Testarea fidelitatii si integritatii profesionale, prin efectuarea unor verificari de specialitate

[radusandu]

1.- Potrivit art. 23 din Statutul Politistului, la acordarea primului grad professional, absolventul sau politistul incadrat direct depune juramantul de credinta in fata sefului institutiei de invatamant sau a sefului unitatii de politie in prezenta a doi politisti.

Semnarea juramantului de credinta presupune si acordul implicit al politistuluipentru TESTAREA FIDELITATII SI INTEGRITATII SALE PROFESIONALE, prin efectuarea unor VERIFICARI DE SPECIALITATE, in conditiile legii.

Avand in vedere prevederile art 49 din CONSTITUTIA ROMANIEI, exercitiul unor drepturi sau libertati poate fi restrains numai prin lege si numai daca se impune , dupa caz, pentru:

- apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a morale publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor;

- desfasurarea instructiei penale;

- prevenirea consecintelor unei calamitati natural, ori a ale unui sinistru deosebit de grav;

Restrangerea trebuie sa fie intotdeauna proportionala cu situatia care a adeterminat-o si nu poate atinge existenta, insasi a dreptului sau libertatii.

2.- Codul de Procedura Penala, prin art 68, interzice mijloacele de constrangere:

Este oprit a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere, precum si promisiuni sau indemnuri, in scopul de a se obtine probe. De asemenea, este oprit a determina o persoana sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe;

Daca, fizic, nu poti opri o persoana a determina pe altcineva la savarsirea unei fapte penale, ceea ce arata clar formularea codului penal este aceea ca, este oprit prin lege a utiliza judiciar o asa r11;zisa proba. Deci CAPCANA ESTE INADMISIBILA CA MIJLOC DE PROBA.

Deci, simpla formulare generica din art 23 al Legii nr. 360/2002 , nu concorda cu Programul de guvernare,nici cu exigentele de ordin judiciar ale Codului Penal, ;i deci nici cu prevederile Conventiei pentur apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale si tuturor protocoalelor aditionale la aceasta conventie.In consecinta, o formulare generica este cel putin inaplicabila. Pentru a fi valorificata legal, restrangerea acestui drept trebuie sa fie mai clara si suficient de lamuritoare asupra rverificarilor de specialitate;

3.- Infractiunea de dare de mita se savarseste numai cu intentie directa. Ori existenta testarilor de fidelitate si integritatelegale, exclude de plano orice intentie criminala si in consecinta existenta unei infractiuni.

Existenta unei infractiuni corelative nu inlatura elementele constitutive ale celeilalte infractiuni- luare de mita. Daca toate elementele constitutive sunt realizate fapta este infranctiune de sine statatoare. Nu este necesar ca pretentia sa devina reala, sau caprestatia pentru care s-a solicitat mita sa fie satisfacuta.

4.- In vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele pe baza de probe.

Stim ca, printre mijloacele de proba figureaza si inscrisurile. Deci acesta este un alt argument ca sa se reglementeze temeiurile legale si procedurile de urmat, in mod concret, atat in cazul testelor de integritate dar si de fidelitate, deoarece procesul verbal incheiat cu rezultatul tehnic al investigatiei, poate constitui mijloc de proba In masura in care trebuie clarificate deja aspecte consemnate in procesul verbal, agentul instrumentator poate fi audiat in completare, iar marturia sa poate constitui mijloc suplimentar de proba.

5.- Printr-un OMAI din 2006 a fost aprobata metodologia de elaborare a testelor pentru verificarea fidelitatii si integritatii profesionale a personalului MAI.

Acest document vizeaza eliminarea paralelismului dintre DGA si DGIPI, in sensul abilitarii exclusive a Directiei Generale Anticoruptie de a organiza si executa, independent sau in cooperare cu conducerea structurilor din MIRA toate testele de integritate, iar testele de fidelitate au ramas in competenta DGIPI.

In referire la asemena teste de integritate efectuate de structurile DGA, unde s-a intocmit dosare penale politistilor, nu se poate retine infractiunea de luare de mita, deoarece aceasta nu poate fi cercetata in prezent, fara a se cerceta si infractiunea corelativa de dare de mita, iar normele in materia testarii integritatii (mentionate mai sus) nu permit divulgarea identitatii testatorului, motiv pentru care infractiunea de dare de mita nu poate fi supusa cercetarii penale.

