Jump to content
POLITISTI.ro

Recommended Posts

NewsBot

MISIUNE OPERATIVĂ A POLIŢIŞTILOR ROMÂNI ÎN FRANŢA

Şeful Poliţiei Române, chestor-general de poliţie Petre Tobă, s-a întâlnit, astăzi, cu poliţiştii români care vor efectua o nouă misiune de cooperare poliţienească internaţională pe teritoriul Franţei.

Șeful Poliţiei Române, chestor-general de poliţie Petre Tobă a avut o întâlnire, în cursul acestei dimineți, la sediul Inspectoratului General al Poliției Române, cu polițiștii care vor desfășura o misiune pe teritoriul Franței.

„Poliţia Română reprezintă un partener de încredere pentru polițiile din celelalte state. Misiunile operative pe care le-am derulat împreună cu partenerii europeni au fost un succes şi am încredere că și aceasta în care urmează să plecați se va desfășura la același nivel de profesionalism. Vă doresc să aveți o misiune fără evenimente nedorite și vă asigur de întreg sprijinul meu. Vă aşteptăm cu bine acasă.” – le-a transmis şeful Poliţiei Române poliţiştilor care participă la misiune.

În perioada 4 decembrie 2014 – 31 ianuarie 2015, 20 de poliţişti români vor participa la o nouă misiune de tip suport operativ – patrulare, în Paris, Franţa. Aceştia vor însoţi autorităţile de resort pariziene în activităţi de patrulare, misiuni de siguranţă publică şi vor acorda sprijin şi asistenţă directă în instrumentarea cauzelor de natură judiciară, în care sunt implicate persoane de cetăţenie română.

De asemenea, în perioada 4 - 31 decembrie 2014, un poliţist român se va afla în misiune de patrulare în oraşul Strasbourg.

Poliţiştii care participă la misiuni au experienţă în structurile operative ale Poliţiei Române şi au parcurs un proces de selecţie ce a constat în verificarea cunoştinţelor teoretice legislative, a nivelului de cunoaştere a limbii ţării în care vor desfăşura misiunea, dar şi a îndeplinirii la standarde europene a activităţilor specifice muncii de poliţie.

Sursă: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
Eduard

 

În perioada 4 decembrie 2014 – 31 ianuarie 2015, 20 de poliţişti români vor participa la o nouă misiune de tip suport operativ – patrulare, în Paris, Franţa. Aceştia vor însoţi autorităţile de resort pariziene în activităţi de patrulare, misiuni de siguranţă publică şi vor acorda sprijin şi asistenţă directă în instrumentarea cauzelor de natură judiciară, în care sunt implicate persoane de cetăţenie română.

 

Din acesta delegatie face parte si colegul nostru de forum manfreD.

Felicitari si mult succes in misiune!

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites
manfreD

Sa fie ! Multumesc de urari Edi !

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

O NOUĂ MISIUNE A POLIŢIŞTILOR ROMÂNI, ÎN BULGARIA

 

Astăzi, începe o nouă misiune a poliţiştilor români în Bulgaria. Este al cincilea sezon de iarnă în care poliţiştii români vor desfăşura activităţi comune de ordine şi siguranţă publică, alături de poliţişti bulgari şi greci, în staţiunea montană Bansko.

 

În perioada 14 decembrie 2014 – 9 martie 2015, poliţişti români, în trei serii, de câte doi poliţişti, toţi cunoscători ai limbii bulgare, vor desfăşura activităţi de siguranţă publică în cadrul unor patrule comune cu poliţiştii bulgari şi greci, în staţiunea turistică Bansko, din Bulgaria.

 

Pe timpul misiunii, poliţişti români vor patrula împreună cu poliţiştii bulgari şi cei greci, în cadrul unor patrule auto sau pedestre, în uniforma de serviciu proprie. Aceştia vor consilia, sprijini şi îndruma turiştii români aflaţi pe teritoriul bulgar.

 

Seria acţiunilor este deschisă de doi poliţişti, unul din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Teleorman, iar celălalt din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Giurgiu, care îşi vor desfăşura activitatea la Bansko, Bulgaria, până la data de 12 ianuarie 2015.

 

Este al cincilea an în care se organizează asemenea misiuni, activităţile anterioare bucurându-se de apreciere din partea turiştilor români care au avut astfel posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme, deşi se aflau pe teritoriul altui stat.

 

Activitatea se desfoară în baza documentului comun româno-bulgar „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”.

 

Astfel, poliţişti din cele două state acţionează în patrule comune în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat. Activităţile de patrulare în comun au loc, îndeosebi, pe durata sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna) în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.
 

Sursă: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot
MISIUNE A POLIȚIȘTILOR ROMÂNI LA LONDRA
 
Opt polițiști români patrulează, începând de mâine, alături de Poliția Metropolitană, pe străzile din Londra. Polițiștii români participă, de la sfârșitul anului 2013, la operațiunea Nexus, ce urmărește să reducă numărul de infracțiuni comise de est-europeni.
 
Începând cu data de 7 ianuarie a.c., opt polițiști români, care provin din structurile de investigații criminale și de combatere a criminalității organizate, vor desfășura o misiune operativă temporară de cooperare polițienească internațională în Regatul Unit al Marii Britanii.
 
Cei opt ofițeri români fac echipă cu polițiști londonezi și polonezi, iar activitățile desfășurate vizează acordarea de sprijin și suport operativ pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum și pentru asigurarea ordinii şi liniștii publice în Londra.
 
De asemenea, un alt aspect al muncii polițiștilor români aflați în Marea Britanie vizează sprijinirea membrilor comunității românești, în situația în care sunt victime ale unor fapte antisociale.
 
Polițiștii români vor efectua misiuni de patrulare în zonele de competență ale mai multor secții de poliție din zona metropolitană Londra și vor acționa, alături de omologii englezi, pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale.
 
Activitățile desfășurate vizează prevenirea și combaterea furturilor din magazine, din locuințe, din buzunare, a infracțiunilor de prostituție și proxenetism, precum și a muncii la negru.
 
În misiunile precedente desfășurate sub egida Nexus, în cursul anului 2014, polițiștii români au participat în mod direct la legitimarea persoanelor ce fac obiectul procedurilor judiciare, arestarea celor implicate în săvârșirea de infracțiuni, conducerea acestora la unitățile de detenție, efectuarea de activități de identificare, selectare și traducere a unor documente necesare pentru investigații.
 
O componentă importantă a misiunii a reprezentat-o schimbul permanent de informații prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Poliției Române.
 
Activitatea polițiștilor români a fost apreciată în mod pozitiv de reprezentanții tuturor unităților specializate sau secțiilor de poliție în cadrul cărora și-au desfășurat activitatea. 
 
Sursa: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot
COLABORARE DE SUCCES A POLIŢIŞTILOR ROMÂNI CU CEI DIN BULGARIA, LA BANSKO
 
Prima serie de poliţişti români care a desfăşurat activităţi comune de ordine şi siguranţă publică, alături de poliţişti bulgari şi greci, în staţiunea montană Bansko, şi-a încheiat misiunea cu succes. Alţi doi poliţişti vor continua misiunea în Bulgaria.
 
În perioada 14 decembrie 2014 – 9 martie 2015, şase poliţişti români, repartizaţi în trei serii, a câte doi, toţi cunoscători ai limbii bulgare, desfăşoară activităţi de siguranţă publică în cadrul unor patrule comune cu poliţiştii bulgari şi greci, în staţiunea turistică Bansko, din Bulgaria.
 
La data de 11 ianuarie a.c., se realizează primul schimb de serii în cadrul acestei misiuni, urmând ca, până la data de 9 februarie a.c., să acţioneze doi poliţişti din cadrul I.P.J. Timiş, care îi vor înlocui pe cei doi colegi din cadrul I.P.J. Teleorman şi I.P.J. Giurgiu, care și-au desfășurat activitatea până în prezent.
 
Poliţiştii români au acordat sprijin colegilor bulgari atât pentru asigurarea ordinii şi siguranţei publice, cât şi la intermedierea relaţionării turiştilor români cu autorităţile bulgare.
 
La debutul misiunii din Bulgaria, poliţiştii români au relaționat cu unitățile de cazare din stațiune pentru a le prezenta scopul misiunii lor și le-au comunicat datele de contact.
 
În prima lună a misiunii, cei doi poliţişti români au consiliat 365 de turişti români şi au efectuat 8 verificări în bazele de date, prin intermediul Biroului de Contact Giurgiu.
 
Poliţiştii români au participat, alături de cei bulgari şi de cei greci, la 29 de intervenţii la evenimente, cele mai multe vizând aplanarea unor stări conflictuale, ridicarea de autovehicule parcate ilegal şi solicitări făcute în urma operaţiunilor de schimb valutar, datorită diferenţelor dintre cursul afişat şi cel practicat.
 
Este al patrulea sezon de iarnă în care se organizează asemenea misiuni, activităţile anterioare bucurându-se de apreciere din partea turiştilor din România, care au avut astfel posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme, deşi se aflau pe teritoriul altui stat.
 
La data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, chestor-general de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria au semnat „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”.
 
Astfel, poliţişti din cele două state acţionează în patrule comune în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat. Activităţile de patrulare în comun au loc, îndeosebi, pe perioada sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna) în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.
 
Exemple:
 
■ La data de 24 decembrie 2014, o femeie din Bucureşti a sesizat poliţiştii români cu privire la faptul că,  în cursul aceleiaşi zile, în timp ce se afla pe pârtia de schi din staţiunea Bansko, şi-a pierdut portofelul în care avea documentele de identitate.
Poliţiştii români au solicitat vizualizarea imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere, constatând că turistei i-a căzut portofelul din buzunar, apoi a fost găsit de un angajat al unui restaurant din zonă.
A fost identificată persoana respectivă, iar portofelul găsit asupra sa a fost restituit proprietarei.
 
■ La data de 28 decembrie 2014, poliţiştii români au fost sesizaţi cu privire la faptul că, în parcarea unui hotel din staţiunea Bansko, doi bărbaţi români, unul  din Galaţi şi celălalt din Brăila, au o altercaţie, pentru ocuparea unui loc de parcare.
Împreună cu poliţiştii bulgari, poliţiştii români au aplanat conflictul şi au consiliat persoanele implicate.
 
Sursa: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

PROIECT ROMÂNO-BULGAR ÎN DOMENIUL CRIMINALISTIC

 

Poliția Română a implementat proiectul ,,Consolidarea Securității şi Justiţiei în Uniunea Europeană prin Implementarea Instrumentelor PRUM şi Aplicarea Standardelor Internaţionale de Calitate în Activitatea Criminalistică (FAQS)”,  în parteneriat cu Institutul de Cercetare pentru Ştiinţe Criminalistice şi Criminologie din Bulgaria.

 

big_dscn3103.jpg

 

big_dscn6923.jpg

 

Proiectul, care a fost finalizat la data de 15 ianuarie a.c., a avut ca obiectiv dezvoltarea capacităţii Institutului de Criminalistică Român şi a Institutului Bulgar de Cercetare pentru Ştiinţe Criminalistice şi Criminologie de a implementa instrumentele Prum şi de a aplica standardele de calitate internaţionale în activitatea criminalistică, prin intermediul sesiunilor de pregătire, a vizitelor de studiu şi a testelor inter-laboratoare.

 

Specialiștii criminaliști din Romania și Bulgaria au participat la 9 sesiuni de formare profesională specializată în domeniul managementului calității în activitatea criminalistică, 6 vizite de studiu la nivel de experți și specialiști criminaliști, un exerciţiu colaborativ structurat în 4 module privind expertiza urmelor papilare și a celor biologice, precum și la o sesiune de instruire în domeniul portretului robot .

 

În cadrul sesiunilor de formare profesională specializată au fost pregătiți 330 polițiști criminaliști români în domeniul standardelor de calitate în activitatea criminalistică.

 

În cadrul acestor sesiuni de formare profesională s-a pus accent pe pregătirea de specialitate în domeniul dactiloscopiei, geneticii judiciare și în domeniul schimbului automatizat de date dactiloscopice și genetice  între Institutul de Criminalistică al Poliției Române şi Institutul Bulgar de Cercetare pentru Ştiinţe Criminalistice şi Criminologie, precum și pe schimbul de experiență în domeniul foto-video și managementul calității în activitatea criminalistică.

 

În cadrul sesiunii de instruire în domeniul portretului robot digital, au fost pregătiți 45 poliţişti criminalişti, din care 43 români şi 2 bulgari, prin folosirea tabletei grafice, calculatorului şi a unui editor grafic, punându-se accent pe o pregătire unitară și cunoașterea a metodologiei şi a tacticii criminalistice de realizare a portretului robot.

 

Tot în cadrul unui exercițiu bilateral România –Bulgaria, la care au participat 25 specialiști criminaliști, s-a insistat pe cunoașterea și aplicarea procedurilor specifice de inspecție în domeniul criminalistic (cercetare la fața locului), de către specialiștii criminaliști români și bulgari, în cazul cadavrelor cu identitate necunoscută descoperite pe cursul fluviului Dunărea, victime ale unui dezastru natural (DVI) sau act terorist.

 

De asemenea, cele 2 sesiuni de testare a fluxului de lucru Prum au vizat cunoașterea și aplicarea procedurilor și mijloacelor tehnice specifice schimbului automatizat de date dactiloscopice și genetice prin intermediul Punctelor Naționale de Contact ale României și Bulgariei în scopul identificării persoanelor și cadavrelor necunoscute.

 

Sursă: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot
MISIUNE A POLIȚIȘTILOR ROMÂNI ÎN UCRAINA
 
Șase poliţişti români vor participa în calitate de monitori la Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE în Ucraina.
 
Începând cu data de 25 ianuarie a.c., timp de șase luni, șase polițiști români participă la Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE în Ucraina.
 
Misiunea are drept mandat evaluarea şi raportarea asupra situaţiei de securitate, stabilirea faptelor legate de incidente specifice, inclusiv cele legate de încălcări ale principiilor fundamentale şi angajamentelor OSCE.
 
De asemenea, împreună cu ceilalți participanți la Misiune, polițiștii români vor fi angrenați în activități de monitorizare şi sprijinire a respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
 
Cei șase polițiști care participă Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE în Ucraina vor fi dislocaţi în regiunile Doneţk, Lugansk şi Dnipropetrovsk.
 
Sursa: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot
MISIUNE A POLIŢIŞTILOR ROMÂNI ÎN NORVEGIA
 
Opt poliţişti români vor participa, în perioada februarie – mai, la o misiune de cooperare poliţienească internaţională pe teritoriul Norvegiei.
 
Începând cu data de 2 februarie a.c., opt poliţişti români participă la o misiune de tip suport operativ, în Oslo şi zona de vest a Norvegiei.
 
Poliţiştii români vor acorda sprijin şi asistenţă directă colegilor norvegieni, în scopul îmbunătăţirii cooperării şi expertizei în domeniul combaterii infracţionalităţii din Regatul Norvegiei.
 
Această misiune  face parte din proiectul “Consolidarea cooperării poliţieneşti dintre Norvegia şi România, în domeniul combaterii grupărilor criminale itinerante” , finanţat în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009 -2014.
 
Sursa: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

MISIUNEA POLIŢIŞTILOR ROMÂNI, ÎN STAŢIUNEA MONTANĂ BANSKO DIN BULGARIA, CONTINUĂ

 

Cea de a doua serie de poliţişti români care a desfăşurat activităţi de ordine şi siguranţă publică, împreună cu poliţişti bulgari, în staţiunea montană Bansko, şi-a încheiat misiunea cu succes. Alţi doi poliţişti vor continua misiunea în Bulgaria.

