Reorganizarea managerială şi funcţională a Poliţiei by Predoiu

[Horia]

Vă propun să discutăm aici despre viitoarea reorganizare managerială şi funcţională a Poliţiei Române anunţată de Ministrul Predoiu în urmă cu câteva zile.
Voi enumera pe scurt principalele reforme anunţate:

1. reorganizarea de sus și până jos a IPJ Constanța.
2. instituirea obligativității testului antidrog în cadrul examenului medical pentru admiterea în MAI precum și anual în timpul carierei.
3. instituirea obligației poliţistului de a se supune testării antidrog/alcool pe timpul serviciului, când sunt indicii comportamentale.
4. instituirea obligației poliţistului de a se supune testării pentru determinarea comportamentului simulat (poligraf) în cazul în care acesta nu trece testul de integritate, cel de fidelitate sau în alte situații strict reglementate.
5. suspendarea din funcție pentru o perioadă determinată în cazul în care:
   • polițistul nu se supune testării sau testarea indică un rezultat pozitiv,
   • polițistul nu trece testul de integritate sau cel de fidelitate,
   • polițistul este implicat în evenimente grave, strict reglementate și conform unei proceduri.
6. cursuri obligatorii, pe perioada școlarizării și pe perioada pregătirii continue, cu privire la utilizarea aparatelor drugtest și etilotest/etilometru, identificarea semnelor de consum a drogurilor și recunoașterea drogurilor și a altor substanțe psihoactive,
7. elaborarea de către DIICOT și IGPR a unui Ghid de constatare a infracțiunilor prevăzute de Legea 143/2001 și Legea 194/2011, care să fie pus la dispoziția polițiștilor rutieri, de ordine publică și jandarmi, polițiștilor de frontieră români.
8. consolidarea capacității de detectare a drogurilor, creșterea numărului de drugteste. - achiziția a 244 de aparate drugtest, creșterea capacității de expertizare a laboratoarelor antidrog ale IGPR, implementarea concepției de poliție canină – antidrog la nivelul M.A.I.
9. stabilirea competenței de urmărire penală proprie pentru polițiștii antidrog, pentru toate infracțiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 și Legea nr. 194/2011, cu excepția celor comise de grupările de crimă organizată, urmând ca DIICOT să exercite supravegherea urmăririi penale.
10. reorganizarea Aparatului Central al MAI pentru creșterea eficienței acestuia.
11. reorganizarea unităților de învățământ ale MAI - în concret, vom militariza toate instituțiile de învățământ ale MAI.
12. regândirea activității Agenției Naționale Antidrog, raportat la evoluția consumului de droguri în România.

Păreri? Care măsuri le apreciaţi pertinente şi care nu? Motive?

[Marius]

Bună iniţiativa acestui topic! 👍

Referitor la măsurile propuse de Ministrul Predoiu, am rămas uimit şi dezamăgit să remarc că între acestea nu se regăseşte şi introducerea unui mandat cu durată determinată în funcţiile de conducere, aşa cum există pentru unităţile din cadrul Ministerului Justiţiei şi Ministerul Public.

Existenţa unui mandat cu durată determinată pentru funcţiile de conducere din Poliţia Română (cel puţin pentru funcţiile de conducere ce exercită atribuţii de ordonator de credite şi adjuncţii acestora) este importantă din mai multe motive:

• Responsabilitate și răspundere: Un mandat cu durată determinată impune oamenilor din funcții de conducere să fie responsabili și să răspundă instituțiilor care i-au numit. Aceasta asigură o mai mare transparență și posibilitatea de a evalua performanța lor în funcție de obiectivele și promisiunile stabilite. Un mandat cu durată determinată creează o legătură clară între persoanele în funcții de conducere și publicul pe care îl deservesc. Acest lucru încurajează responsabilitatea față de angajaţii instituţiei şi faţă de cetățeni.
• Evită monopolizarea puterii: Un mandat cu durată determinată împiedică persoanele să se mențină în poziții de conducere pentru perioade prea lungi, ceea ce ar putea duce la monopolizarea puterii și la abuzuri de autoritate. Rotirea în funcții permite o mai mare diversitate de idei și perspective, precum și posibilitatea de a aduce schimbări și inovații.
• Evaluarea și revizuirea performanței: Mandatele cu durată determinată facilitează evaluarea performanței persoanelor în funcții de conducere înainte de a decide prelungirea sau înlocuirea lor. Aceasta permite o analiză obiectivă a realizărilor, eșecurilor și a respectării promisiunilor făcute în timpul mandatului.
• Oportunitatea de a aduce noi idei și perspective: Rotirea în funcții permite noilor lideri să aducă noi idei și perspective în cadrul organizațiilor conduse. Acest lucru încurajează inovația, creativitatea și abordările diferite pentru a aborda eventualele provocări și problemele existente.