Asa cum mai mentionam in punctual de vederere un argument in plus al rationamentului prezentat este si faptul ca modalitatea de actiune in cadrul testelor de integritate presupune metode si mijloace de proba nespecifice procedurii penale in vigoare.

Deci, aceste teste de integritate pot fi efectuate numai pentru a se verifica probitatea morala si profesionala a politistilor, dar ele exclud sfera penalului in prezent, motiv pentru care nu poate fi angrenata raspunderea penala, ci eventual raspunderea disciplinara.a faptuitorilor.

Intrucat aceste teste de integritate nu se fac in cooperare cu conducerea structurilor MIRA (se incalca ordinal de linie), ori nu se aduc la cunostinta sefilor unitatilor de politie, nici de structurile DGA, nici de parchetul competent material la cercetarea infractiunilor de coruptie, nu se poate cunoaste, ori efectua o cunoastere corespunzatoare, de catre sefii politistilor, conform Dipozitiilor in vigoare, respectiv Dispozitia IGPR-DMRU nr.II960/2004 (aceasta nu prevede efectuarea de verificari si la DGA, deoarece nu era infintat la acea data).

De asemena, pentru aceste activitati, structurile DGA au un spor de 30 %, deci finalitate este in NUP-uri, etc.

In concluzie, cred ca se impune sa propunem modificari legislative si propuneri pentru modificarea urgenta a unor ordine MAI, care sa specifice:

- conditiile inregistrarilor convorbirilor personale, de serviciu, familiale, sau ambientale;

- autorizarea folosirii unor mijloace tehnice in intimitatea functionarului/politistului;

- acceptarea libera,expresa,clara, neechivoca a limitarilor libertatilor fundamentale ale omului

- modul de efectuare/realizare a unui flagrant

Totodata se impune informarea conducerii unitatilor, din care face parte politistul, asa cum este stipulat in metodologie deoarece pentru efectuarea testelor de integritate a fost abilitata exclusiv Directia Generala Anticoruptie de a le organiza si executa, independent sau in cooperare cu conducerea structurilor din MIRA.

Referitor la asemenea comportari nedemne ale politistilor si care comit chiar acte de coruptie nu sunt nici eu de acord, dar nu sunt de accord nici cu abuzuri, ori incalcari ale drepturilor fundamentale ale omului , in special la încălcarea articolului 8 din Convenţia europeană, respectiv a dreptului la respectarea vieţii private şi de familie datorate interceptării convorbirilor telefonice.

CONCLUZIE:

Formularea din Statutul Politistului este o simpla baza de plecare pentru o reglementare europeana, constitutionala, judiciara privind testarea fidelitatii si integritatii profesionale a politistilor.Prezenta formulare generica este nu numai inutilizabila, dar impiedica finalitatea, ratiune vointei legiuitorului, atat timp cat acordul restrangerii acestei libertati este fortat chiar de lege, nu este liber exprimat, daca lege conditioneaya insasi numirea in functie.

Totodata, aceasta, dintr-o masura de protectie a politistului se poate transforma intr-o capcana ilicita. Serviciul puplic, deci institutia politiei iese slabita, vulnerabila la santaj, chiar politic, etc

Propun de LEGE FERENDA, cuprinderea in noul STATUT sa se cuprinda:

- conditiile inregistrarilor convorbirilor personale, de serviciu, familiale, sau ambientale;

- autorizarea folosirii unor mijloace tehnice in intimitatea functionarului/politistului;

- acceptarea libera,expresa,clara, neechivoca a limitarilor libertatilor fundamentale ale omului;

Astept reactii ale unor colegi si discutii atat pe ACEST forum dar si PE FORUMUL CNP.

Modificat 3 Iunie, 2010 de radusandu

[Darryan]

de acord cu tine dar......nu crezi ca ar fi bine sa discutam pe alt topic ?

unul mai privat poate....zic si eu!

[moga]

Atat pot sa zic, de ce politisti, militarii, etc sa nu aiba legi speciale de pensionare dar trebuie sa aiba o viata "speciala" cu anumite constrangeri, unele care poate (nu ma pricep eu asa bine la drepturi) ating drepturile omului?

[radusandu]

NU, este foarte bine de discutat. Nu sunt secrete, nu trebuie sa ne ferim, ci trebuie sa spunem lucrurilor pe nume.

Astept pubncte de vedere.

Numai bine!