 

În perioada 14 decembrie 2014 – 10 martie 2015, şase poliţişti români, repartizaţi în trei serii, a câte doi, toţi cunoscători ai limbii bulgare, desfăşoară activităţi de siguranţă publică în cadrul unor patrule comune cu poliţiştii bulgari, în staţiunea turistică Bansko, din Bulgaria.

 

La data de 8 februarie a.c., se realizează cel de al doilea schimb de serii în cadrul acestei misiuni, urmând ca, până la data de 10 martie 2015, să acţioneze doi poliţişti din cadrul I.P.J. Dolj şi IPJ Giurgiu, care îi înlocuiesc pe cei doi colegi din cadrul I.P.J. Timiş, care s-au aflat în misiune în această staţiune turistică, până în prezent.

 

Poliţiştii români au acţionat, în localitatea Bansko, acordând sprijin colegilor bulgari atât pentru asigurarea ordinii şi siguranţei publice, cât şi la intermedierea relaţionării turiştilor români cu autorităţile bulgare.

 

La debutul misiunii din Bulgaria, poliţiştii români au continuat tradiţia seriei anterioare de a interrelaţiona cu personalul unităţilor hoteliere din staţiunea turistică pentru a le prezenta acestora scopul misiunii încredinţate, totodată, comunicându-le coordonatele lor de contact.

 

În cadrul activităţilor desfăşurate, poliţiştii români din a doua serie au consiliat 227 de turişti români şi au efectuat trei verificări în bazele de date, prin intermediul Biroului de Contact Giurgiu.

 

Totodată, poliţiştii români au participat, alături de cei bulgari şi de cei greci, la 15 intervenţii la evenimente, cele mai multe vizând aplanarea unor stări conflictuale, ridicarea de autovehicule parcate ilegal sau ca urmare a efectuării unor operaţiuni de schimb valutar, unde existau diferenţe între cursul afişat şi cel practicat.

 

Este al patrulea sezon de iarnă în care se organizează asemenea misiuni, activităţile anterioare bucurându-se de apreciere din partea turiştilor din România, care au avut astfel posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme, deşi se aflau pe teritoriul altui stat.

 

Exemplu:

 

La data de 26 ianuarie a.c., o femeie din Bucureşti, în timp ce schia, a căzut şi şi-a fracturat un picior. Poliţiştii români au intermediat comunicarea acesteia cu cadrele medicale, oferindu-i totodată date cu privire la modul în care funcţionează sistemul asigurărilor de sănătate în Bulgaria.
 

Sursă: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot
MISIUNE INTERNAŢIONALĂ, ÎNCHEIATĂ CU SUCCES
post-2-0-98351700-1423997815_thumb.jpg
Primul poliţist român care a participat la o misiune internaţională sub egida N.A.T.O., în Afganistan - ISAF (Internaţional Security Assistence Force), s-a întors în ţară, după 8 luni de activitate în teatrele de operaţiuni din Kabul.
 
Poliţistul român a primit calificativul „Excepţional” din partea reprezentanţilor N.A.T.O. şi a fost recompensat cu distincţia de serviciu pentru misiuni internaţionale.
 
Agent-şef adjunct de poliţie Vicol Alexandru, în vârstă de 29 de ani, a ocupat funcţia de consilier criminalist, începând cu luna iulie 2014, în cadrul Ministerului de Interne Afgan, desfăşurând activităţi complexe şi proceduri specifice în domeniului criminalistic.
 
Poliţistul român a obţinut rezultate foarte bune în urma proiectării şi implementării unor proceduri de lucru clare, concise şi pertinente, în domeniul criminalistic, privind colectarea, exploatarea şi păstrarea integrităţii mijlocelor materiale de probă, colectate în urma diferitelor activităţi poliţieneşti.
 
Procedurile şi proiectele dezvoltate vor avea efecte benefice pe termen lung, în ceea ce priveşte activitatea criminalistică, în cadrul Ministerului de Interne Afgan.
 
Activitatea poliţistului român, pe domeniul de competenţă, a fost una performantă şi recunoscută şi de către şefii structurilor corespondente, acesta primind calificativul „Excepţional” din partea reprezentanţilor N.A.T.O..
 
Pentru activitatea de excepţie desfăşurată în misiune, Vicol Alexandru a fost recompensat cu distincţia de serviciu pentru misiuni internaţionale.
 
„Misiunea a fost una de valorizare, de performanţă, care m-a antrenat şi mi-a confirmat, încă o dată, faptul că poliţiştii români reprezintă cu onoare şi profesionalism ţara şi instituţia”.

 

Sursă: IGPR - politiaromana.ro

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

PARTENERIAT ROMÂNO-BULGAR PENTRU SIGURANŢA TURIŞTILOR ROMÂNI DIN BULGARIA

Aproape 1.200 de turişti români au beneficiat de consiliere și sprijin din partea poliţiştilor români detaşaţi în stațiunea bulgară Bansko.

Pe durata sezonului turistic de iarnă, în urma activităților desfășurate împreună cu partenerii bulgari, nu au fost înregistrate infracţiuni sau încălcări grave ale ordinii şi liniştii publice comise de cetăţeni români.

Este al cincilea an în care se organizează asemenea misiuni, activităţile anterioare bucurându-se de apreciere din partea turiştilor din România.

În perioada 14 decembrie 2014 – 10 martie 2015, trei serii a câte doi poliţişti români, toţi cunoscători ai limbii bulgare, au desfăşurat activităţi de siguranţă publică în cadrul unor patrule comune cu poliţiştii bulgari, în staţiunea turistică Bansko, din Bulgaria.

Este al cincilea sezon în care se organizează asemenea misiuni în zona montană din Bulgaria, activităţile desfăşurate bucurându-se de apreciere din partea turiştilor români. Astfel, aceştia, deşi se aflau pe teritoriul altui stat, au avut posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea problemelor întâmpinate.

La activitățile comune de ordine și siguranță publică au participat şi poliţişti din Grecia, având în vedere numărul mare al turiştilor din această ţară prezenţi în Staţiunea Bansko.

Conform prevederilor acordului dintre cele două state, poliţiştii români au acţionat în vederea acordării de sprijin colegilor bulgari pentru asigurarea unui climat corespunzător de ordine şi siguranţă publică şi intermedierea relaţionării turiştilor români cu autorităţile bulgare.

În urma activităţilor desfăşurate, cei şase poliţişti români detaşaţi în Bulgaria au consiliat 1.147 de turişti români, în special cu privire la informaţii referitoare la identificarea unor spaţii de cazare sau în legătură cu prevederile legislative din ţara gazdă, facilitând comunicarea între autorităţile bulgare şi turiştii români.

De asemenea, au asistat 79 turişti români care au fost implicați în diferite evenimente, facilitând comunicarea între autorităţile bulgare şi aceștia.

Poliţiştii români au participat împreună cu poliţiştii bulgari și greci la 70 intervenţii de soluţionare a unor evenimente, majoritatea vizând aplanarea unor stări conflictuale generate de ridicarea autovehiculelor parcate ilegal sau ca urmare a efectuării unor operaţiuni de schimb valutar, unde existau diferenţe între cursul afişat şi cel practicat.

Totodată, au fost efectuate 40 verificări în bazele de date prin intermediul Centrului Comun de Contact Giurgiu.

Exemple semnificative:

În perioada 27 februarie - 02 martie a.c., polițiștii români au acordat sprijin colegilor bulgari cu ocazia desfășurării Cupei Mondiale de Schi feminin.

La data de 19 februarie a.c., polițiștii români au fost solicitați de salvamontiștii din stațiunea Bansko, întrucât pe una din pârtii a fost găsit un copil român, neînsoțit, care a căzut și s-a rănit ușor. În urma verificărilor, a rezultat că băiatul, de 8 ani, s-a pierdut de tatăl său și apoi a căzut pe pârtia de schi. În urma verificărilor efectuate, polițiștii români l-au identificat tatăl minorului și hotelul unde era cazat, copilul fiind redat părintelui. De asemenea, polițiștii l-au consiliat pe părinte cu privire la modul de supraveghere a copilului.

Sursă: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

COMUNICAT: Clămparu Ioan se află în custodia Poliţiei Române.

 

Centrul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române este împuternicit să facă următoarele precizări:

 

În urma cooperării poliţieneşti internaţionale cu autorităţile judiciare din Spania, Clămparu Ioan se află în custodia Poliţiei Române. Acesta urmează a fi introdus astăzi, 17 aprilie a.c., într-un Centru de Reţinere şi Arest Preventiv al Poliţiei Române, pe baza mandatului european de arestare, emis pe numele său.

 

ID_930.jpg

 

Persoana în cauză execută, în prezent, o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, trafic de minori şi întreruperea cursului sarcinii. De asemenea, pe numele său, a mai fost emis un mandat de arestare preventivă, pentru iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, având drept scop comiterea de infracţiuni grave şi proxenetism.

 

Aprobarea transferului a fost coordonată de către Ministerul Justiţiei – Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară.
 

Sursă: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

ÎNTREVEDERI BILATERALE ALE ȘEFULUI POLIȚIEI ROMÂNE CU OMOLOGI DIN ALBANIA, BELGIA, GERMANIA, ISLANDA ȘI MOLDOVA

 

În marja celei de-a 43 a Conferințe Regionale Europene a INTERPOL, organizată de România, prin Poliția Română, șeful Poliției Române, chestorul general de poliție Petre TOBĂ, a avut o serie de întâlniri bilaterale cu omologii din Albania, Belgia, Germania, Islanda și Moldova.

 

În cadrul acestora, a fost subliniată buna colaborare polițienească existentă și dorința de consolidare a relațiilor dezvoltate în timp.

 

Șeful Poliției Române a adresat, omologilor săi, salutul viceprim-ministrului pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne, domnul Gabriel Oprea.

 

De asemenea, Petre TOBĂ a reiterat importanța cooperării, a schimbului de informații și bune practici, în combaterea oricăror forme de criminalitate, subliniind poziția strategică a României, precum și statutul de partener de încredere al Poliției Române.

 

Șeful Poliției Naționale Albaneze, domnul Haki CAKO, a adresat mulţumiri Poliției Române pentru deschiderea arătată în menținerea și dezvoltarea relațiilor instituționale, a apreciat profesionalismul cu care a fost organizată cea de-a 43-a Conferință Regională Europeană INTERPOL, menționând deschiderea pentru colaborarea cu Poliția Română, inclusiv prin prisma Southeast Europe Police Chiefs Association (SEPCA), a cărei președinție o deține.

 

Întâlnirea cu șefa Poliției Belgiene, doamna Catherine de BOLLE, a reprezentat un bun prilej de a discuta pe marginea protocolului încheiat în anul 2013, al cărui obiectiv l-a constituit întărirea colaborării dintre Parteneri pentru prevenirea și combaterea criminalității sub toate aspectele sale, fiind evidențiată, și cu această ocazie, excelenta colaborare.

 

Domnul Peter HENZLER, vicepreședintele Oficiului Federal de Investigații Criminale din Germania, a apreciat eforturile Poliției Române în lupta pentru combaterea criminalității organizate, precum și cooperarea existentă la nivelul landurilor. Petre TOBĂ a menționat că Poliția Română are cea mai bună și intensă colaborare, în menținerea siguranței, nu doar în România, ci și pe plan european, având în vedere contextul geo-politic, cu autoritățile germane. Cei doi oficiali și-au manifestat dorința de consolidare a relațiilor existente.

 

Șeful Poliției Islandeze, domnul Haraldur JOHANNSSEN, aflat la prima vizită în România, a subliniat buna colaborare polițienească între cele două poliții naționale, precum și continuarea acesteia în soluționarea oricărei probleme, prin canale de cooperare polițienești sau prin structurile operative.

 

În Islada sunt 231 de români rezidenți, iar dezvoltarea strategiilor comune în lupta pentru combaterea criminalității transfrontaliere și a cybercrime-lui, precum și securizarea frontierelor reprezintă aspecte foarte importante pentru cele două țări.

 

Inspectorul general al Poliției Române a declarat că: “Platforma Interpol asigură schimbul de informații. România este membru UE și NATO, putem spune că Poliția Română, prin Biroul SIRENE, face parte din spatiul Schengen. Problema infracțională este aceeași la nivel internațional, insa fiecare țară are particularitățile ei.”

 

În cadrul întrevederii bilaterale dintre Șeful Poliției Române și adjunctul șefului Poliției Republicii Moldova, domnul Gheorghe CAVALIUC, a fost subliniat sprijinul profesionist al Poliției Române, care a contribuit la creșterea gradului de siguranță în Republica Moldova cu 5%, în numai 3 luni.

 

Inspectorul general al Poliţiei Române a asigurat conducerea Poliţiei din Republica Moldova de întreaga disponibilitate în colaborarea pe toate segmentele polițienești, atât în ceea ce priveşte derularea de activităţi operative comune, cât și prin toate structurile pe care le coorodonează pentru combaterea infracționalității.
 

Sursă: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

ÎNTÂLNIRE BILATERALĂ POLIȚIA ROMÂNĂ – POLIȚIA CEHĂ

Şeful Poliţiei Române, chestor general de poliţie Petre Tobă s-a întâlnit astăzi la sediul Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu Tomáš Tuhý, șeful Prezidiului de Poliție din Cehia.

În cadrul întrevederii a fost subliniată buna colaborare polițienească între cele două poliții naționale, precum și continuarea acesteia în soluționarea oricărei probleme, prin canale de cooperare polițienești sau prin structurile operative.

Întrevederea a avut loc în contextual celei de a 43-a Conferinte Regionale Europene INTERPOL, ce a avut loc la București.

Sursă: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot
VIZITĂ DE LUCRU A COORDONATORULUI NAŢIONAL PE PROBLEMATICA TRAFICULUI DE PERSOANE, DIN MAREA BRITANIE, LA POLIŢIA ROMÂNĂ
 
Astăzi, adjunctul inspectorului general al Poliţiei Române, domnul comisar-şef de poliţie Virgil Spiridon, a primit vizita unei delegaţii britanice conduse de domnul Kevin Hyland, coordonator naţional pe problematica traficului de persoane, din Marea Britanie.
 
La data de 2 iunie a.c., comisarul-şef de poliţie Virgil Spiridon, adjunctul inspectorului general al Poliţiei Române a avut o întrevedere, la sediul Poliţiei Române, cu o delegaţie condusă de domnul Kevin Hyland, coordonator naţional pe problematica traficului de persoane, din Marea Britanie.
 
Pe parcursul întrevederii, ambele părţi au evidenţiat rezultatele colaborării foarte bune dintre Poliţia Română şi autorităţile de aplicare a legii din Marea Britanie în domeniul combaterii criminalităţii, cu accent pe problematica traficului de persoane.
 
Pe parcursul discuţiilor au fost abordate aspecte referitoare atât la cooperarea judiciară, cât şi la asistenţa poliţienească. De asemenea, a fost subliniată necesitatea concentrării eforturilor pentru combaterea multidisciplinară a acestui gen de infracţionalitate şi pentru asistarea victimelor.
 
Comisarul britanic a evidenţiat importanţa poliţiştilor români care au făcut parte din echipele comune de investigare a grupărilor de trafic de persoane, fiind amintită operaţiunea Torryburn/Lyra în urma căreia, în luna noiembrie 2013, 14 persoane bănuite de trafic de persoane au fost trimise în judecată, iar în anul 2014 au fost condamnate.
 
De asemenea, la rândul său, comisarul-şef de poliţie Virgil Spiridon a arătat faptul că în urma acţiunilor întreprinse şi a cooperării în domeniu s-a reuşit scăderea cu peste 70% a numărului de victime traficate, faţă de anul 2005. Totodată, adjunctul inspectorului general a subliniat faptul că acest rezultat pozitiv a fost obţinut concomitent cu destructurarea grupărilor de criminalitate organizată, numărul condamnărilor în cauzele de trafic de persoane crescând cu peste 50%, raportat la anul 2005.
 