[danpin]

Referitor la obligația de a te supune testului poligraf:

dacă rezultatele acestui test nu pot fi considerate probe intr-un dosar penal, despre ce ne apucăm să discutăm?

daca unele probleme cardiace influențează rezultatele testării, la câți cardiaci cu acte sunt in randul polițiștilor, este foarte posibil ca aceste teste sa nu mai fie aplicate.

Nu am auzit ca dl. ministru să spună că va mari schema de personal pentru polițiștii antidrog la nivel județean. Se merge poate pe ideea ca se descurcă ei, atâți câți sunt...

Si chiar daca sunt putini si situația operativă devine din ce in ce mai încărcată de la an la an, lasă că mai merg si niste dosare in urmărire proprie...

Sa dăm cu biciul tot in cei care trag la căruță !

Reînființarea compartimentelor de cercetare penală cred ca ar trebui avută în vedere.

Cei care au dispus desfiintarea serviciilor de CP au semnat începutul declinului Poliției Române, după părerea mea. La fel si desființarea sectoristilor. 

[Marius]

Eu sunt convins că această propunere referitoare la instituirea obligaţiei poliţistului de a se supune testului poligraf a fost făcută şi promovată Ministrului de persoane care habar nu au ce înseamnă şi ce presupune acest test, cel mai probabil indivizi care au ajuns prin Aparatul Central al MAI, fără pregătire solidă şi fără să fi lucrat o zi în operativ ori să fi instrumentat în viaţa lor un dosar de urmărire penală în care să fi folosit această metodă de investigaţie.
Testul poligraf este subiectul a numeroase critici și dispute, iar dintre problemele majore asociate cu această testare trebuie amintit că reacțiile măsurate pot fi cauzate de anxietate, stres sau alte emoții, nu neapărat de minciună, există persoane care sunt antrenate ori cele care cunosc procedurile testului ce pot învăța să controleze reacțiile fiziologice, inducând astfel rezultate incorecte. Un alt aspect foarte important ţine de subiectivitatea analizei, mai exact de de faptul că interpretarea rezultatelor testului este subiectivă și poate varia între diferiți examinatori.
Din cauza acestor probleme și a lipsei de consistență în rezultate, testul poligraf nu este considerat o metodă fiabilă pentru determinarea veridicității declarațiilor. De aceea, utilizarea sa în instanțele de judecată este restricționată.

[Horia]

Vă mulţumesc sincer pt implicare şi sunt convins că mai devreme sau mai târziu ce vom scrie aici urmează să fie util.

Un aspect care nu prea îl pricep e instituirea măsurii de suspendare din funcție pentru o perioadă determinată în cazul în care:

• polițistul nu se supune testării sau testarea indică un rezultat pozitiv,
• polițistul nu trece testul de integritate sau cel de fidelitate,
• polițistul este implicat în evenimente grave, strict reglementate și conform unei proceduri.

Păi şi cu punerea la dispoziţie ce facem? Se vor călca pe bătături aceste prevederi cu un caracter aproximativ similar?

Bine, pentru implementarea acestei noi măsuri trebuie modificat Statutul poliţistului, care e lege organică.

[Catalin]

Eu nu înțeleg la ce ajută testarea poligraf? Îl testează pe unul și rezultă că e un mincinos, așa și? Ce se întâmplă mai departe? Cu ce ajută dacă se stabilește că un individ e mincinos? 

[serioussam]

36 minutes ago, Marius said:

Eu sunt convins că această propunere referitoare la instituirea obligaţiei poliţistului de a se supune testului poligraf a fost făcută şi promovată Ministrului de persoane care habar nu au ce înseamnă şi ce presupune acest test, cel mai probabil indivizi care au ajuns prin Aparatul Central al MAI, fără pregătire solidă şi fără să fi lucrat o zi în operativ ori să fi instrumentat în viaţa lor un dosar de urmărire penală în care să fi folosit această metodă de investigaţie.

Cu subiect si predicat ! Asa este !!!

[smith]

 

1 hour ago, Marius said:

Eu sunt convins că această propunere referitoare la instituirea obligaţiei poliţistului de a se supune testului poligraf a fost făcută şi promovată Ministrului de persoane care habar nu au ce înseamnă şi ce presupune acest test, cel mai probabil indivizi care au ajuns prin Aparatul Central al MAI, fără pregătire solidă şi fără să fi lucrat o zi în operativ ori să fi instrumentat în viaţa lor un dosar de urmărire penală în care să fi folosit această metodă de investigaţie.
Testul poligraf este subiectul a numeroase critici și dispute, iar dintre problemele majore asociate cu această testare trebuie amintit că reacțiile măsurate pot fi cauzate de anxietate, stres sau alte emoții, nu neapărat de minciună, există persoane care sunt antrenate ori cele care cunosc procedurile testului ce pot învăța să controleze reacțiile fiziologice, inducând astfel rezultate incorecte. Un alt aspect foarte important ţine de subiectivitatea analizei, mai exact de de faptul că interpretarea rezultatelor testului este subiectivă și poate varia între diferiți examinatori.
Din cauza acestor probleme și a lipsei de consistență în rezultate, testul poligraf nu este considerat o metodă fiabilă pentru determinarea veridicității declarațiilor. De aceea, utilizarea sa în instanțele de judecată este restricționată.