[Catalin]

În primul rând vreau să precizez încă de la început că eu personal accept restrângerea drepturilor mele fundamentale, dar pentru acest lucru mi se pare corect să am și anumite compensații (dacă le pot numi așa), adică niște avantaje. Iar aceastea, dacă înainte existau printr-un sistem de salarizare special, acum după ce premierul (care o fi el, că nu prea mai știm sigur) a pus în aplicare ideea conform căreia toți bugetari trebuie să fim egali, nu mai văd de ce noi polițistii trebuie să mai avem drepturi și libertăți fundamentale restrânse.

Nu am să mai continui discuția pe această linie, pentru că ne îndepărtăm de subiectul topicului, canalizând discuția și aici către problemele salariale. Si nu ar fi corect.

Revenind la subiect, am o nelămurire.

Din cele citite mai sus am înțeles că testele de integritate au rămas exclusiv în competența DGIPI. Corect?

Totuși eu cunosc cazuri în care DGA-ul cu un investigator sub acoperire au efectuat astfel de teste repetate aceluiași polițist, după care au realizat un flagrant și chiar au obținut condamnări în instanță. Iar în urma celor citite mai sus, mă întreb dacă nu cumva acelor polițiști le-au fost încălcate drepturile?

Sau în acele cazuri nu se mai consideră că ar fi test de fidelitate/integritate?

De asemenea la propunerile acelea, nu mi se pare prea inspirată cea conform căreia trebuie anunțată conducerea unității din care face parte polițistul. În majoritatea cazurilor ciubucarii sunt bine văzuți de șefii lor și automat pot fi și protejați de aceștia într-un fel sau altul.

[Dan]

Se spune prin presa scrisa ca au fost deblocate importante sume de la M.A.I. pentru testarea integritatii politistilor. Adica mai pe limba noastra, politistii vor fi provocati (da asta este cuvantul potrivit) sa "puna botul" stiind ca mai toti ne zbatem in saracie. Si cum nu iese foc fara fum....Tot articolul aici Cum isi spaguieste Igas politistii.

Este ciudat cum pana acum nu aveau bani pentru hrana dar au pentru asa ceva. Am si eu aceeasi nelamurire ca si Catalin cine are competenta sa faca aceste testari DGA sai DGIPI?

Modificat 29 Iunie, 2011 de copman

[LORD]

Copman, cauta in topikul Noutati Legislative si vei gasi in urma cu circa 2-3 luni de zile , o postare pe care am facut-o cu Monitorul Oficial unde este legea cu intreaga procedura de testare, daca pana acum exista posibilitatea unei sanctiuni administrative sau se stingea totul in urma demisiei ,,benevole,, a personalului MAI, de atunci exista cadrul legal si se urmeaza procedura penala comuna la infractiunile respective. Mai mult in lege se prevede ca acordul personalului MAI de a fi supus unor teste de integritate se prezuma de la incadrarea in sistem, deci nu exista vreo portita, in sensul ca nu ti-ai dat acordul de a fi testat in acest sens.

[Dan]

Nu am nicio problema in a se efectua aceste testari dar cred ca scopul nu este acela de a ne testa integritatea ci de mai scapa de oameni.

[radusandu]

PUNCT DE VEDERE la Proiectul de OMAI-teste de integitate.

1.- Potrivit art. 23 din Statutul Politistului, la acordarea primului grad profesional, absolventul sau politistul incadrat direct depune juramantul de credinta in fata sefului institutiei de invatamant sau a sefului unitatii de politie in prezenta a doi politisti.

Semnarea juramantului de credinta presupune si acordul implicit al politistului pentru TESTAREA FIDELITATII SI INTEGRITATII SALE PROFESIONALE, prin efectuarea unor VERIFICARI DE SPECIALITATE, in conditiile legii.

Avand in vedere prevederile art 49 din CONSTITUTIA ROMANIEI, exercitiul unor drepturi sau libertati poate fi restrains numai prin lege si numai daca se impune , dupa caz, pentru :

- apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a morale publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor;

- desfasurarea instructiei penale;

- prevenirea consecintelor unei calamitati natural, ori a ale unui sinistru deosebit de grav;

Restrangerea trebuie sa fie intotdeauna proportionala cu situatia care a adeterminat-o si nu poate atinge existenta, insasi a dreptului sau libertatii.