La finalul întâlnirii de lucru, cei doi parteneri şi-au manifestat dorinţa de a identifica noi posibilităţi de cooperare, schimb de experienţă şi bune practici pentru destructurarea grupărilor de criminalitate organizată şi salvarea victimelor.
 
Informaţii de background
 
În prezent, în Marea Britanie acţionează, la invitaţia partenerilor britanici, 9 poliţişti români care lucrează alături de poliţiştii britanici în cadrul proiectului Nexus (8 poliţişti) şi la British Transport Police (un poliţist).
 
De asemenea, Poliţia Română, prin Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate,  cooperează cu autorităţile din Marea Britanie în cadrul echipelor comune de investigaţie (Joint Investigation Team) pentru instrumentarea cauzelor penale de trafic de persoane şi de minori pe plan internaţional.
 
Un aspect important în combaterea traficului de persoane îl reprezintă schimbul de date şi informaţii operative prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională– Inspectoratul General al Poliţiei Române, aceste date fiind valorificate de partenerii de anchetă în procesul de identificare a grupărilor criminale, destructurare a acestora şi salvare a victimelor.
 
Pentru soluţionarea unor cazuri cu ramificaţii pe teritoriul mai multor state, poliţiştii români au participat în echipe internaţionale de lucru task-force, având posibilitatea de a obţine sprijin direct în cazuri urgente de la structurile operative.
 
Un alt palier al cooperării internaţionale pentru combaterea traficului de persoane îl reprezintă întâlnirile de lucru cu ofiţeri de legătură străini pentru informări şi schimb de bune practici, în cazuri punctuale. Aceste activităţi urmăresc flexibilizarea procedurilor de contact şi schimbul de informaţii relevante în anchete sau pentru pregătirea acestora.
 
Activităţile poliţiştilor români specializaţi în combaterea traficului de persoane, susţinute de îmbunătăţirea permanentă a investigării şi cercetării unor astfel de cauze au avut ca rezultat reducerea cazurilor de trafic de persoane.
 
Sursa: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

OPERAŢIUNE INTERNAŢIONALĂ PENTRU DEPISTAREA AUTOVEHICULELOR SUSTRASE

 

Poliţia Română a participat la o acțiune internațională de combatere a criminalităţii organizate cu autovehiculele sustrase. Acţiunea s-a desfăşurat pe teritoriul a 12 state membre ale SELEC (Southeast European Law Enforcement Center), iar pe teritoriul României poliţiştii au depistat 31 de vehicule ce figurau în bazele de date ca fiind sustrase.

 

În perioada 1 - 3 iunie a.c., poliţiştii din România, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Grecia, Ungaria, Republica Moldova, Muntenegru şi Serbia au acţionat pentru combaterea criminalităţii organizate privind autovehiculele sustrase.

 

Pentru un schimb rapid de informaţii, pe parcursul desfăşurării operaţiunii, la sediul Europol din Haga, fiecare stat participant a detaşat un poliţist care a furnizat datele necesare, atât la solicitarea Punctului Naţional de Contact, cât şi la solicitarea celorlalte state participante.

 

Totodată, Punctul Naţional de Contact al României a funcţionat pe întreaga durată a acţiunii, la sediul  Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

 

Astfel, la nivel naţional, acţiunea a fost organizată şi coordonată de Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu sprijinul Unităţii Naţionale Europol şi al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, la activităţi fiind angrenaţi 4.862 de poliţişti din cadrul structurilor de investigaţii criminale, poliţie rutieră, ordine publică şi poliţie de frontieră.

 

Poliţiştii au organizat acţiuni în trafic şi în locurile de comercializare a autovehiculelor second-hand, la nivel naţional fiind verificate 14.244 de vehicule şi 20.607 documente.

 

În cadrul operaţiunii, pe teritoriul României au fost identificate 31 de vehicule urmărite în bazele de date naţionale şi internaţionale, respectiv 23 de autoturisme, 5 motociclete şi 3 utilaje de construcţie.

 

Dintre vehiculele depistate,12 erau reclamate ca fiind sustrase din Italia, 4 din Spania, 4 din România, 3 din Germania, 2 din Grecia, câte un vehicul din Cehia, Ungaria, Suedia, Austria şi Macedonia, iar un vehicul avea seria de identificare modificată.         

 

Autovehiculele au fost indisponibilizate pentru expertizare şi predarea acestora către părţile vătămate, prin intermediul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

 

De asemenea, poliţiştii efectuează cercetări pentru identificarea şi tragerea la răspundere a autorilor furturilor de autovehicule, precum şi a celor care au traficat aceste autovehicule.

 

■ La data 1 iunie a.c., poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj au depistat în trafic un autoturism condus de un bărbat, care se afla sub influenţa substanţelor halucinogene.

 

În urma verificărilor, poliţiştii au constatat că acesta avea suspendat dreptul de a conduce şi că ar fi sustras autoturismul pe care îl conducea, în aceeaşi zi, din curtea unei locuinţe din Cluj-Napoca.

 

Cel în cauză a fost reţinut pentru săvârşirea infracţiunilor de furt de folosinţă, amenintare, distrugere şi conducerea unui autovehicul pe drumurile publice având dreptul de a conduce suspendat, iar vehiculul a fost predat părţii vătămate.

 

Ulterior, procurorul de caz a dispus măsura controlului judiciar faţă de acesta.
 

Sursă: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

ÎNTREVEDERE ÎNTRE CONDUCEREA POLIŢIEI ROMÂNE ȘI CONDUCEREA POLIŢIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Astăzi, 10 iunie a.c., la sediul Inspectoratului General al Poliţiei Române, a avut loc o întâlnire de lucru între conducerea Poliţiei Române și conducerea poliției din Republica Moldova.

În cadrul discuţiilor oficiale purtate a fost a subliniată buna colaborare poliţienească între cele două poliţii naţionale și importanța schimbului de date şi informaţii între polițiștii români și cei moldoveni.

Șeful delegaţiei moldovene a mulţumit şefului Poliţiei Române pentru sprijinul acordat de poliţiştii români în rezolvarea unor speţe complexe și pentru bunele practici transmise de acești.

Polițiștii români au fost invitați de omologii lor continue vizitele de lucru în Republica Moldova, care, până în prezent, s-au dovedit a fi utile în contextul reformei prin care trece poliţia din acest stat.

Acţiunea desfăşurată astăzi face parte din calendarul de activităţi ocazionate de vizita oficială a domnului Oleg Balan, ministrul afacerilor interne al Republicii Moldova în România.

Mâine, 11 iunie a.c., la sediul Ministerului Afacerilor Interne va avea loc întâlnirea dintre domnul Oleg Balan, ministrul afacerilor interne din Republica Moldova şi domnul Gabriel Oprea, viceprim-ministru pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne.

În urma discuţiilor oficiale purtate de membrii celor două delagaţii vor fi organizate declaraţii de presă, în intervalul orar 10.30 – 10.45.

Sursă: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot
POLIŢIA ROMÂNĂ, PARTICIPANTĂ LA OPERAŢIUNEA TRIVIUM 4, ÎN MAREA BRITANIE
 
Poliţiştii români participă la operaţiunea TRIVIUM 4, desfăşurată de Organizaţia Europeană a Poliţiilor Europene - TISPOL şi Poliţia Britanică, la Birmingham, Marea Britanie, în cursul acestei săptămâni.
 
În perioada 22-28 iunie a.c., Organizaţia Europeană a Poliţiilor Rutiere - TISPOL şi Poliţia Britanică organizează cea de-a patra operaţiune, denumită generic TRIVIUM 4.
 
Acţiunea vizează identificarea şi oprirea în trafic, respectiv controlul unor autovehicule şi persoane din mai multe state, despre care există informaţii că ar fi implicate în diverse activităţi infracţionale, pe teritoriul Regatului Unit.
 
Operaţiunea, la care au fost invitaţi să participe trei poliţişti rutieri din România, care acționează alături de cei din Anglia, Olanda și Lituania, se desfăşoară în Birmingham, Marea Britanie.
 
Trivium 4 demonstrează valoarea lucrului în echipă. Un rol important în cadrul operaţiunii îl are EUROPOL, ai cărui ofiţeri vor aduna şi schimba informaţii despre infractori cunoscuţi şi grupări infracţionale.
 
La operaţiune participă şi alte agenții de aplicare a legii din Marea Britanie.
 
Poliţiştii români acordă sprijin Poliţiei Britanice, prin facilitarea dialogului cu cetăţenii români bănuiţi de comiterea de infracţiuni şi prin efectuarea de verificări, în timp real, în bazele de date naţionale, pentru identificarea autovehiculelor şi persoanelor supuse controalelor.
 
Pentru depistarea activităţilor infracţionale, poliţiştii folosesc diferite mijloace de obţinere a  informaţiilor, incluzând recunoaşterea automată a numerelor de înmatriculare (Automatic Number Plate Recognition – A.N.P.R.).
 
Sursa: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

ACŢIUNE GLOBALĂ ÎMPOTRIVA FRAUDELOR ÎN DOMENIUL ACHIZIŢIIOR ONLINE DE BILETE DE AVION

 

Poliţia Română a participat la o operaţiune internaţională coordonată de EUROPOL, desfăşurată în 140 de aeroporturi, pentru combaterea fraudelor la achiziţia online de bilete de avion. / 130 de persoane au fost oprite pentru verificări.

 

În perioada 16 – 17 iunie a.c., în 140 de aeroporturi internaţionale, a fost desfăşurată o operaţiune  pentru combaterea fraudelor în domeniul achiziţiei online de bilete de avion.

 

Operaţiunea a fost organizată la nivel global, prin intermediul a 3 centre de coordonare, respectiv la Europol, în Haga, la Interpol, în Singapore şi la Ameripol, în Bogota, cu sprijinul forţelor de aplicare a legii din Canada şi S.U.A..

 

În urma operaţiunii, au fost oprite pentru verificări 130 de persoane, în posesia cărora au fost găsite bilete de avion ce fuseseră cumpărate în baza unor date de cărţi de credit sustrase.

 

Potrivit statisticilor, cea mai rapidă creştere în infracţionalitatea din domeniul tranzacţiilor online a fost înregistrată în ceea ce priveşte achiziţionarea online de bilete de avion, în baza unor date de cărţi de credit obţinute ilegal, adesea prin infracţiuni din domeniul criminalităţii informatice.

 

Ca urmare a acestor infracţiuni, companiile aeriene au înregistrat pierderi estimate la 1 miliard de euro, fiind prejudiciaţi şi cetăţeni nevinovaţi, cărora le-au fost sustrase datele cărţilor de credit.

 

Având în vedere că infracţiunile din acest domeniu sunt complexe şi globale şi vizează grupări de criminalitate organizată, a fost necesară o comunicare bună între companiile de trafic aerian, băncile care emit carduri, I.A.T.A. ( International Air Transport Association), precum şi între forţele de aplicare a legii.

 

Colaborarea dintre forţele de aplicare a legii, sectorul privat şi organizaţiile internaţionale s-a îmbunătăţit, astfel că, în acest an, a fost posibil să se acţioneze în 140 de aeroporturi din 5 continente (Europa, Asia, Australia, America şi Africa), respectiv în 49 de ţări, dintre care 25 numai în Europa.

 

Pe parcursul desfăşurării operaţiunii, 38 de companii, dintre care 33 de companii aeriene şi 5 agenţii de turism din Europa au raportat forţelor implicate diferite incidente.

 

Operaţiunea a fost sprijinită de autorităţile emitente de carduri, de Perseus şi I.A.T.A. care au pus la dispoziţia forţelor de aplicare a legii informaţii, pentru a putea fi confirmate suspiciunile de fraude în achiziţionarea online de bilete de avion.

 

De asemenea, Eurojust şi Frontex au sprijinit operaţionea, detaşând ofiţeri în 12 aeroporturi din Europa.

 

La centrul de comandă de la Europol, reprezentanţi din sectorul privat, respectiv companii aeriene şi companii de cărţi de credit au conlucrat pentru a identifica tranzacţiile care li se păreau suspecte şi pentru a sesiza forţele angrenate în operaţiune.

 

Pe parcursul operaţiunii, au fost raportate 222 de tranzacţii suspectate de fraudă, dintre care 163 în Europa, 23 în Asia Pacific, 18 în America Latină şi 18 în Canada.

 

În urma verificărilor, 130 de persoane au fost oprite, acestora interzicându-li-se îmbarcarea, pentru a fi audiate de poliţie. Dintre acestea, 101 au fost în Europa, 11 în Asia Pacific, 10 în America Latină, 2 în S.U.A. şi 6 în Canada.

 

Una dintre lecţiile învăţate din operaţiunile anterioare a fost faptul că, în multe cazuri, acest gen de infracţiuni sunt comise pentru a facilita comiterea de alte infracţiuni, cum ar fi traficul de fiinţe umane, migraţia ilegală, contrabanda, traficul de droguri, fraudele, criminalitatea informatică sau terorismul.

 

Ofiţerii de la Centrul Europol de Combatere a Criminalităţii Informatice din Europa  au fost prezenţi în Singapore şi Bogota, Europol detaşând ofiţeri şi la Atena, Londra, Madrid şi Paris, pentru a oferi sprijin prin accesul direct la bazele de date şi la instrumentele de analiză.

 

,,Această operaţiune a fost punctul culminant a mai multor luni de planificare meticuloasă între Europol şi agenţiile de aplicare a legii, cele ale justiţiei şi de frontieră, companiile aeriene şi cele emitente de carduri şi este exemplul perfect pentru a demonstra că forţele noastre combinate pot destructura grupările de criminalitate infracţională implicate în fraude la nivel macro şi alte infracţiuni grave. Alături de partenerii noştri, intenţionăm să dezoltăm cooperarea şi noi metode pentru a lupta cu acest gen de infracţionalitate” a declarat Wil van Gemert, directorul adjunct al Operaţiunilor Europol.

 

Meta Backman, de la Grupul European pentru Prevenirea Fraudelor pe Liniile Aeriene a declarat în legătură cu această operaţiune: ,,Încă o dată, operaţiunea a fost un succes şi s-a dovedit a fi utilă. Ca rezultat al acestor acţiuni, liniile aeriene pot deja vedea o mai bună cooperare cu băncile emitente de carduri şi cu forţele de aplicare a legii în lupta de zi cu zi cu fraudele cu carduri de credit. Fără eforturile  Centrului Europol de Combatere a Criminalităţii Informatice din Europa, acest lucru nu ar fi fost posibil”.

 

Aleks Popovich, vicepreşedintele I.A.T.A. a declarat: ,,Frauda reprezintă un cost împovărător pentru industria liniilor aeriene, cost care afectează şi toţi pasagerii. Prin urmare, I.A.T.A. acordă un interes deosebit tuturor iniţiativelor de combatere a acestor fapte. Suntem mândri că am sprijinit Europol în derularea acestei operaţiuni cu un succes imens. Aceasta ilustrează strânsa colaborare, bazată pe încredere, între industria liniilor aeriene şi agenţiile de aplicare a legii din toată lumea, pe care dorim să o construim.”

 

Această operaţiune de combatere a fraudelor în domeniul liniilor aeriene face parte din Operaţiunea Blue Amber II, pentru combaterea criminalităţii organizate, care se desfăşoară în diferite locuri din lume.

 

Europol continuă să sprijine statele membre ale Uniunii Europene, lucrând îndeaproape cu sectorul privat şi organizaţii internaţionale, pentru a îmbunătăţi siguranţa în aeroporturi, prin combaterea acestui tip de fraude online.

