceştia, căruia i-a fost încredinţată cartea de imobil, are obligaţia să înscrie, pe baza cărţilor de identitate, persoanele care domiciliază sau au reşedinţa în imobilul respectiv şi să o prezinte, la cerere, organelor abilitate ale Ministerului de Interne.

( 4 ) Cartea de imobil se întocmeşte în două exemplare, dintre care unul se păstrează la responsabilul cărţii de imobil, iar celălalt la unitatea locală de poliţie.

Art. 32. - Persoanele care locuiesc în imobil sunt obligate să prezinte cartea de identitate responsabilului cărţii de imobil, în vederea luării în evidenţă.

Art. 33. - Persoanele care îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa sunt obligate să ceară înscrierea în cartea de imobil, la noua locuinţă, în termen de 5 zile de la sosire.

Art. 34. - La hoteluri şi alte locuri de cazare în comun, înscrierea în cartea de imobil se face la sosire, prin grija proprietarului sau administratorului acestora, după caz.

Art. 35. - Unităţile de protecţie socială, casele de copii, şcolile de reeducare, alte instituţii sau persoane fizice care internează, primesc pentru îngrijire sau găzduire persoane care nu posedă acte de identitate şi, datorită stării fizice sau psihice în care se află, nu pot fi identificate sunt obligate să anunţe imediat formaţiunea de evidenţă a populaţiei de care aparţin, în vederea luării acestora în evidenţa provizorie, până la stabilirea identităţii lor.

Art. 36. - În cazul în care se schimbă denumirea localităţilor şi a străzilor, cheltuielile pentru schimbarea cărţii de identitate vor fi suportate de instituţiile publice care au propus schimbarea denumirilor.

CAPITOLUL IV

Sancţiuni

Art. 37. - Încălcarea dispoziţiilor prevăzute în prezenta lege atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală a persoanelor vinovate.

Art. 38. - Declararea necorespunzătoare a adevărului privind domiciliul sau reşedinţa constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit dispoziţiilor din Codul penal.

Art. 39. - Constituie contravenţii la dispoziţiile prezentei legi şi se sancţionează după cum urmează:

a) nerespectarea dispoziţiilor art. 47, cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;

b ) nerespectarea dispoziţiilor art. 12, 16 alin. (2) şi (3), art. 20, 21 şi 31 alin. (3), cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei;

c ) nerespectarea dispoziţiilor art. 13 alin. (1), art. 22, 23, 32, 33, 34 şi 35, cu amendă de la 40.000 lei la 80.000 lei;

d ) nerespectarea dispoziţiilor art. 15 alin. (1), art. 28, 29 şi 45, cu amendă de la 75.000 lei la 150.000 lei.

Art. 40. - Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 39 se face de către ofiţerii şi subofiţerii de poliţie abilitaţi, care aplică şi amenda.

Art. 41. - Contravenţiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27.

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 42. - Forma şi conţinutul cărţii de identitate, a cărţii de imobil şi a fişei de evidenţă a populaţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului de Interne.

Art. 43. - ( 1 ) Formaţiunile de evidenţă a populaţiei comunică direcţiilor judeţene de statistică sau, după caz, Direcţiei generale de statistică a municipiului Bucureşti, datele necesare pentru statistica demografică, referitoare la persoanele fizice care îşi schimbă domiciliul ori reşedinţa dintr-o localitate în alta sau dintr-un sector în altul, în municipiul Bucureşti.

( 2 ) Forma şi cuprinsul imprimatelor folosite pentru comunicarea datelor, precum şi periodicitatea şi circuitul lor se stabilesc de Ministerul de Interne şi Comisia Naţională pentru Statistică.

Art. 44. - Cererile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România şi ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României, referitoare la identificarea unor persoane fizice, se soluţionează de către Ministerul de Interne, prin Direcţia de evidenţă a populaţiei.

Art. 45. - Persoana care din diferite motive locuieşte la altă adresă decât cea menţionată în buletinul de identitate este obligată, ca în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să solicite formaţiunii de evidenţă a populaţiei înscrierea adresei unde domiciliază efectiv.

Art. 46. - Până la preschimbarea în totalitate a actualelor buletine de identitate, în acestea se pot face menţiuni cu privire la schimbarea numelui şi prenumelui părinţilor, data sau locul naşterii, de către primari şi alte persoane care, potrivit legii, îndeplinesc funcţia de ofiţer al stării civile.

Art. 47. - Persoana care nu are menţionat codul numeric personal în buletinul de identitate este obligată să se prezinte, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la formaţiunea de evidenţă a populaţiei, de la locul de domiciliu, pentru transcrierea acestuia din fişa personală de evidenţă.

Art. 48. - Ministerul de Interne împreună cu Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, Ministerul Justiţiei şi cu Ministerul Afacerilor Externe vor elabora, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, norme metodologice pentru stabilirea conţinutului, fluxului documentelor şi a nomenclatoarelor unitare, care să asigure ţinerea în actualitate a evidenţei şi Registrului permanent de evidenţă a populaţiei.

Art. 49. - Organizarea activităţii de eliberare a cărţilor de identitate, procedura de preschimbare eşalonată a buletinelor de identitate actuale, precum şi aspectele privind termenele de valabilitate a acestora se vor stabili prin hotărâre a Guvernului.

Art. 50. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 5/1971 cu privire la actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi procedura schimbării domiciliului şi a reşedinţei şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 11 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ADRIAN NĂSTASE

p. PREŞEDINTELE SENATULUI

DAN VASILIU

Bucureşti, 25 septembrie 1996.