2.- Codul de Procedura Penala, prin art 68, interzice mijloacele de constrangere:

Este oprit a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere, precum si promisiuni sau indemnuri, in scopul de a se obtine probe. De asemenea, este oprit a determina o persoana sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe;

Daca, fizic, nu poti opri o persoana a determina pe altcineva la savarsirea unei fapte penale, ceea ce arata clar formularea codului penal este aceea ca, este oprit prin lege a utiliza judiciar o asa-zisa proba. Deci, CAPCANA ESTE INADMISIBILA CA MIJLOC DE PROBA.

Simpla formulare generica din art 23 al Legii nr. 360/2002 , dar şi din modificările survenite prin legea nr. 38/2011, nu concorda cu Programul de guvernare, nici cu exigentele de ordin judiciar ale Codului Penal, şi deci nici cu prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale si tuturor protocoalelor aditionale la aceasta conventie.In consecinta, o formulare generica este cel putin inaplicabila. Pentru a fi valorificata legal, restrangerea acestui drept trebuie sa fie mai clara si suficient de lamuritoare asupra reverificarilor de specialitate;

3.- Infractiunea de dare de mita se savarseste numai cu intentie directa.

Ori existenta testarilor de fidelitate si integritatelegale, exclude de plano orice intentie criminala si in consecinta existenta unei infractiuni.

Existenta unei infractiuni corelative nu inlatura elementele constitutive ale celeilalte infractiuni - luare de mita. Daca toate elementele constitutive sunt realizate fapta este infranctiune de sine statatoare. Nu este necesar ca pretentia sa devina reala, sau ca prestatia pentru care s-a solicitat mita sa fie satisfacuta.

4.- In vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele pe baza de probe.

Stim ca, printre mijloacele de proba figureaza si inscrisurile. Deci acesta este un alt argument ca sa se reglementeze temeiurile legale si procedurile de urmat, in mod concret, atat in cazul testelor de integritate dar si de fidelitate, deoarece procesul verbal incheiat cu rezultatul tehnic al investigatiei, poate constitui mijloc de proba In masura in care trebuie clarificate deja aspecte consemnate in procesul verbal, agentul instrumentator poate fi audiat in completare, iar marturia sa poate constitui mijloc suplimentar de proba.

In referire la PROIECTUL in cauză, asemena teste de integritate efectuate de structurile DGA, dacă se intocmesc dosare penale politistilor, nu se poate retine infractiunea de luare de mita, deoarece aceasta nu poate fi cercetata in prezent, fara a se cerceta si infractiunea corelativa de dare de mita, iar Proiectul de OMAI in art. 9 referitor la materia testarii integritatii nu permit divulgarea identitatii testatorului, motiv pentru care infractiunea de dare de mita nu poate fi supusa cercetarii penale.

Asa cum mai mentionam in punctul de vederere un argument in plus, al rationamentului prezentat, este si faptul ca modalitatea de actiune in cadrul testelor de integritate presupune metode si mijloace de proba nespecifice procedurii penale in vigoare.

Deci, aceste teste de integritate pot fi efectuate numai pentru a se verifica probitatea morala si profesionala a politistilor, ca o metodă de identificare, evaluare (???) şi înlăturare a vulnerabilităţilor şi riscurilor, dar ele exclud sfera penalului in prezent, motiv pentru care nu poate fi angrenata raspunderea penala, ci eventual numai raspunderea disciplinara a faptuitorilor.

In concluzie, cred ca se impune sa propunem modificari legislative, asa cum am mentionat si in punctul de vedere dar si propuneri pentru modificarea urgenta a unor ordine MAI, care sa specifice:

- conditiile inregistrarilor convorbirilor personale, de serviciu, familiale, sau ambientale;

- autorizarea folosirii unor mijloace tehnice in intimitatea functionarului/politistului;

- acceptarea libera,expresa,clara, neechivoca a limitarilor libertatilor fundamentale ale omului.

- modul de efectuare/realizare a unui flagrant.

Referitor la asemenea comportari nedemne ale politistilor si care comit chiar acte de coruptie nu suntem de acord, dar nu sunt de acord nici cu abuzuri, ori incalcari ale drepturilor fundamentale ale omului , in special la încălcarea articolului 8 din Convenţia europeană, respectiv a dreptului la respectarea vieţii private şi de familie datorate interceptării convorbirilor telefonice.