 

În perioada 4 mai – 24 iunie a.c., Europol a sprijinit Operaţiunea internaţională Blue Amber, pentru combaterea criminalităţii organizate, perioadă în care ofiţeri din structurile de aplicare a legii din 28 de state membre ale Uniunii Europene şi parteneri internaţionali au acţionat integrat, pentru destructurarea grupărilor de criminalitate organizată.    

 

https://www.europol.europa.eu/content/global-action-against-online-air-ticket-fraudsters-sees-130-detained

Sursă: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot
POLIŢIŞTI ROMÂNI ÎN MISIUNE, ÎN STAŢIUNILE TURISTICE DIN BULGARIA
 
La data de 30 iunie a.c., prima serie de poliţişti români care îşi vor desfăşura activitatea în patru staţiuni turistice din Bulgaria pleacă în misiune în ţara vecină. Cei opt poliţişti români îi vor consilia şi le vor acorda sprijin cetăţenilor români ce aleg să-şi petreacă vacanţa pe teritoriul acestei ţări.
 
Începând cu acest sezon, la solicitarea autorităţilor bulgare, poliţiştii români vor fi prezenţi şi în staţiunea turistică Nessebar, alături de staţiunile deja cunoscute ca destinaţii cu aflux important de turişti români, Albena, Nisipurile de Aur şi Balcic.
 
La data de 30 iunie a.c., prima serie de 8 poliţişti români pleacă în ţara vecină pentru a acționa alături de poliţiştii bulgari, în staţiunile turistice Albena, Nisipurile de Aur, Balcic şi Nessebar.
 
Misiunea poliţiştilor români în aceste staţiuni se va desfăşura, în perioada 30 iunie–1 septembrie 2015, iar aceştia vor fi repartizaţi în două serii, în intervalele 30 iunie – 31 iulie, respectiv 1 august - 1 septembrie a.c., în fiecare din cele patru staţiuni urmând să acţioneze câte doi poliţişti români, pe durata fiecărei serii.
 
În misiunea din Bulgaria se vor deplasa câte doi poliţişti din cadrul inspectoratelor  judeţene de poliţie Giurgiu şi Teleorman şi câte un poliţist din cadrul inspectoratelor de poliție judeţene Constanţa, Timiş, Sibiu, respectiv un poliţist din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
 
Poliţiştii români selecţionaţi pentru a desfăşura activitatea în Bulgaria au fost atent instruiţi şi pregătiţi pentru a-şi îndeplini cu succes misiunile încredinţate, un criteriu obligatoriu de selecţionare fiind acela de a fi un bun vorbitor de limbă bulgară.
 
În acest sezon, la solicitarea autorităţilor bulgare, faţă de anul trecut, numărul poliţiştilor a fost suplimentat cu câte doi pe serie, întrucât activităţile comune cu poliţiştii bulgari vor fi desfăşurate şi în staţiunea turistică Nessebar.
 
Este al şaselea an în care se organizează asemenea misiuni, activităţile anterioare bucurându-se de apreciere din partea turiştilor români care au avut astfel posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme, deşi se aflau pe teritoriul altui stat.
 
Astfel, în sezonul estival 2014, poliţiştii români au consiliat 1.872 de turişti români, în special cu privire la indicarea anumitor destinații şi furnizarea unor informaţii de ordin legislativ din Bulgaria, totodată participând, alături de poliţiştii bulgari la 297 de intervenţii la diverse evenimente, cele mai multe vizând aplanarea unor stări conflictuale, ridicarea de autovehicule parcate ilegal şi soluţionarea unor neînţelegeri legate de operaţiunile de schimb valutar.
 
Informaţii de background:
 
La data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, secretar de stat, chestor-general de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, au semnat „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”.
 
Poliţişti din cele două state acţionează în patrule comune în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat.
 
Activităţile de patrulare în comun au loc, îndeosebi, pe durata sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna) în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.
 
În această vară, poliţiştii români vor desfăşura activităţi comune cu poliţiştii bulgari în cadrul unor patrule de ordine şi siguranţă publică, pe raza staţiunilor turistice Nisipurile de Aur, Albena, Balcic şi Nessebar din Bulgaria.
 
Pe durata misiunii, poliţiştii români vor acţiona în uniformă şi vor executa activităţi de patrulare împreună cu poliţişti bulgari, în patrule mixte.
 
De asemenea, poliţiştii detaşaţi au rolul de a-i consilia şi de a le acorda sprijin cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul bulgar.
 
Sursa: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

URMĂRIT INTERNAŢIONAL IDENTIFICAT ÎN URMA COOPERĂRII POLIŢIENEŞTI INTERNAŢIONALE

 

În urma cooperării poliţieneşti, prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul Inspectoratul General al Poliţiei Române, poliţiştii din Iaşi au depistat un bărbat, urmărit la nivel internaţional de autorităţile judiciare române, pentru a executa peste şapte ani de închisoare pentru comiterea mai multor infracţiuni. 

 

La data de 16 iulie a.c., poliţiştii din Iaşi au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei închisorii emis pe numele unui bărbat, de 27 de ani, din comuna Ciurea, judeţul Iaşi, depistat în Copenhaga – Danemarca.

 

Cel în cauză era urmărit internaţional, fiind condamnat la 7 ani şi 5 luni de închisoare pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de migranţi, lovire sau alte violenţe, contrabandă şi furt calificat.

 

Pentru depistarea bărbatului, poliţiştii au beneficiat de schimbul date şi informaţii suplimentare, obţinute prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională – Inspectoratul General al Poliţiei Române.

 

În urma predării de către autorităţile judiciare din Danemarca, tânărul a fost încarcerat în Penitenciarul Rahova.

 

Sursă: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

MISIUNE A POLIŢIŞTILOR ROMÂNI LA MARELE PREMIU DE FORMULA 1 DE LA HUNGARORING

 

Cinci poliţişti români desfăşoară o misiune operativă în Ungaria, cu ocazia Marelui Premiu de Formula 1 de la Hungaroring, la invitaţia autorităților ungare.

 

În perioada 23 - 27 iulie a.c., o echipă formată din cinci poliţişti români desfăşoară o misiune de suport operativ, la Budapesta, pentru asigurarea măsurilor de ordine publică cu ocazia Marelui Premiu de Formula 1 de la Hungaroring.

 

Poliţiştii români vor sprijini autorităţilor ungare și vor desfășura activităţi operative în colaborare cu structurile de aplicare a legii din Ungaria, acordând asistenţă atât pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, cât şi pentru facilitarea schimbului de informaţii operative în eventuale anchete.

 

Misiunea se desfăşoară în baza invitaţiei adresate de Căpitănia de Poliţie din Pesta, iar poliţiştii participanţi sunt cunoscători ai limbii maghiare.

 

Sursă: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

MISIUNEA POLIŢIŞTILOR ROMÂNI ÎN STAŢIUNILE TURISTICE DIN BULGARIA CONTINUĂ

Astăzi, 01 august a.c., și-a început misiunea cea de a două serie de poliţişti români, ce îşi desfăşoară activitatea în patru staţiuni turistice din Bulgaria. Aceștia îi vor consilia şi le vor acorda sprijin cetăţenilor români ce aleg să-şi petreacă vacanţa pe litoralul Bulgariei, în luna august.

La data de 01 august a.c., a doua serie de 8 poliţişti români a plecat în ţara vecină pentru a acționa alături de poliţiştii bulgari, în staţiunile turistice Albena, Nisipurile de Aur, Balcic şi Nessebar.

Misiunea poliţiştilor români în aceste staţiuni se va desfăşura, în perioada 01 - 31 august a.c., urmând ca în fiecare din cele patru staţiuni să acţioneze câte doi poliţişti români.

Astfel, în misiunea din Bulgaria s-au deplasat câte doi poliţişti din cadrul inspectoratelor judeţene de poliţie Giurgiu şi Dolj şi câte un poliţist din cadrul inspectoratelor de poliție judeţene Teleorman, Timiş, Sibiu și Caraș Severin.

Poliţiştii români selecţionaţi pentru a desfăşura activitatea în Bulgaria au fost atent instruiţi şi pregătiţi pentru a-şi îndeplini cu succes misiunile încredinţate, un criteriu obligatoriu de selecţionare fiind acela de a fi un bun vorbitor de limbă bulgară.

Este al şaselea an în care se organizează asemenea misiuni, activităţile anterioare bucurându-se de apreciere din partea turiştilor români care au avut astfel posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme, deşi se aflau pe teritoriul altui stat.

În cadrul misiunii desfășurate de polițiștii români în perioada 1 - 31 iulie a.c., au fost consiliați peste 2000 de turişti români, în special cu privire la indicarea anumitor destinații şi furnizarea unor informaţii de ordin legislativ din Bulgaria. De asemenea, polițiștii români au participat, alături de colegii bulgari la 205 acțiuni, cele mai multe vizând aplanarea unor stări conflictuale, ridicarea de autovehicule parcate ilegal şi soluţionarea unor neînţelegeri legate de operaţiunile de schimb valutar.

Reamintim că, aceste misiuni au demarat în anul 2010, iar în cadrul lor poliţiştii români și bulgari acţionează în patrule comune în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat. Activităţile de patrulare în comun au loc, îndeosebi, pe durata sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna) în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.

Sursă: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

COOPERARE POLIŢIENEASCĂ PENTRU SIGURANŢA CETĂŢENILOR

Pentru combaterea infracţionalităţii la nivel global, Poliţia Română colaborează cu organismele de aplicare a legii din celelalte state şi este conectată la canalele de cooperare poliţienească.

În prima jumătate a anului, prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, au fost procesate aproape 150.000 de mesaje operative, 667 de persoane au fost preluate de poliţiştii români din străinătate, iar 270 de persoane au fost predate partenerilor străini.

Având în vedere provocările reprezentate de criminalitatea organizată internaţională în contextul globalizării şi progresului tehnologic, precum şi tabloul european complex în domeniul securităţii interne, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române asigură schimbul de informaţii operative dinamic şi flexibil, pentru combaterea eficientă a criminalităţii.

În prima jumătate a anului, prin canalul INTERPOL au fost procesate 82.837 de mesaje, iar prin canalele EUROPOL au fost procesate 12.542 de mesaje.

De asemenea, structurile operative ale Poliţiei Române au beneficiat de 17.123 de mesaje procesate prin intermediul Punctului Naţional Focal şi de 35.188 de mesaje procesate prin canalul SIRENE.

În primele 6 luni ale anului, 9.950 de cetăţeni români au făcut obiectul schimbului de informaţii poliţieneşti cu privire la comiterea unor infracţiuni.

Astfel, ca urmare a schimbului de mesaje prin canalul INTERPOL au fost arestate 595 de persoane urmărite internaţional de autorităţile române, iar 62 de persoane au fost localizate în străinătate în vederea extrădării.

Pentru 499 de persoane a fost revocată urmărirea, ca urmare a extrădării în România, iar 184 de persoane au fost transferate în România în vederea continuării executării pedepsei închisorii.

Prin canalul SIRENE au fost difuzate 873 de semnalări privind persoane căutate în baza unui mandat european de arestare emis de România, au fost efectuate consultări privind 1.576 de semnalări şi au fost efectuate 6.175 de validări.

Ca urmare a schimbului de informaţii prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, au fost preluate din străinătate 667 de persoane.

Dintre acestea 463 de persoane au fost preluate din state membre ale Uniunii Europene în baza mandatelor europene de arestare, 20 prin procedura extrădării în favoarea României, din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, iar 184 de persoane au fost transferate în vederea continuării executării pedepselor privative de libertate la care au fost condamnaţi.

Dintre cele 667 de persoane extrădate, 527 au fost aduse în România de poliţiştii Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională, cu sprijinul altor unităţi ale Poliţiei Române.

Totodată, în primul semestru, în urma schimbului de informaţii prin canalele de cooperare poliţienească, au fost predate 270 de persoane din România în alte state.

Pe baza colaborării directe cu celelalte Birouri Interpol, pentru 821 de persoane cercetate a fost confirmată identitatea pe baza comparării amprentelor digitale în sistemul AFIS 2000.

Pentru verificarea profilurilor ADN realizate în urma cercetării la faţa locului în cazuri de furt calificat şi omor, precum şi în cazul identificării cadavrelor sau persoanelor cu identitate necunoscută, au fost transmise 388 de profiluri ADN către Institutului Naţional de Criminalistică al Poliţiei Române.

În cadrul aplicării Tratatului de la Prüm şi ca urmare a operaţionalizării schimbului de date genetice şi date dactiloscopice cu ţări europene, au rezultat 127 de hituri ADN în care România este stat membru solicitat şi 8 hituri ADN în care ţara noastră este stat membru solicitant.

La iniţiativa OIPC-INTERPOL, a EUROPOL sau a statelor membre, precum şi prin intermediul ofiţerilor de legătură acreditaţi la SELEC au fost derulate în parteneriat cu agenţiile de aplicare a legii din România 32 de operaţiuni privind infracţiuni grave.

Pentru pregătirea aderării României la Spaţiul Schengen, a fost compatibilizată aplicaţia SIRENE la noile cerinţe tehnice impuse şi au fost organizate sesiuni de instruire ale poliţiştilor din structurile de combatere a criminalităţii itinerante, birourile de urmăriţi, agenţi din cadrul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen, studenţi şi magistraţi.

De asemenea, specialişti ai Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională au participat la două misiuni de evaluare în domeniul SIS/SIRENE a două state membre Schengen, respectiv Belgia şi Polonia, precum şi la două misiuni de evaluare în domeniul cooperării poliţieneşti internaţionale, respectiv Austria şi Belgia.

În perioada 19 – 21 mai a.c., la Bucureşti, a fost organizată şi desfăşurată cea de-a 43-a Conferinţă Regională Europeană INTERPOL, la care au participat reprezentanţi din peste 50 de state membre INTERPOL, precum şi înalţi demnitari şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale.

Activitatea a reprezentat un eveniment de impact deosebit, având în vedere nivelul de reprezentare, rolul organizaţiei O.I.P.C. – INTERPOL în regiune şi poziţia importantă a României în utilizarea cu maximă eficienţă a celor mai importante servicii şi instrumente de cooperare ale INTERPOL.