Nr. 105.

Link to comment
Share on other sites

  • 0
  • Moderator

Dacă tot ne povesteşti şi repeţi obsesiv că poliţistul a încălcat legea, că nu respectă legea, fii bun şi indică ce lege a încălcat?

Link to comment
Share on other sites

  • 0

Falsul in declaratii este o Infractiune care face parte din grupul infractiunilor de fals asezate in cap. III, t. VII, art. 292, C. pen., partea speciala si consta in declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutie de stat ori unei institutii publice, sau de interes public, in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste pentru producerea acestei consecinte.

Link to comment
Share on other sites

  • 0

Mult prea stufoase materialele postate de voi, dragi colegi :) el stie atat: politia e naspa!

mrX, cum spuneam...s-ar putea sa nu-ti placa sa vezi masurile astea legale luate impotriva ta...

Link to comment
Share on other sites

  • 0

maxu08

multumesc ca ai dai un citat coerent din lege - asta vroiam defapt

data viitoare o sa fiu foarte cooperant in LIMITA LEGII si am sa merg la sectia de politie sa fiu interogat daca domnul politist care ma va oprii va crede acest lucru necesar si mai ales in temeiul legii dar viata mea personala va ramane PRIVATA!

a) să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori sunt indicii că acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegală;

b ) să conducă la sediul poliţiei pe cei care, prin acţiunile lor, periclitează viaţa persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale, precum şi persoanele suspecte de săvârşirea unor fapte ilegale, a căror identitate nu a putut fi stabilită în condiţiile legii; în cazurile nerespectării dispoziţiilor date de poliţist, acesta este îndreptăţit să folosească forţa; verificarea situaţiei acestor categorii de persoane şi luarea măsurilor legale, după caz, se realizează în cel mult 24 de ore, ca măsură administrativă;

Link to comment
Share on other sites

  • 0

Prietene, m-ai dat gata!!!! Mi-ai adus aminte de un alt "nevinovat" care a postat si el pe acest forum, deasemenea foarte oripilat ca politistul care l-a legitimat i s-a adresat cu "Prietene"....incercand sa ne convinga ca este "usa de biserica"...

Prietene, sa zici mersi ca nu ti-ai "umflat" un pic muschii la politist, ca nu te vedeam bine...Chiar nu va inteleg sau poate asa sunt tinerii in zilele noastre...chiar asa va speriati ....daca va intreaba vreun politist de unde veniti si unde va duceti? Cu ceva timp in urma, la o actiune noaptea, l-am gasit pe un pustiulica(asa ca tine) care avea pe langa spray-ul cu piper, pt.caini si un baston telescopic despre care mi-a spus ca-l tine pentru "golani"- sa se apere....

Te rog mult nu te mai da rotund in fata vreunui politist.....

Link to comment
Share on other sites

  • 0

MRX daca nu iti place in RO??? emigreaza si gata,darrrr si acolo vei fi intrebat de Polititsti una alta cand te vei plimba prin zone rau famate, in loc sa stai acasa ca un om cinstit ce te dai. :emo-yessir: :emo-yessir:

Edited by cristm
Link to comment
Share on other sites

  • 0

la limita legii, daca nu raspunzi la intrebari poti fi dus la sectie, incatusat si retinut 24 de ore. si totul legal 100%. merita? nu este mai simplu sa raspunzi l aintrebari, oricum esti obligat.

pe de alta parte - daca ai fi in alte tari, ai face la fel? in UK te pot retine 96 de ore fara nici o acuzatie, iar 96 de ore poti foooooarte lungi intr-o incapere cu drogati, curve si betivi care borasc :) . sincer nu cred ca ai face la fel, dimpotriva. think again.

Link to comment
Share on other sites

  • 0

maxu08

multumesc ca ai dai un citat coerent din lege - asta vroiam defapt

data viitoare o sa fiu foarte cooperant in LIMITA LEGII ....

Incearca sa ramai cu bun simt(pana acum nu ti-a zis nimeni ceva de la obraz)....nu cred ca exista motive sa devii obraznic. Multumesc!

Link to comment
Share on other sites

  • 0

mrX s-a întipărit în mintea unora ca voi, ideea că cetăţenii au numai drepturi nu şi obligaţii. Din ce ai postat fac presupunerea că în momentul în care ai fost legitimat era probabil noapte, la o oră destul de târzie, într-un loc presupus comiterii de infracţinui. Trebuie să înţelegi că poliţiştii nu pot visa unde, cine şi când au de gând infractorii să acţioneze. Legitimarea este o măsură poliţienească perfect legală şi face parte din activităţile de rutină pe care le desfăşoară poliţiştii de ordine publică. Legislaţia în domeniu a fost postată mai sus de colegii mei.

Link to comment
Share on other sites

  • 0

teo, pusti ca el merita dusi in sectie si chemati parintii sa-i ridice si chiar sa-i educe in spiritul legii ca vad ca tot asta reclama mrX. Si poate merita sa fim mai duri cu ei, asta ca sa stie ca in tara asta nu oricine poate pune intrebari personale doar asa sa isi etaleze meseria

Link to comment
Share on other sites

  • 0

24 de ore in arest ar limpezi mintea oricui :) sau ar invineti posteriorul din cauza de centiron militar utilizat de parinte nervos (probabil ca asa s-ar scrie intr-un certificat IML) ;)

  • Upvote 1
Link to comment
Share on other sites

Guest
This topic is now closed to further replies.
 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.