CONCLUZIE:

Formularea din Statutul Politistului şi din legea nr. 38/2011 este o simpla baza de plecare pentru o reglementare europeana, constitutionala, judiciara privind testarea fidelitatii si integritatii profesionale a politistilor.Prezenta formulare generica este nu numai inutilizabila, dar impiedica finalitatea, ratiunea vointei legiuitorului, atat timp cat acordul restrangerii acestei libertati este fortat chiar de lege, nu este liber exprimat, daca lege conditioneaya insasi numirea in functie.

Totodata, aceasta, dintr-o masura de protectie a politistului se poate transforma intr-o capcana ilicita. Serviciul puplic, deci institutia politiei iese slabita, vulnerabila la santaj, chiar politic, etc

Propunem de LEGE FERENDA, cuprinderea in noul STATUT sa se cuprinda:

- conditiile inregistrarilor convorbirilor personale, de serviciu, familiale, sau ambientale;

- autorizarea folosirii unor mijloace tehnice in intimitatea functionarului/politistului;

- acceptarea libera,expresa,clara, neechivoca a limitarilor libertatilor fundamentale ale omului;

[maxu08]

RAPORTUL DGA.

"Primul semestru al anului 2011 a constituit pentru Directia Generala Anticoruptie un interval de continuitate si amplificare a demersurilor intreprinse pentru prevenirea si combaterea coruptiei la nivelul personalului Ministerului Administratiei si Internelor, de initiere si transpunere in practica a noi instrumente de lucru si, in acelasi timp, de consolidare institutionala si functionala. In aceasta perioada se disting in mod deosebit actiunile de mare anvergura desfasurate sub coordonarea procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie pentru combaterea coruptiei si contrabandei in punctele de trecere a frontierei de stat. Operatiunile au probat o data in plus faptul ca, lupta impotriva coruptiei nu este un exercitiu declarativ, ci o realitate sustinuta de actiuni si fapte concrete", se arata in raportul de activitate al Directiei Generale Anticoruptie pe primul semestru din 2011.

Cercetarile efectuate in aceasta perioada arata ca 1.199 lucrari si dosare penale au fost inaintate la Parchet, ceea ce semnifica un plus de 27% fata de aceeasi perioada a anului 2010). Dintre acestea, 289 au fost inaintate la Directia Nationala Anticoruptie, iar 910 la structurile centrale si teritoriale ale Parchetul instantei supreme.

Totodata, a fost dispusa inceperea urmaririi penale in 230 dosare penale (+11%), dintre care 46 la Directia Nationala Anticoruptie si 184 la alte structuri ale Ministerului Public.

Confrom Raportului DGA, procurorii au definitivat ancheta in 152 de rechizitorii, fiind dispuse, totodata, masuri administrative in 41 dosare, fiind consemnata o crestere cu 35% a acestora, respectiv cu 24% a sanctiunilor cu caracter administrativ dispuse de procurorii de caz, prin comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut.

Cu ocazia activitatilor procedurale derulate, au fost efectuate cercetari cu privire la 2.706 persoane (+63%), dintre care 1.242 au fost cadre ale MAI (+65%). in perioada analizata, din cele 1.173 persoane invinuite, 379 provin din cadrul ministerului (30 avand functii de conducere si 349 functii de executie).

Ca o caracteristica a activitatii de cercetare penala, raportandu-ne la intervalul similar din anul anterior, se evidentiaza cresterea cu 50% a numarului persoanelor invinuite, precum si cu 81% a personalului MAI invinuit, se arata in raportul DGA.

In aceeasi perioada, au fost inculpate 754 persoane, dintre care aproape jumatate,310 lucratori ai MAI.

Totalul persoanelor inculpate inregistreaza o crestere de 200%, respectiv de trei ori in privinta cadrelor MAI ce au fost inculpate pentru comiterea unor infractiuni din aria de competenta a DGA. Totodata,se consemneaza o crestere cu 226% a numarului de persoane arestate preventiv.

Pentru derularea corespunzatoare a cercetarilor, structurile de parchet competente au dispus 1.474 delegari ale politiei judiciare din cadrul DGA in vederea efectuarii de acte de cercetare penala (+43% fata de aceeasi perioada a anului 2010), din care 359 de catre Directia Nationala Anticoruptie si 1.115 de la alte structuri ale Ministerului Public.

In perioada de referinta, instantele de judecata au pronuntat 80 hotarari in prima instanta si 54 hotarari definitive.