Sursă: IGPR

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Similar Content

    • Administrator
      By Administrator
      Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române
      În vigoare de la 09 mai 2002
      Actualizare din octombrie 2019 include modificările aduse prin Legea 192/2019
      CAPITOLUL I
      Dispoziţii generale
      Art. 1. - Poliţia Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii.
      Art. 2. - Activitatea Poliţiei Române constituie serviciu public specializat şi se realizează în interesul persoanei, al comunităţii, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.
      Art. 3. - În îndeplinirea misiunilor care îi revin Poliţia Română cooperează cu instituţiile statului şi colaborează cu asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu persoanele fizice şi juridice, în limitele legii.
      Art. 4. - (1) Poliţia Română se organizează corespunzător împărţirii administrativ-teritoriale a ţării.
      (2) Poliţia Română se poate organiza şi conform specificului unor sectoare ale economiei naţionale - transporturi feroviare, aeriene, navale - sau al unor obiective economice şi sociale, în funcţie de importanţa şi de numărul acestora.
      (3) Unităţile de poliţie se înfiinţează prin ordin al ministrului afacerilor interne.
      CAPITOLUL II
      Organizare şi funcţionare
      SECŢIUNEA 1 - Structura organizatorică
      Art. 5. - Poliţia Română are următoarea structură organizatorică:
      a) Inspectoratul General al Poliţiei Române;
      b) unităţi teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratele judeţene de poliţie;
      c) instituţii de învăţământ pentru formarea şi pregătirea continuă a personalului;
      d) alte unităţi necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice poliţiei, înfiinţate potrivit legii.
      Art. 6. - În cadrul Poliţiei Române funcţionează Corpul Naţional al Poliţiştilor, persoană juridică de drept public, ale cărei atribuţii sunt stabilite prin legea privind statutul poliţistului.
      Art. 7. - Inspectoratul General al Poliţiei Române este unitatea centrală a poliţiei, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială generală, care conduce, îndrumă şi controlează activitatea unităţilor de poliţie subordonate, desfăşoară activităţi de investigare şi cercetare a infracţiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalităţii economico-financiare sau bancare, a altor infracţiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate în supravegherea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege.
      Art. 8. - (1) Inspectoratul General al Poliţiei Române este condus de un inspector general, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor.
      (2) Inspectorul general este ajutat de adjuncţi numiţi de către ministrul afacerilor interne, la propunerea sa, cu consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor.
      Art. 9. - (1) În cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române funcţionează Consiliul Superior, denumit în continuare Consiliu, constituit din inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, adjuncţii inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, şefii direcţiilor generale şi ai direcţiilor din Inspectoratul General al Poliţiei Române, 5 şefi ai unităţilor teritoriale ale poliţiei, desemnaţi prin rotaţie în fiecare an, preşedintele Corpului Naţional al Poliţiştilor şi rectorul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza".
      (2) Consiliul se întruneşte o dată pe trimestru sau ori de câte ori este nevoie, sub conducerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române. Consiliul analizează şi hotărăşte activităţile Poliţiei Române conform strategiei Ministerului Afacerilor Interne. Hotărârile se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi. Hotărârile Consiliului se duc la îndeplinire prin grija inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
      (3) Desemnarea nominală a membrilor Consiliului şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
      Art. 10. - În aplicarea legii inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române emite dispoziţii obligatorii pentru personalul din subordine, la elaborarea cărora consultă Corpul Naţional al Poliţiştilor şi Consiliul.
      Art. 11. - Inspectoratul General al Poliţiei Române are în structura sa organizatorică direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri, înfiinţate prin ordin al ministrului afacerilor interne, în limita fondurilor la dispoziţie.
      SECŢIUNEA a 2-a - Unităţi teritoriale din subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române
      Art. 12. - (1) În municipiul Bucureşti se organizează şi funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti, condusă de un director general, ajutat de adjuncţi.
      (2) În judeţe se organizează şi funcţionează, ca unităţi cu personalitate juridică, inspectorate de poliţie, conduse de un inspector-şef, ajutat de adjuncţi.
      (3) Directorul general al Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectorii-şefi ai inspectoratelor de poliţie judeţene sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor şi cu avizul consultativ al prefectului.
      Art. 13. - (1) În cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor, corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia.
      (2) În fiecare sector se organizează şi funcţionează secţii de poliţie. Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului afacerilor interne, în funcţie de întinderea teritoriului, numărul populaţiei, de numărul şi importanţa obiectivelor economice, sociale şi politice.
      Art. 14. - (1) În municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti, iar în comune, posturi de poliţie.
      (2) În municipii pot fi înfiinţate secţii de poliţie, iar în comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi înfiinţate birouri de poliţie, potrivit criteriilor prevăzute la art. 13 alin. (2).
      Art. 15. - (1) În structura organizatorică a Poliţiei Române pot fi înfiinţate şi alte unităţi pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii.
      (2) Numărul, competenţa şi structura organizatorică ale acestor unităţi se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor.
      (3) Şefii unităţilor organizate în condiţiile alin. (1) şi (2) sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordin al ministrului afacerilor interne.
      Art. 16. - (1) Atribuţiile şi structura organizatorică ale Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene se stabilesc prin regulamente de organizare şi funcţionare.
      (2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General al Poliţiei Române se aprobă de ministrul afacerilor interne, iar cele ale unităţilor teritoriale, de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
      SECŢIUNEA a 3-a - Autoritatea teritorială de ordine publică
      Art. 17. - (1) La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ se organizează şi funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică, organism cu rol consultativ, a cărui activitate se desfăşoară în interesul comunităţii.
      (2) Autoritatea teritorială de ordine publică este constituită din şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti sau al inspectoratului de poliţie judeţean, un reprezentant al Corpului Naţional al Poliţiştilor, subprefect, 6 consilieri desemnaţi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv de consiliul judeţean, 3 reprezentanţi ai comunităţii desemnaţi de primarul general al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele consiliului judeţean, şeful Direcţiei generale de jandarmi a municipiului Bucureşti sau al inspectoratului judeţean, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti sau şeful inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean şi, după caz, şeful poliţiei locale din municipiul reşedinţă de judeţ.
      (21) Participarea şefului Direcţiei generale de jandarmi a municipiului Bucureşti sau al inspectoratului de jandarmi judeţean şi a şefului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti sau a şefului inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean în autoritatea teritorială de ordine publică se realizează în legătură cu activităţile desfăşurate de aceste instituţii în calitate de forţe de sprijin care participă la planificarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice sub conducerea Poliţiei Române.
      (22) Aspectele referitoare la activităţile desfăşurate de structurile Ministerului Afacerilor Interne şi cele ale poliţiei locale în planul menţinerii ordinii şi siguranţei publice se prezintă integrat prin intermediul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti sau inspectoratului de poliţie judeţean.
      (3) Desemnarea nominală a autorităţii teritoriale de ordine publică este validată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de către consiliul judeţean pentru o perioadă de 4 ani.
      (4) Autoritatea teritorială de ordine publică este condusă de un preşedinte ales cu votul majoritar din rândul consilierilor din Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau al consiliilor judeţene pe o perioadă de 4 ani.
      Art. 18. - Autoritatea teritorială de ordine publică are următoarele atribuţii:
      a) contribuie la elaborarea planului de activităţi şi la fixarea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă minimali, având ca scop protejarea intereselor comunităţii şi asigurarea climatului de siguranţă publică;
      b) sesizează şi propune măsuri de înlăturare a deficienţelor din activitatea de poliţie;
      c) face propuneri pentru soluţionarea de către organele de poliţie a sesizărilor care îi sunt adresate, referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, potrivit prezentei legi;
      d) organizează consultări cu membrii comunităţilor locale şi cu organizaţiile neguvernamentale cu privire la priorităţile siguranţei persoanei şi a ordinii publice;
      e) prezintă trimestrial informări în şedinţele Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ale consiliului judeţean, după caz, asupra nivelului de asigurare a securităţii şi siguranţei civice a comunităţii;
      f) elaborează anual un raport asupra eficienţei activităţii unităţilor de poliţie, care se dă publicităţii.
      Art. 19. - (1) Autoritatea teritorială de ordine publică se întruneşte în şedinţe ordinare sau extraordinare, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.
      (2) La şedinţele autorităţii teritoriale de ordine publică au dreptul să participe, cu statut de invitat, prefectul municipiului Bucureşti, respectiv al judeţului, primarul general al municipiului Bucureşti, respectiv preşedintele consiliului judeţean, conducătorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate. şedinţele autorităţii teritoriale de ordine publică pot fi şi publice.
      (3) În exercitarea atribuţiilor sale autoritatea teritorială de ordine publică emite hotărâri cu caracter de recomandare.
      (4) Autoritatea teritorială de ordine publică nu are competenţe în problemele operative ale poliţiei.
      Art. 20. - Cheltuielile necesare pentru desfăşurarea activităţii autorităţii teritoriale de ordine publică se suportă din bugetul municipiului Bucureşti, respectiv din cel al judeţului.
      Art. 21. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a autorităţii teritoriale de ordine publică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
      SECŢIUNEA a 4-a - Raporturile dintre poliţie şi autorităţile administraţiei publice locale
      Art. 22. - (1) În plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii, autorităţile administraţiei publice locale, autorităţile judecătoreşti, serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii.
      (2) În vederea înfiinţării unor noi unităţi, secţii, birouri sau posturi de poliţie vor fi consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor, oraşelor ori comunelor, după caz, care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora.
      Art. 23. - (1) şeful Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, şefii inspectoratelor de poliţie judeţene, ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale în faţa autorităţii teritoriale de ordine publică, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, consiliilor judeţene, consiliilor municipale, orăşeneşti sau comunale, după caz, referitoare la măsurile întreprinse în îndeplinirea atribuţiilor specifice.
      (2) Şefii unităţilor prevăzute la alin. (1) informează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, prefecţii, primarul general al municipiului Bucureşti, preşedinţii consiliilor judeţene, primarii sectoarelor municipiului Bucureşti, ai municipiilor, oraşelor şi comunelor, după caz, despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul în care au fost îndeplinite sarcinile pe plan local.
      Art. 24. - Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi, după caz, cu primarii pentru îndeplinirea hotărârilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora, emise în limita competenţelor lor în domeniul ordinii publice.
      Art. 25. - (1) În cazuri justificate de evenimente deosebite, între autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie, de comun acord, se pot încheia protocoale în vederea îndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei.
      (2) Dacă poliţia nu îşi îndeplineşte responsabilităţile în baza protocolului încheiat, administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie.
      CAPITOLUL III
      Atribuţiile Poliţiei Române
      Art. 26. - (1) Poliţia Română are următoarele atribuţii principale:
      1. apără viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanelor, proprietatea privată şi publică, celelalte drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor şi ale comunităţii;
      2. aplică măsuri pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice, aplică măsuri, potrivit competenţelor stabilite prin lege, pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi terorismului, de identificare şi contracarare a acţiunilor elementelor care atentează la viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietăţii private şi publice, precum şi a altor interese legitime ale comunităţii;
      3. sprijină unităţile de jandarmerie cu informaţii pentru asigurarea sau restabilirea ordinii şi liniştii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestaţiilor cultural-sportive şi altele asemenea;
      4. asigură, direct sau în cooperare cu alte instituţii abilitate potrivit legii, executarea controalelor tehnice şi intervenţiilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea şi neutralizarea dispozitivelor explozive, radioactive, nucleare, chimice sau biologice amplasate în scopul tulburării ordinii publice, vătămării integrităţii corporale, sănătăţii persoanelor sau provocării de daune proprietăţii publice ori private;
      41. desfăşoară activităţi de negociere şi asigură intervenţia, pentru eliberarea persoanelor lipsite de libertate în mod ilegal, imobilizarea sau neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune în pericol viaţa, sănătatea sau integritatea corporală a persoanei;
      42. desfăşoară activităţi specifice, potrivit competenţelor stabilite prin lege, ca reacţie la acte de terorism iminente sau în desfăşurare în scopul împiedicării ori limitării efectelor acestuia, neutralizării acţiunilor agresive şi/sau a mijloacelor şi dispozitivelor utilizate de terorişti;
      5. avizează şi controlează, în condiţiile legii, înfiinţarea societăţilor private de detectivi, pază, supraveghere şi gardă de corp;
      6. culege informaţii în vederea cunoaşterii, prevenirii şi combaterii infracţiunilor, precum şi a altor fapte ilicite;
      7. realizează activităţi de prevenire şi combatere a corupţiei, a criminalităţii economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infracţiunii în domeniul informaticii şi a crimei organizate;
      8. desfăşoară, potrivit competenţei, activităţi pentru constatarea faptelor penale şi efectuează cercetări în legătură cu acestea;
      9. asigură paza şi funcţionarea, în condiţiile legii, a locurilor de reţinere şi de arest preventiv organizate în cadrul unităţilor de poliţie;
      10. constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, potrivit legii;
      11. asigură protecţia martorului, colaboratorului, informatorului şi a victimei, în condiţiile legii;
      12. asigură protecţia poliţiştilor, magistraţilor şi a familiilor acestora, în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor ameninţări, precum şi a conducătorilor autorităţilor străine, cu atribuţii în domeniul afacerilor interne sau justiţiei, aflaţi în România în vizite oficiale sau în misiune;
      13. desfăşoară activităţi de depistare a persoanelor care se sustrag urmăririi penale, executării pedepselor sau altor hotărâri judecătoreşti, precum şi a persoanelor dispărute;
      14. desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale;
      15. foloseşte metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice în cercetarea locului faptei şi la examinarea probelor şi a mijloacelor materiale de probă, efectuând constatări şi expertize criminalistice, prin specialişti şi/sau experţi proprii acreditaţi, precum şi rapoarte criminalistice de constatare, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifice, rapoarte de interpretare a urmelor sau de evaluare a comportamentului infracţional ori a personalităţii criminale;
      16. efectuează, independent sau în cooperare, evaluări, studii şi cercetări ştiinţifice pentru îmbunătăţirea metodelor şi mijloacelor folosite în activitatea de poliţie, în special a celor tehnico-ştiinţifice criminalistice, de analiză a informaţiilor, de prevenire şi combatere a infracţiunilor sau a altor fapte ilegale, precum şi pentru identificarea unor noi metode şi mijloace;
      17. exercită controlul, potrivit legii, asupra deţinerii, portului şi folosirii armelor şi muniţiilor, a materialelor explozive, a precursorilor de explozivi, asupra modului în care se efectuează operaţiunile cu arme, muniţii, materii explozive şi precursori de explozivi, precum şi asupra funcţionării atelierelor de reparat arme şi asupra poligoanelor de tir;
      18. exercită controlul asupra respectării regimului materialelor radioactive şi nucleare, substanţelor toxice şi stupefiante, precum şi asupra altor obiecte şi materii supuse autorizării, potrivit legii;
      19. supraveghează şi controlează circulaţia pe drumurile publice, în afara cazurilor exceptate prin lege, şi colaborează cu alte autorităţi publice, instituţii, asociaţii şi organizaţii neguvernamentale, pentru îmbunătăţirea organizării şi sistematizării circulaţiei, asigurarea stării tehnice a autovehiculelor, perfecţionarea pregătirii conducătorilor auto şi luarea unor măsuri de educaţie rutieră a participanţilor la trafic;
      20. desfăşoară activităţi specifice de poliţie în domeniul transporturilor feroviare, navale şi aeriene;
      21. exercită controlul asupra legalităţii stabilirii domiciliului sau reşedinţei cetăţenilor români şi străini aflaţi pe teritoriul ţării, în condiţiile legii;
      22. ţine evidenţa nominală a cetăţenilor români cu obligaţii militare în mediul rural;
      23. organizează, în condiţiile legii, cazierul judiciar pentru ţinerea evidenţei persoanelor condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal şi constituie baza de date necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor operative specifice poliţiei;
      24. efectuează studii şi cercetări privind dinamica infracţionalităţii în România şi propune măsuri de prevenire a acesteia;
      25. acordă sprijin, potrivit legii, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în vederea desfăşurării activităţii acestora;
      26. participă, în condiţiile legii, împreună cu alte unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu trupe ale Ministerului Apărării Naţionale, unităţi de protecţie civilă şi alte organe prevăzute de lege, la activităţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;
      27. colaborează cu instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile neguvernamentale pentru pregătirea antiinfracţională a populaţiei;
      28. desfăşoară, potrivit legii, activităţi specifice de cooperare şi asistenţă poliţienească internaţională, precum şi de cooperare judiciară internaţională în materie penală, conlucrează cu structuri de profil din alte state şi de la nivelul unor instituţii internaţionale pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii transfrontaliere ori pentru schimb sau transfer de experienţă şi bune practici;
      29. participă la constituirea forţelor internaţionale de poliţie, destinate unor misiuni de instruire, asistenţă şi cooperare poliţienească sau pentru acţiuni umanitare;
      30. îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
      (2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin Poliţia Română îşi organizează propria bază de date, potrivit legii.
      Art. 27. - (1) Ministrul afacerilor interne, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnează poliţişti care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare.
      (2) Urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror în cazul infracţiunilor săvârşite de poliţiştii care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare.
      Art. 28. - (1) În îndeplinirea activităţilor specifice poliţistul are competenţa teritorială corespunzătoare unităţii de poliţie din care face parte.
      (2) În caz de continuare a unei măsuri sau activităţi specifice poliţistul poate acţiona şi pe raza teritorială a altor unităţi de poliţie, comunicând despre aceasta unităţii competente.
      (3) În caz de detaşare sau misiune ordonată pe raza teritorială a altei unităţi de poliţie, poliţistul are competenţa teritorială stabilită pentru acea unitate. Poliţistul încadrat în Inspectoratul General al Poliţiei Române are competenţă teritorială generală.
      (4) Poliţistul este obligat să intervină şi în afara orelor de program, a atribuţiilor sale de serviciu şi a competenţei teritoriale a unităţii din care face parte, când ia cunoştinţă de existenţa unei infracţiuni flagrante, precum şi pentru conservarea probelor în cazul altor infracţiuni a căror cercetare va fi efectuată de organele competente.
      CAPITOLUL IV
      Personalul Poliţiei Române
      Art. 29. - (1) Personalul Poliţiei Române se compune din poliţişti, alţi funcţionari publici şi personal contractual.
      (2) Drepturile şi îndatoririle specifice ale poliţistului se stabilesc prin statut.
      Art. 30. - Personalul contractual este supus reglementărilor din legislaţia muncii, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
      CAPITOLUL V
      Drepturi şi obligaţii
      Art. 31. - (1) În realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice şi are următoarele drepturi şi obligaţii principale:
      a) să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor, în condiţiile prezentei legi;
      b) să conducă persoane la sediul poliţiei, ca măsură administrativă, în condiţiile prezentei legi;
      c) să invite la sediul poliţiei persoanele a căror prezenţă este necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor poliţiei, prin aducerea la cunoştinţă, în scris, a scopului şi motivului invitaţiei;
      d) să pună în executare mandatele de aducere, mandatele de arestare şi pe cele de executare a pedepselor, în condiţiile prevăzute de lege;
      e) în cazul săvârşirii unei infracţiuni, al urmăririi unor infractori sau al unei acţiuni teroriste, să intre în incinta locuinţelor, a unităţilor economice, a instituţiilor publice ori particulare, a organizaţiilor social-politice, indiferent de deţinător sau de proprietar, precum şi la bordul oricăror mijloace de transport româneşti, cu respectarea dispoziţiilor legale;
      f) să efectueze controlul corporal al persoanei legitimate şi, după caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta, în condiţiile prezentei legi;
      g) să efectueze controale şi razii atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea de infracţiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infracţiuni sau posibile acţiuni teroriste;
      h) să poarte asupra sa armamentul şi muniţia necesare, indiferent dacă este în uniformă sau echipat civil, şi să folosească, pentru îndeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu sau fără însemnele distinctive ale poliţiei;
      i) să folosească orice mijloace de transport şi comunicaţii, indiferent de proprietar sau deţinător, persoană fizică ori persoană juridică, cu excepţia celor aparţinând corpului diplomatic, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amânare şi nu pot fi aduse la îndeplinire altfel; cheltuielile vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, şi vor fi suportate din fondurile unităţilor de poliţie sau, după caz, de către persoanele care au determinat intervenţia, nu mai târziu de 15 zile;
      j) să folosească gratuit mijloacele de transport în comun în timpul serviciului pentru executarea unor misiuni, iar personalul din poliţia pentru transporturi, pe cele feroviare şi navale; folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimaţiei de serviciu;
      k) să solicite, în condiţiile legii, sprijinul populaţiei pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea şi conducerea la sediul poliţiei a persoanelor ce fac obiectul acestei măsuri, precum şi să solicite, în condiţiile legii, sprijinul populaţiei pentru asistarea la efectuarea unor acte procedurale;
      l) să procedeze, în condiţiile legii, la cererea persoanelor interesate sau în scopul identificării criminalistice a persoanelor care au săvârşit infracţiuni ori sunt suspecte de săvârşirea unor infracţiuni, la prelevarea sau, după caz, la procesarea de profile genetice, amprente papilare, imagini faciale, semnalmente, semne particulare şi orice alte date biometrice, stocate în baza de date criminalistice.
      m) să interzică, temporar, accesul sau prezenţa oricărei persoane în perimetrul locului săvârşirii unor infracţiuni sau contravenţii, dacă prin aceasta ar fi afectată desfăşurarea normală a activităţii organelor abilitate, legată de probarea faptelor;
      n) să interzică, temporar, pătrunderea într-un spaţiu delimitat, marcat sau pe care l-a indicat, într-un imobil sau mijloc de transport, ori să dispună evacuarea temporară din acestea a oricărei persoane, dacă există un pericol la adresa vieţii, sănătăţii sau integrităţii corporale, a sa ori a altei persoane;
      o) să avertizeze persoanele, prin orice mijloace de comunicare, să înceteze acţiunile ilegale;
      p) să oprească forţat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare, în condiţiile legii;
      q) să consulte specialişti ori experţi, să solicite şi, în condiţiile legii, să obţină obiecte, înscrisuri sau relaţii oficiale de la autorităţi ori instituţii publice, precum şi să solicite obiecte, înscrisuri sau relaţii de la persoane juridice de drept privat ori de la persoane fizice;
      r) să exercite orice alte drepturi şi să îndeplinească orice alte îndatoriri prevăzute de lege.
      (2) În exercitarea drepturilor conferite de prezenta lege poliţistul are obligaţia să respecte întocmai drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, prevăzute de lege şi de Convenţia europeană a drepturilor omului.
      (3) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este obligat să aibă un comportament civilizat, să dea dovadă de amabilitate şi solicitudine, respectiv să adopte o atitudine politicoasă şi fermă. Poliţistul trebuie să dovedească stăpânire de sine, capacitate de comunicare şi abilităţi de gestionare a situaţiilor conflictuale.
      Art. 32. - (1) În vederea obţinerii de date şi informaţii cu privire la activitatea persoanelor sau grupurilor de persoane suspectate de pregătirea sau săvârşirea unor infracţiuni grave sau cu moduri de operare deosebite, precum şi pentru identificarea, căutarea, localizarea şi/sau prinderea persoanelor date în urmărire potrivit legii, Poliţia Română poate folosi informatori.
      (2) Sursele de informare, metodele şi mijloacele activităţii de culegere a informaţiilor au caracter confidenţial şi nu pot fi dezvăluite de nimeni în nicio împrejurare. Excepţie fac cazurile în care îndatoririle funcţiei, nevoile justiţiei sau legea impune dezvăluirea lor. În aceste situaţii dezvăluirea se va face, după caz, cu asigurarea protecţiei necesare.
      (3) Prin activitatea de culegere, verificare şi valorificare a datelor şi informaţiilor poliţiştii nu trebuie în niciun fel să lezeze sau să îngrădească în mod ilegal drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, viaţa privată, onoarea sau reputaţia acestora.
      (4) Ministerul Afacerilor Interne asigură protecţia şi încadrarea în muncă a poliţiştilor care, lucrând sub acoperire, au fost deconspiraţi în împrejurări care exclud culpa acestora.
      (5) Organizarea şi funcţionarea activităţii de culegere a informaţiilor pentru activitatea specifică poliţiei se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
      (6) Ministrul afacerilor interne prezintă, anual sau ori de câte ori se impune, Consiliului Suprem de Apărare a ţării şi comisiilor de specialitate ale Parlamentului României rapoarte referitoare la activitatea de culegere a informaţiilor şi fondurile utilizate în acest scop.
      (7) Colectarea, stocarea şi utilizarea datelor despre persoanele aflate în atenţia poliţiei se fac în conformitate cu legea şi cu principiile internaţionale privind protecţia datelor.
      Art. 321. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să solicite persoanei care face obiectul legitimării să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat.
      (2) Poliţistul este îndreptăţit să solicite persoanei care face obiectul controlului corporal să adopte o poziţie inofensivă, ce permite realizarea efectivă şi în siguranţă a acestui control. Prin poziţie inofensivă se înţelege:
      a) ţinerea mâinilor deasupra capului sau paralel cu solul;
      b) depărtarea picioarelor;
      c) adoptarea poziţiei şezut;
      d) adoptarea poziţiei culcat;
      e) altă poziţie a corpului, care previne săvârşirea unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului şi respectă demnitatea umană.
      (3) Solicitarea de a adopta o poziţie inofensivă trebuie să fie adecvată pericolului pe care îl poate reprezenta persoana şi să nu depăşească nevoile reale pentru atingerea scopului intervenţiei. Se interzice solicitarea adoptării poziţiei şezut sau culcat în cazul femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilităţi şi copiilor.
      (4) În înţelesul prezentei legi, prin atac armat se înţelege atacul săvârşit de o persoană cu o armă de foc sau cu obiecte, dispozitive, substanţe sau animale ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.
      (5) Se prezumă intenţia săvârşirii unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului fapta persoanei de a se apropia de acesta după ce, în prealabil, a fost avertizată prin cuvintele: Poliţia, stai! - Nu te apropia! ori de a nu se conforma solicitărilor prevăzute la alin. (1), referitoare la renunţarea temporară la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, sau alin. (2).
      Art. 322. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei numai în situaţia în care:
      a) aceasta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală;
      b) există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârşirii unei fapte ilegale ori are cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta;
      c) aceasta solicită sprijinul sau intervenţia organelor de poliţie ori când din cauza vârstei, stării de sănătate, dizabilităţii, consumului de alcool sau altor substanţe psihoactive ori a altor asemenea circumstanţe necesită sprijinul organelor abilitate;
      d) descrierea acesteia corespunde unei persoane căutate potrivit legii, deţine asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul, ambarcaţiune ori aeronavă care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii;
      e) aceasta desfăşoară o activitate supusă, potrivit legii, unor autorizări, avize sau înregistrări ori este implicată într-o procedură legală în faţa unei autorităţi sau instituţii publice;
      f) aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spaţiu în care accesul este controlat;
      g) cu ocazia unor controale sau razii, efectuate în condiţiile art. 31 alin. (1) lit. g);
      h) există obligaţia legală de a se stabili identitatea acesteia.
      (2) Poliţistul este obligat să aducă la cunoştinţă persoanei, verbal, motivul legitimării.
      (3) Stabilirea identităţii unei persoane se face pe baza actelor de identitate. Atunci când persoana nu poate prezenta un act de identitate, stabilirea identităţii se realizează pe baza unui act prevăzut cu fotografie sau a declaraţiilor acesteia, precum şi a verificărilor poliţistului, realizate pe loc, în bazele electronice de date la care are acces potrivit legii.
      (4) La solicitarea poliţistului, persoana are obligaţia de a înmâna acestuia actele prevăzute la alin. (3) şi de a comunica informaţiile necesare stabilirii sau, după caz, verificării identităţii sale.
      (5) Atunci când măsurile prevăzute la alin. (3) nu au permis stabilirea identităţii, pentru realizarea acestui scop, poliţistul este îndreptăţit să procedeze la:
      a) identificarea unei alte persoane care poate oferi informaţii cu privire la identitate, dacă este posibil;
      b) fotografierea, luarea şi procesarea amprentelor, semnalmentelor şi semnelor particulare ale persoanei;
      c) să facă publică, prin orice mijloace, o fotografie, înregistrare, schiţă sau descriere a persoanei, dacă există o convingere rezonabilă că această măsură va ajuta la stabilirea identităţii persoanei.
      (6) Măsurile prevăzute la alin. (5) se realizează chiar şi în lipsa consimţământului persoanei. Publicitatea se realizează exclusiv în scopul identificării persoanei, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie.
      (7) Datele cu caracter personal preluate potrivit alin. (5) se şterg din bazele de date ale poliţiei imediat după identificarea persoanei, prin proceduri ireversibile, cu excepţia situaţiei în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare în curs, caz în care acestea urmează regimul probelor aplicabil procedurii judiciare.
      Art. 323. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să efectueze controlul corporal al persoanei legitimate şi, după caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta, numai în scopul:
      a) ridicării bunurilor supuse confiscării, interzise la deţinere, căutate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probe într-o procedură judiciară, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că persoana are asupra sa ori sub controlul său astfel de bunuri;
      b) identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe, ce pot fi folosite împotriva poliţistului, a altor persoane sau pentru autovătămare, atunci când persoana face obiectul măsurii conducerii la sediul poliţiei ori al unui mandat de aducere, ordonanţe de reţinere, mandat de arestare sau de executare a pedepselor;
      c) identificării unor documente sau înscrisuri care pot servi la stabilirea identităţii unei persoane aflate în stare de inconştienţă;
      d) identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe periculoase, atunci când persoana încearcă să pătrundă sau se află în locuri în care este interzis accesul cu acestea.
      (2) Controlul vehiculului se poate efectua şi în scopul identificării unei persoane date în urmărire sau căutată potrivit legii, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că aceasta este prezentă în vehicul. În înţelesul prezentei legi, prin controlul vehiculului se înţelege controlul oricărui mijloc de transport pe cale rutieră, feroviară, aeriană sau pe apă.
      (3) Controlul corporal se efectuează, cu respectarea demnităţii umane, de către o persoană de acelaşi sex cu persoana controlată şi presupune examinarea externă a corpului şi îmbrăcămintei unei persoane, vizual, precum şi prin palpare şi apăsare, îmbrăcămintea groasă putând fi examinată separat. Atunci când prin examinare sunt identificate obiecte, la solicitarea poliţistului, persoana este obligată să le prezinte.
      (4) Controlul bagajului presupune examinarea externă a acestuia, vizual, precum şi prin palpare şi apăsare. La solicitarea poliţistului, persoana are obligaţia de a le deschide şi de a prezenta conţinutul bagajului.
      (5) Vehiculul se examinează prin vizualizarea compartimentelor care, prin construcţie, sunt destinate transportului pasagerilor şi mărfurilor. La solicitarea poliţistului, persoana are obligaţia de a deschide şi prezenta conţinutul compartimentelor.
      (6) În situaţia în care persoana nu dă curs solicitărilor prevăzute la alin. (3)-(5), poliţistul poate proceda personal la efectuarea activităţilor solicitate, inclusiv prin folosirea forţei.
      (7) Obiectele se examinează la exterior fără a fi desfăcute sau demontate. Corespondenţa nu se deschide sau citeşte şi nu se accesează telefonul, un sistem informatic ori alt mijloc de comunicare sau de stocare a datelor.
      (8) Nu constituie control corporal acţiunea poliţistului de a deposeda persoana de o armă de foc sau armă albă a cărei deţinere este vizibilă sau cunoscută.
      (9) La efectuarea controlului pot fi folosite animale de serviciu şi/sau mijloace adecvate pentru detectarea obiectelor sau substanţelor.
      (10) Rezultatul controlului se consemnează într-un proces- verbal, care se semnează de poliţist şi de persoana în cauză sau de reprezentantul legal. O copie a procesului-verbal se predă persoanei în cauză sau reprezentantului legal, refuzul semnării sau primirii consemnându-se în cuprinsul documentului.
      (11) Prevederile prezentului articol nu aduc atingere dreptului poliţistului de a efectua, după caz, percheziţia corporală sau percheziţia vehiculului, în cazurile şi condiţiile prevăzute de normele de procedură penală sau de cele privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate.
      Art. 324. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să conducă o persoană la sediul poliţiei, atunci când:
      a) în condiţiile art. 322 alin. (3), nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice;
      b) din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor ori a bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală;
      c) prin acţiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică;
      d) luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.
      (2) Poliţistul are obligaţia de a raporta şefului său ierarhic despre conducerea persoanei la sediul poliţiei, în cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu.
      (3) Persoana este condusă la cea mai apropiată unitate de poliţie la care se poate realiza identificarea sa, verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale.
      (4) Verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale faţă de persoana condusă la sediul poliţiei se realizează de îndată.
      (5) Poliţistul are obligaţia de a permite persoanei să părăsească, de îndată, sediul poliţiei după finalizarea activităţilor conform alin. (4) sau a măsurile legale care se impun.
      (6) Se interzice introducerea persoanei aflate în sediul poliţiei într-un centru de reţinere şi arestare preventivă.
      (7) Dacă în cadrul verificărilor se constată existenţa unor indicii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, se procedează conform normelor de procedură penală. Dispoziţiile alin. (5) şi (6) nu se aplică în cazul în care s-a dispus reţinerea ori arestarea preventivă.
      Art. 325. - Dacă persoana legitimată sau condusă la sediul poliţiei sau al altor instituţii prezintă simptome vizibile care relevă necesitatea acordării asistenţei medicale de urgenţă, în cel mai scurt timp, poliţistul solicită serviciilor specializate acordarea acestei asistenţe.
      Art. 326. - (1) Persoana condusă la sediul poliţiei are următoarele drepturi:
      a) de a fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul poliţiei;
      b) de a fi informată cu privire la drepturile ce îi revin;
      c) de a formula contestaţie împotriva dispunerii măsurii, potrivit art. 327;
      d) de a fi asistată de un avocat, potrivit legii, de a comunica direct cu acesta, în condiţii care să asigure confidenţialitatea, precum şi de a nu da nicio declaraţie fără prezenţa acestuia, cu excepţia comunicării datelor de identificare ori a unor informaţii necesare înlăturării unei stări de pericol iminent la adresa vieţii, sănătăţii sau integrităţii corporale a sa ori a altei persoane;
      e) de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane desemnate de aceasta cu privire la măsura luată;
      f) de a solicita informarea reprezentanţilor diplomatici ai statului de provenienţă, în cazul cetăţenilor străini;
      g) de a fi consultată de un medic sau, pe propria cheltuială, de medicul indicat de aceasta;
      h) de a comunica prin interpret sau prin intermediul unei persoane cu aptitudini de comunicare, în situaţia în care nu vorbeşte, nu înţelege limba română, nu se poate exprima sau prezintă handicap auditiv ori surdocecitate.
      (2) Poliţistul este obligat să informeze persoana, potrivit alin. (1) lit. a), înainte de a lua măsura conducerii la sediul poliţiei, iar potrivit alin. (1) lit. b), în cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu. La solicitare, poliţistul are obligaţia de a contacta persoanele prevăzute la alin. (1) lit. d)-g). Dreptul prevăzut la alin. (1) lit. h) se asigură la cerere sau din oficiu.
      (3) În cazul minorului sau al persoanei lipsite de capacitate de exerciţiu, poliţistul are obligaţia:
      a) de a informa cu privire la măsura luată părinţii, tutorele ori alt reprezentant legal sau, dacă niciunul dintre aceştia nu poate fi contactat sau nu se prezintă, autoritatea competentă potrivit legii;
      b) de a nu lua declaraţii de la aceasta sau de a nu îi solicita semnarea unor înscrisuri, în lipsa unui reprezentant legal sau a celui al autorităţii competente, cu excepţia comunicării datelor de identificare.
      (4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere normelor de procedură penală sau celor privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, care se aplică în mod corespunzător.
      Art. 327. - (1) Persoana condusă la sediul poliţiei, în situaţiile prevăzute la art. 324 alin. (1), poate contesta măsura dispusă de poliţist, înainte de încetarea acesteia, la şeful ierarhic al poliţistului.
      (2) Contestaţia se depune, în scris, la poliţist sau la şeful ierarhic al acestuia. Poliţistul care primeşte contestaţia este obligat să o transmită de îndată şefului său ierarhic. La depunerea contestaţiei, persoana condusă la sediul poliţiei primeşte o dovadă de primire.
      (3) Şeful ierarhic al poliţistului se pronunţă cu celeritate, în scris. Înscrisul se înregistrează în evidenţele unităţii de poliţie, iar o copie a acestuia se predă persoanei în cauză sau reprezentantului legal. Refuzul primirii copiei se consemnează pe înscris.
      (4) În cazul în care constată că nu este necesară menţinerea măsurii, şeful ierarhic al poliţistului are obligaţia de a permite persoanei să părăsească sediul poliţiei.
      Art. 328. - (1) Poliţistul întocmeşte un proces-verbal în care consemnează motivele conducerii persoanei la sediul poliţiei, măsurile realizate cu această ocazie, modalitatea de exercitare a drepturilor prevăzute la art. 326, ca urmare a aducerii la cunoştinţă, rezultatul controlului corporal, al bagajelor şi al vehiculului, dacă a utilizat mijloace de constrângere, prezenţa unor urme vizibile de violenţă la momentul legitimării şi al finalizării verificărilor, ora iniţierii deplasării la sediul poliţiei şi finalizării verificării situaţiei persoanei şi luării măsurilor legale.
      (2) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) se înregistrează în evidenţele unităţii de poliţie şi se semnează de poliţist şi de persoana în cauză sau de reprezentatul legal. O copie a procesului-verbal se predă persoanei în cauză sau reprezentantului legal, refuzul semnării sau primirii consemnându-se în cuprinsul documentului.
      Art. 329. - (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, poliţistul este îndreptăţit să utilizeze mijloace de constrângere, constând în: forţa fizică, inclusiv aplicarea unor procedee de autoapărare sau imobilizare; cătuşe sau alte mijloace care permit imobilizarea membrelor superioare şi/sau inferioare, denumite în continuare mijloace de imobilizare; mijloace neletale; arme albe şi de foc; mijloace adecvate sau, după caz, vehicule, pentru oprirea forţată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spaţii închise în care se găsesc persoane şi bunuri ori pentru înlăturarea unor obstacole.
      (2) Folosirea mijloacelor de constrângere nu trebuie să depăşească, prin intensitate şi durată, nevoile reale pentru atingerea scopului intervenţiei.
      (3) Folosirea mijloacelor de constrângere încetează de îndată ce scopul intervenţiei a fost realizat.
      (4) Folosirea mijloacelor de constrângere se face în mod gradual, după avertizarea verbală prealabilă asupra utilizării acestora şi după acordarea timpului necesar persoanei pentru a se conforma solicitărilor legale ale poliţistului. În situaţia unei acţiuni violente iminente îndreptate împotriva poliţistului sau a altei persoane, mijloacele de constrângere pot fi folosite fără avertizarea verbală prealabilă.
      (5) Folosirea mijloacelor de constrângere în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de lege înlătură caracterul penal al faptei şi răspunderea civilă a poliţistului pentru pagubele produse.
      (6) Pentru pagubele produse prin faptele poliţistului prevăzute la alin. (5) se angajează răspunderea statului, în condiţiile legii.
      Art. 3210. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să folosească forţa fizică în scopul înfrângerii rezistenţei fizice a persoanei care, fără a folosi violenţa, se opune ori nu se supune solicitărilor legale ale poliţistului, potrivit art. 31 alin. (1) lit. m)-o) sau referitoare la:
      a) conducerea la sediul poliţiei sau al altor organe judiciare;
      b) efectuarea percheziţiei potrivit normelor de procedură penală, a controlului corporal şi al bagajelor persoanei legitimate, precum şi a vehiculului utilizat de aceasta;
      c) aplicarea cătuşelor sau a altor mijloace de imobilizare.
      (2) Folosirea forţei fizice nu trebuie să aibă ca scop provocarea unor suferinţe fizice, altele decât cele inerente înfrângerii rezistenţei fizice a persoanei.
      (3) Poliţistul este îndreptăţit să utilizeze mijloace adecvate pentru a opri şi a pătrunde în vehicule sau pentru a pătrunde în orice spaţii închise în care se află persoana care se regăseşte în situaţiile prevăzute la alin. (1), în scopul extragerii acesteia.
      Art. 3211. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să utilizeze cătuşe sau alte mijloace de imobilizare în scopul împiedicării sau neutralizării acţiunilor violente ale oricărei persoane.
      (2) În scopul prevenirii autovătămării persoanei ori apariţiei unei stări de pericol la adresa vieţii, sănătăţii sau integrităţii corporale a poliţistului sau a altei persoane, poliţistul este îndreptăţit să utilizeze mijloacele prevăzute la alin. (1), dacă:
      a) persoana condusă la sediul poliţiei este cunoscută cu un comportament violent la adresa sa, a persoanelor sau a bunurilor;
      b) persoana condusă la sediul poliţiei a comis sau este suspectă de săvârşirea unei infracţiuni cu violenţă ori a unor acte de terorism;
      c) persoana a evadat din starea legală de reţinere sau deţinere ori s-a sustras de la executarea unei măsuri preventive sau a unei pedepse privative de libertate;
      d) dotările mijlocului de transport utilizat sau itinerarul de deplasare nu permit adoptarea altor măsuri care să prevină săvârşirea unor acţiuni violente sau fuga;
      e) persoana face obiectul unei măsuri privative de libertate dispuse în vederea înlăturării unei stări de pericol pentru ordinea publică.
      (3) Dispoziţiile legale referitoare la utilizarea cătuşelor sau a altor mijloace de imobilizare, prevăzute de reglementările privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, se aplică în mod corespunzător.
      Art. 3212. - Poliţistul este îndreptăţit să utilizeze bastoane, tonfe, dispozitive cu substanţe iritant-lacrimogene şi/sau paralizante, câini de serviciu, scuturi de protecţie, căşti cu vizor, dispozitive cu electroşocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum şi alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viaţa sau nu produc o vătămare corporală gravă, în scopul împiedicării sau neutralizării acţiunilor violente ale persoanei, atunci când:
      a) utilizarea forţei fizice nu a fost sau nu este aptă să producă acest rezultat; sau
      b) aceasta intenţionează să săvârşească sau săvârşeşte acţiuni violente cu obiecte, dispozitive, substanţe sau animale ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.
      Art. 3213. - Poliţistul este obligat ca, în cel mai scurt timp, să solicite serviciilor specializate acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor împotriva cărora au fost utilizate dispozitive cu electroşocuri, persoanelor afectate de utilizarea substanţelor iritant-lacrimogene, precum şi persoanelor rănite prin utilizarea mijloacelor de constrângere. De îndată ce va fi posibil, situaţia se raportează verbal şi, ulterior, se întocmeşte un proces- verbal.
      Art. 33. - (abrogat)