In Raportul pe Justitiei de anul trecut al Comisiei Europene, DGA a avut o buna caracterizare, subliniindu-se caDGA a furnizat informatii in 90% din cazurile de coruptie.

[radusandu]

Personalul Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) ar putea fi supus unor teste prin care se va verifica gradul de integritate profesionala in exercitarea atributiilor de serviciu, potrivit unui proiect elaborat de MAI.

Proiectul de Ordin privind procedura de testare a integritatii profesionale a personalului, MAI propune identificarea modalitatilor de realizare a testarii integritatii profesionale, ca metode de preventie a coruptiei. Intr-un comunicat de presa, publicat vineri de MAI, se precizeaza ca, in prezent, testarea integritatii profesionale are regim clasificat, fapt care a atras o serie de critici si impunand noi dispozitii cu privire la testarea angajatilor din structurile MAI.

Astfel, potrivit noilor reglementari, subiect al testarii poate fi orice angajat al MAI. Conform ministerului, selectarea personalului ce urmeaza a fi testat se va face in functie de zonele si locurile cu riscuri si vulnerabilitati la coruptie.

Efectuarea testului de integritate profesionala se va realiza prin intermediul unor situatii virtuale, similare celor cu care personalul MAI se confrunta in exercitarea atributiilor de serviciu, in vederea stabilirii reactiei si conduitei adoptate.

Potrivit prevederilor propuse, testarea poate fi efectuata la initiativa Directiei Generale Anticoruptie sau la solicitarea structurilor MAI, iar realizarea testarii va fi condusade un ofiter din structura de profil a DGA.

De asemenea, in proiect se prevede ca supunerea la aceste testari sa nu incalce drepturile si libertatile fundamentale ale omului, respectiv demnitatea umana si profesionala. Totodata, este interzisa provocarea persoanei supusa testarii la savarsirea de fapte cu caracter penal.

La efectuarea testarii vor fi utilizate mijloace de inregistrare audiovideo, de transport si de comunicatii din dotarea MAI, precum si documente de acoperire, dar si din alte surse daca situatia o cere.

Daca in urma testarii profesionale, se constata comiterea unor fapte de natura penala de catre personalul MAI, politistii din cadrul DGA se sesizeaza din oficiu, incheind un proces-verbal in acest sens, in conformitate cu prevederile Codului de procedura penala.

Totodata, potrivit proiectului, “in cazul in care persoana testata a solicitat sau a primit bani sau alte foloase utilizate in activitatea de testare, iar, in urma sesizarii, organele competente constata ca fapta nu constituie infractiune, D.G.A. informeaza seful structurii/institutiei din care face parte persoana supusa testarii, care dispune masuri disciplinare si/sau administrative, conform dispozitiilor legale”.

Proiect ordin MAI teste de integritate forma finala II_09231417.pdf

Modificat 23 Septembrie, 2011 de radusandu

[Ben]

De asemenea, in proiect se prevede ca supunerea la aceste testari sa nu incalce drepturile si libertatile fundamentale ale omului, respectiv demnitatea umana si profesionala. Totodata, este interzisa provocarea persoanei supusa testarii la savarsirea de fapte cu caracter penal.

Provocarea e interzisa, dar cum ii testeaza altfel daca nu prin provocare?

[maxu08]

din experienta va pot spune ca provocarile sunt la ordinea zilei mai ales in cazul investigatorilor sub acoperire ce lucreaza la dosare privind drogurile. Si rar am gasit instanta care a faca diferenta intre o fapta penala comisa din intentie sau produsa la provocarea investigatorului. de altfel este o linie asa de fina incit se depaseste usor.

Am avut cazuri de mita in care plicul era lasat pe biroul persoanei vizate, sub niste dosare iar aceasta nici macar nu stia de existenta sa. Desi discutiile inregistrate nu aratau nimic, denuntatorul declara ca totul s-a "aranjat" prin semne

pina nu exista niste criterii privind identificarea actiunilor provocatorii va fi discutabila orice solutie adoptata in instanta. pe de alta parte, desi DGA (sau alte organe competente) pot retine interventia "provocarii", aspect ce inlatura fapta din penal (sub aspect probatoriu) asta nu exclude concedierea celui care a picat in plasa (conform aceluiasi act normativ). deci este rentabil ptr MAI sa mearga pe varianta provocarii ptr ca politistul vizat o incaseaza oricum - fie este condamnat, fie este concediat.

Modificat 23 Septembrie, 2011 de maxu08