      Art. 34. - (1) În caz de necesitate poliţistul poate folosi, în situaţiile şi în condiţiile prevăzute de lege, forţa armelor albe sau a armelor de foc. Armele de foc se folosesc după somaţia: "Stai, stai că trag!"
      (2) În cazurile de legitimă apărare poliţistul poate folosi armele de foc, fără somaţie.
      (3) - (abrogat)
      Art. 35. - (1) Se interzice folosirea cătuşelor sau a altor mijloace de imobilizare, a armelor albe sau a armelor de foc, precum şi a mijloacelor prevăzute la art. 3212 împotriva femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilităţi şi copiilor, cu excepţia cazurilor în care aceştia înfăptuiesc un atac armat sau în grup, care pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane.
      (2) Poliţistul este obligat să permită persoanei aflate în spaţiul public, împotriva căreia sunt folosite cătuşe sau alte mijloace de imobilizare, să adopte măsuri adecvate pentru acoperirea feţei şi a mijloacelor de imobilizare.
      Art. 351. - În exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţistul are obligaţia să poarte asupra sa insigna de poliţist sau legitimaţia de serviciu şi mijloacele de constrângere şi de protecţie din dotare, precum şi să utilizeze mijloacele din dotare necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege.
      Art. 352. - (1) Unităţile de poliţie trebuie să asigure pregătirea profesională a poliţistului cu privire la modul de acţiune în situaţia aplicării măsurilor poliţieneşti şi utilizarea mijloacelor de constrângere. Poliţistul este obligat să participe la programele de pregătire profesionale şi să menţină un nivel adecvat de pregătire fizică.
      (2) În cadrul pregătirii profesionale a poliţistului, potrivit alin. (1), va fi avută în vedere jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în special în ceea ce priveşte dreptul la viaţă, interzicerea torturii, dreptul la libertate şi siguranţă, dreptul la respectarea vieţii private şi de familie şi interzicerea discriminării.
      Art. 36. - (1) Poliţia Română poate interveni în forţă, în condiţiile legii, împotriva celor care pun în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea persoanelor ori a organelor de ordine, precum şi împotriva celor care ameninţă cu distrugerea unor clădiri sau bunuri de interes public ori privat.
      (2) Folosirea mijloacelor din dotare se face numai după avertizarea şi somarea, prin mijloace de amplificare sonoră, a participanţilor la dezordine asupra necesităţii respectării legii şi ordinii publice. Dacă după avertizare se încalcă în continuare ordinea publică şi legile, poliţistul numit ca şef al dispozitivului de ordine sau şefii ierarhici îi somează pe participanţi folosind formula: Prima somaţie: "Atenţiune, vă rugăm să părăsiţi . . .Vom folosi forţa!", urmată de semnale sonore şi luminoase. Dacă după trecerea perioadei de timp necesare dispersării cei somaţi nu se supun, se foloseşte o ultimă somaţie, astfel: Ultima somaţie: "Părăsiţi. . . Se va folosi forţa!"
      (3) Dacă în astfel de situaţii, precum şi în cele prevăzute de art. 47 din Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor, cu modificările ulterioare, se impune uzul de armă, în prealabil se va folosi o ultimă somaţie, astfel: "Părăsiţi. . . Se vor folosi armele de foc!"
      (4) Folosirea mijloacelor de împiedicare şi constrângere încetează de îndată ce s-a restabilit ordinea publică.
      Art. 37. - Fiecare situaţie în care s-a făcut uz de armă se raportează de urgenţă ierarhic. De îndată ce va fi posibil, raportul va fi întocmit în scris. Dacă în urma uzului de armă s-a produs moartea sau vătămarea unei persoane, fapta se comunică de îndată procurorului competent, potrivit legii.
      Art. 38. - Poliţistul este obligat să ia măsurile necesare pentru înlăturarea pericolelor care ameninţă ordinea publică sau siguranţa persoanelor, în toate situaţiile în care ia cunoştinţă direct ori când este sesizat despre acestea.
      (2) Poliţistul este îndreptăţit să pătrundă, în orice mod, într-o locuinţă sau într-un spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentatului legal, pentru:
      a) a salva viaţa sau integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană aflată în pericol;
      b) a preveni răspândirea unei epidemii, dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană decedată;
      c) a prinde autorul unei infracţiuni flagrante, comisă prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante, prin violenţă, ori de către o persoană mascată, deghizată sau travestită, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu;
      d) a prinde autorul unor acte de terorism, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu.
      (3) Dreptul prevăzut la alin. (2) se exercită inclusiv prin folosirea forţei:
      a) dacă există motive temeinice pentru a anticipa rezistenţă armată sau alte tipuri de violenţă ori există un pericol cu privire la distrugerea probelor;
      b) în cazul unui refuz sau dacă nu a fost primit niciun răspuns la solicitările poliţistului de a pătrunde în acel spaţiu.
      (4) Înainte de a pătrunde în spaţiul privat, poliţistul are obligaţia de a raporta verbal despre aceasta, ierarhic, cu excepţia situaţiei în care nu este posibil. În acest caz, raportarea se face în cel mai scurt timp posibil.
      (5) După înlăturarea pericolului ori prinderea autorului infracţiunii sau actelor de terorism, poliţistul are obligaţia de a părăsi spaţiul respectiv, cu excepţia situaţiei în care obţine consimţământul de a rămâne din partea persoanei îndreptăţite. Cu această ocazie nu se efectuează acte specifice percheziţiei domiciliare.
      (6) În situaţia în care este necesară luarea unor măsuri de conservare a locului săvârşirii infracţiunii şi de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de probă, poliţistul este îndreptăţit să îndepărteze temporar persoanele din spaţiul respectiv sau să solicite acestora să rămână pe loc până la identificarea lor.
      (7) Cu privire la pătrunderea în spaţiul privat şi măsurile adoptate, poliţistul întocmeşte un proces-verbal. O copie a procesului-verbal se predă persoanelor cărora le aparţine sau care folosesc spaţiul în care a pătruns poliţistul.
      Art. 381. - În toate situaţiile în care ia cunoştinţă direct ori când este sesizat despre posibile cazuri de abuz, neglijare, exploatare şi orice formă de violenţă asupra copilului, poliţistul este obligat să sesizeze direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, pentru luarea măsurilor prevăzute de lege.
      Art. 39. - Poliţistul este obligat să ia măsurile necesare pentru ocrotirea vieţii, sănătăţii şi integrităţii corporale a persoanelor a căror pază o asigură şi, în special, să ia imediat măsuri ca îngrijirile medicale să le fie acordate de fiecare dată când acestea se impun.
      (2) Poliţistul este îndreptăţit să solicite intervenţia autorităţilor competente sau să sesizeze reprezentantul legal, atunci când, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, identifică persoane care, din cauza vârstei sau stării fizice ori psihice se află în dificultate şi este necesară luarea unor măsuri de protecţie. Autorităţile competente sau reprezentantul legal au/are obligaţia de a interveni de îndată.
      Art. 391. - (1) În vederea asigurării protecţiei persoanelor prevăzute la art. 26 alin. (1) pct. 11 şi 12, unitatea de poliţie competentă elaborează un plan de protecţie care va cuprinde cel puţin următoarele: date privind persoana a cărei protecţie se acordă, temeiul legal al protecţiei, măsurile de protecţie instituite, resursele logistice, umane sau de altă natură alocate, perioada în care se acordă protecţia, situaţiile în care protecţia încetează.
      (2) Protecţia se acordă dacă persoana care face obiectul măsurilor de protecţie sau, după caz, reprezentantul acesteia:
      a) îşi exprimă acordul cu privire la măsurile de protecţie;
      b) oferă informaţiile necesare implementării măsurilor de protecţie;
      c) se conformează măsurilor de protecţie stabilite;
      d) se abţine de la orice activitate care pune în pericol viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa, a poliţiştilor care asigură protecţia ori a altei persoane, sau ordinea publică.
      (3) Protecţia încetează în cazul în care una dintre condiţiile prevăzute la alin. (2) nu mai este îndeplinită. În cazul în care măsura de protecţie a fost instituită în baza normelor de procedură penală, pentru încetarea acesteia unitatea de poliţie sesizează organul judiciar care a dispus-o.
      Art. 392. - (1) În scopul realizării activităţilor de prevenire, depistare, investigare sau urmărire penală a infracţiunilor sau executării pedepselor, prevenire şi combatere a altor fapte ilegale, precum şi de menţinere a ordinii şi siguranţei publice:
      a) acţiunile poliţistului în spaţii publice, precum şi intervenţia realizată în condiţiile art. 38 ori pentru executarea unui mandat pot fi înregistrate cu mijloacele foto-audio-video din dotare, fără consimţământul persoanelor vizate;
      b) Poliţia Română este autorizată să fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activităţi publice desfăşurate în locuri publice, fără consimţământul persoanelor vizate, în cazul în care există motive verosimile pentru a bănui că în aceste locuri publice ar putea fi comise infracţiuni sau alte fapte ilegale ori tulburată ordinea şi siguranţa publică.
      (2) Poliţia Română este autorizată să acceseze, în mod direct şi gratuit, sistemele de supraveghere a spaţiilor publice ce sunt instalate în scopul prevenirii criminalităţii, pazei bunurilor şi protecţiei persoanelor sau supravegherii traficului rutier şi care aparţin organelor administraţiei publice centrale sau locale, cu excepţia celor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atunci când:
      a) există motive verosimile pentru a bănui că imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video prelucrate prin aceste sisteme pot servi la identificarea:
      1. persoanelor care pregătesc, săvârşesc sau au săvârşit o infracţiune;
      2. persoanelor care au fost prezente la locul săvârşirii unei infracţiuni ori au cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta;
      3. persoanelor date în urmărire sau căutate potrivit legii;
      4. bunurilor supuse confiscării, interzise la deţinere, căutate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probe într-o procedură judiciară;
      b) imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video prelucrate prin aceste sisteme sunt necesare pentru:
      1. constituirea şi adaptarea dispozitivelor de menţinere a ordinii publice, cu ocazia adunărilor publice sau a evenimentelor ce implică prezenţa unui public numeros, precum şi pentru realizarea intervenţiei în cazul în care adunările publice îşi pierd caracterul paşnic şi civilizat;
      2. îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării normelor de circulaţie rutieră.
      (3) Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conţinute de imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video în alte scopuri decât cele în care au fost colectate, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege şi numai dacă sunt asigurate garanţiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.
      (4) Poliţia Română poate păstra imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video obţinute potrivit alin. (1) sau (2) pe o perioadă de 6 luni de la data obţinerii acestora, cu excepţia situaţiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen imaginile şi/sau înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile.
      Art. 40. - (1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţistul este obligat să îşi facă, în prealabil, cunoscută calitatea, astfel:
      a) dacă este în uniformă, prin prezentarea verbală a numelui şi prenumelui, precum şi a unităţii de poliţie din care face parte;
      b) dacă este în ţinută civilă, prin prezentarea datelor prevăzute la lit. a), precum şi a legitimaţiei de serviciu sau a insignei.
      (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), atunci când siguranţa poliţistului sau rezultatul intervenţiei ar putea fi periclitate, poliţistul îşi face cunoscută calitatea imediat ce acest lucru este posibil. În acest caz, intervenţia poliţistului se face prin anunţare: «Poliţia!».
      Art. 41. - (1) Poliţistul este obligat să verifice permanent competenţa acţiunilor sale.
      (2) În efectuarea investigaţiilor poliţistul este obligat să se bazeze pe date sau informaţii privind săvârşirea unor fapte ilegale.
      CAPITOLUL VI
      Asigurarea logistică, materială şi financiară
      Art. 42. - (1) Poliţia Română poate deţine în folosinţă imobile, armament, muniţie, echipamente şi aparatură tehnică specifică, necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege.
      (2) Unităţile de poliţie utilizează, potrivit legii, un parc propriu de mijloace de transport, animale de serviciu şi alte mijloace necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege.
      (3) Pe lângă unităţile de poliţie se pot constitui secţii sau asociaţii sportive.
      (4) Inspectoratul General al Poliţiei Române şi unităţile teritoriale ale poliţiei pot avea cabinete medicale care să asigure asistenţa medicală la locul de muncă, pot deţine în folosinţă baze de tratament şi unităţi de cazare a personalului şi a membrilor lor de familie pe timpul cât se află în misiune, concedii de odihnă sau tratament medical.
      Art. 43. - Inspectoratul General al Poliţiei Române şi unităţile teritoriale ale poliţiei folosesc locuinţe de protocol, de serviciu, de intervenţie şi sociale ce pot fi repartizate poliţiştilor, celorlalţi funcţionari publici şi personalului contractual, precum şi familiilor acestora.
      Art. 44. - Dotarea Poliţiei Române se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne din fondurile alocate cu această destinaţie prin legea bugetului de stat şi din alte surse constituite potrivit legii.
      Art. 45. - Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române este abilitat:
      a) să aprobe, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările proprii de investiţii şi să urmărească executarea acestora la termenele stabilite;
      b) să stabilească normele de întrebuinţare, întreţinere şi reparare pentru tehnica specială din dotare;
      c) să execute controlul mijloacelor materiale şi băneşti repartizate unităţilor subordonate;
      d) să exercite orice alte atribuţii conferite prin actele normative, în domeniile asigurării materiale şi financiare.
      CAPITOLUL VII
      Dispoziţii finale
      Art. 46. - Poliţia Română cooperează cu instituţii similare din alte state şi cu organisme internaţionale de profil, pe baza înţelegerilor la care România este parte, inclusiv prin ofiţeri de legătură.
      Art. 47. - (1) În interesul asigurării ordinii publice şi securităţii colective, la solicitarea Preşedintelui României, cu aprobarea Parlamentului, efective ale Poliţiei Române pot participa, în afara teritoriului naţional, la constituirea forţelor internaţionale de poliţie destinate unor misiuni de instruire, asistenţă şi cooperare poliţienească, precum şi pentru acţiuni umanitare.
      (2) Pe timpul îndeplinirii misiunilor prevăzute la alin. (1) efectivele de poliţie participante vor avea statutul personalului detaşat la organizaţii internaţionale şi vor beneficia de drepturile cuvenite potrivit legii.
      Art. 48. - Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea poliţiei comunitare pentru ordinea publică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se reglementează prin lege.
      Art. 49. - Ziua Poliţiei Române este 25 martie.
      Art. 50. - Uniforma de poliţist, forma şi conţinutul insignei şi ale documentelor de legitimare a poliţiştilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
      Art. 51. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 26/1994 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 18 mai 1994, cu modificările şi completările ulterioare.
    • Catalin
      By Catalin
      Vă propun să strângem aici propuneri, idei sau modificări prin care să se realizeze o reformă adevărată şi reală a Poliţiei Române.
      Noul ministru intermar de interne Mihai Viorel Fifor a declarat imediat după ce a preluat această funcţie că a primit ca misiune să facă o reformă profundă, să dea un reset. Nu ştiu cum văd politicienii sau strategii din minister această reformă a poliţiei, dar vă propun să le strângem noi aici, atât şi cum ne pricepem noi ... cine ştie poate le vede cineva şi le preia, adaptează, etc.
      Dacă veţi putea argumenta cât de cât ideea, propunerea sau modificarea, cu atât ma bine. 
      Şi dacă tot v-am propus acest lucru, o să încep eu cu câteva măsuri pe care personal le cred  absolut necesare pentru a putea discuta despre o reformă în Poliţia Română adevăratul sens al cunvântului.
      Cei ce frecventaţi acest forum de la începuturi sunt convins că deja intuiţi şi îmi cunoaşteţi optica, având în vedere că am tot discutat şi rediscutat pe aceste subiecte. În fine să sperăm că cineva se va inspira şi din părerile poliţiştilor.
      Prima măsură şi cea mai importantă, care să reformeze această instituţie ar fi modificarea statutului poliţistului, în sensul că:
      1. Trebuiesc eliminate complet anagajările din sursă externă. 
      Nu o să mai reiau aici grămada de argumente strânse pe acest site de-a lungul anilor. Cert este că numai în acest mod meseria noastră va deveni cu avedărat o profesie şi nu o titulatură. Faptul că există angajări directe a indus românilor ideea că oricine poate fi poliţist şi că este necesar doar să-l îmbraci în uniformă şi să-l trimiţi pe stradă. Aşa s-a deprofesionalizat această instituţie, iar dacă vrem o reformă adevărată trebuie să gândim în perspectivă, pentru cei ce vor vei după noi.
      2. Funcţiile de poliţist trebuie să existe doar în structurile operative.
      Specialiştii trebuie să rămână specialişti, adică contabili, ingineri, IT-işti, doctori, etc nu e nevoie să fie şi poliţişti. Să fie plătiţi cum trebuie şi să se renunţe la această practică prin care ne furăm singuri căciula, iar când se calculază nr. de poliţişti raportat la nr. de locuitori să avem cifre mincinoase.
      3. Funcţiile de conducere să aibă mandat bine determinat (3-4-5 ani) ca în cazul altor categorii profesionale.
      Cel ce vrea să devină şef să se prezinte la concurs cu plan/program de management în care să prezinte ce vrea să facă în mandatul pe care-l doreşte. În acest fel poate fi şi verificat dacă a realizat ce şi-a propus. Nu ca acum când o ată ce a fost numit şef, rămâne şef până la pensie dacă este cuminte, supus şi pupăcios, fără să supere în vreun fel mai marii zilei.
       
      Şi mai am ceva idei, dar vă las şi pe voi pentru că sunt convins că aveţi idei/propuneri bune
    • Administrator
      By Administrator
      Secţiunea privată a poliţiştilor a fost creată în urma propunerilor membrilor şi pentru a oferi posibilitatea poliţiştilor de a comunica între ei într-un spaţiu privat.
      Discuţiile din alte secţiuni ale forumului nu vor avea de suferit şi vom susţine în permanenţă dezvoltarea ariilor în care au acces toţi membri forumului.

      Accesul în secţiunea rezervată doar poliţiştilor se poate obţine astfel:

      1. - Principala şi cea mai eficientă/sigură modalitate prin care puteţi obţine confirmarea este să vă înregistraţi ori să asociaţi contului de utilizator de aici, adresa de e-mail oficială de serviciu (este vorba de adresa prenume.nume@codjud.politiaromana.ro - adresa de mail cu care vă conectaţi în webmail.politiaromana.ro, ATENŢIE! - NU folosiţi adresa de Intrapol, cea de genul nume@politia.local pentru că aceasta din urmă NU FUNCŢIONEAZĂ pe internet) după care postaţi pentru a anunţa acest lucru în topicul "Sprijin pentru accesul în aria dedicată poliţiştilor" specificând că aţi asociat adresa de e-mai oficială contului de mebru.
      Detalii despre adresa de e-mai oficială găsiţi aici: Cum se obţine e-mail oficial de serviciu @politiaromana.ro?

      2. - O altă modalitate excepţională mult mai anevoioasă şi care nu vă asigură/garantează reuşita, dar prin care ne putem asigura că sunteţi poliţist/ă, este când un membru ce are deja acces acolo (sunt membrii care au + sub avatar), vă cunoşte (recunoaşte) personal şi confirmă pentru dvs. în aria privată, astfel ne oferă o minimă garanţie că sunteţi angajat al Poliţiei Române. Nu ne interesează să aflăm date cu caracter personal, doar dorim să ne asigurăm că dvs. sunteţi şi în realitate ceea ce afirmaţi.
      Pentru a facilita membrilor care nu au încă acces, dar doresc acest lucru, să poată lua legătura cu colegii lor, ce au deja acces în aceea arie, am iniţiat acest topic:
      În acest topic puteţi căuta membrii din zona / unitatea de poliţie unde activaţi cărora să le solicitaţi ajutorul. Tot în acest topic puteţi posta solicitarea voastră de a fi contactaţi de către colegii din structura / unitatea / zona unde lucraţi, pentru ca ulterior cel puţin unul dintre aceştia să confirme faptul că sunteţi poliţist.

      NUMAI dacă niciuna dintre etapele de mai sus nu au rezolvat problema şi abia după ce aţi postat deja o solicitare în topicul mai sus amintit, am rugămintea să timiteţi un mesaj personal @Administrator şi voi încerca să vă ajut să contactaţi poliţişti care să confirme pentru dvs.

      Nu trimteţi solicitări pentru acces în aria privată prin intermediul formularului de contact "Contactaţi-ne" - pentru că nu sunt luate în considerare. Urmaţi procedura descrisă aici.

      În conformitate cu prevederile legale, site-ul Politisti.ro protejează intimitatea şi confidenţialitatea membrilor săi. Nu vom dezvălui niciun fel de informaţii despre utilizatorii forumului către terţe părţi, fără acordul prealabil al acestora.

      De asemenea, utilizatorii acestui forum au obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra numelor reale ale membrilor, dezvăluirea unor date personale pe acest forum este o decizie personală, iar responsabilitatea aparţine exclusiv utilizatorului care face acest lucru.
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.