Bănuiesc că se dorește a se merge pe direcția testarilor realizate asupra cadrelor militare din cadrul DGPI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 76 din 2 noiembrie 2016

privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne

 

Articolul 20
(1) Cadrele militare au obligația de a susține evaluarea psihologică, care se efectuează periodic, la reluarea activității, la solicitarea comisiilor de expertiză/evaluare a capacității de muncă sau când este dispusă ca urmare a constatării motivate a existenței unor indicii comportamentale temeinice care ar putea reclama necesitatea examinării psihologice.

(2) Cadrele militare au obligația de a susține evaluarea comportamentului simulat, în situația în care a fost dispusă ca urmare a constatării existenței unor suspiciuni cu privire la integritatea profesională a acestora, în urma unor verificări de specialitate.

(3) Cadrul militar care nu își îndeplinește obligația prevăzută la alin.(1) sau (2) este pus la dispoziție până la evaluarea de către un psiholog cu atribuții de exercitare a actului psihologic în unitățile Ministerului Afacerilor Interne.

(4) Cadrul militar care nu a susținut, din motive imputabile, evaluarea psihologică prevăzută la alin. (1) sau evaluarea comportamentului simulat prevăzută la alin. (2), în termen de 3 luni de la data punerii la dispoziție potrivit alin. (3), este trecut în rezervă.

Edited August 31 by smith

[Ben]

în urmă cu 2 ore, Horia a scris:

stabilirea competenței de urmărire penală proprie pentru polițiștii antidrog, pentru toate infracțiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 și Legea nr. 194/2011, cu excepția celor comise de grupările de crimă organizată, urmând ca DIICOT să exercite supravegherea urmăririi penale.

Aici se va implini dorinta mai veche a procurorilor de la DIICOT - sa aiba propria structura de politie. Iar dl Predoiu pare sa faca pe placul lor pana acum. 
Prin aceasta modificaRE, traficul de droguri va pica in sarcina politistilor de la judiciar, cel mai probabil daca nu se infiinteaza o astfel de structura in cadrul IPJ, cum de altfel s-a intamplat in trecut si in cazul altor infractiuni - vezi unele infractiuni informatice. 
In felul asta, BCCO urile isi vor pierde obiectul muncii si vor putea fi preluate mai usor de DIICOT, care “sa se ocupe de cazurile mari de trafic de droguri”. Sanchi. Pana acum de parca n au putut. Ii tineau ocupati dosarele cu 2 grame. Falsul de moneda, daca nu ma insel, este in competenta de efectuare a UP la BCCO. Nu m-as mira sa-l dea la SICE, cum au facut si cu evaziunea fiscala. 
 

în urmă cu 1 oră, danpin a scris:

Reînființarea compartimentelor de cercetare penală cred ca ar trebui avută în vedere.

Mi s-ar parea o idee foarte buna. Nu toti politistii trebuie sa fie buni pe urmarire penala. Si nici nu sunt toti, dar legea politiei judiciare vrea sa ne faca pe toti un metiș intre Ceacanica, Dongoroz si Chuck Norris. 

[Roby]

Dacă tot se vorbește de reorganizare din temelii, de ce nu se ia un calcul și "aerisirea" direcțiilor și serviciilor?

Nu știu, dar pe alocuri mi se pare ca exista destule funcții unde se taie frunza la câini, iar cei ce muncesc cu adevărat sunt cam putini.

Sa gândească altfel, spre exemplu, organigrama unui IPJ; Bineînțeles alături de mult-dorita și necesara mărire a schemei de personal per total ...

Si ar mai fi si uniformizarea funcțiilor. Ce atâta ofiter IV, ofițer principal 1, ofițer specialist 2 ș.a.m.d., când ei poate muncesc la fel ori mai rau, cel cu funcție mai mica muncește poate mai mult.

Sa fie functii de conducere , eventual ceva "de mijloc", având rol de coordonare/control și de execuție.

Iar diferenta la salariu sa o faca in principal vechimea si sporurile din luna aia (noapte, weekend, judiciar etc.)

Edited August 31 by Roby

[Calliope]

în urmă cu 10 ore, Horia a scris:

reorganizarea unităților de învățământ ale MAI - în concret, vom militariza toate instituțiile de învățământ ale MAI.

Chiar aş vrea să văd care sunt motivaţiile ce au stat la baza acestei decizii/propuneri. Nu văd care ar fi avantajul să facă o astfel de struţo-cămilă.

Din ce se vede, ministrul este consiliat de unul sau mai mulţi iubitori de căprărie, de nişte militari care trăiesc cu impresia că militarizarea e cheia succesului. 

[Catalin]

Mie personal o reînfinţare a structurilor de cercetare penală nu mi se pare a fi ceva benefic. Ba din contră, or să apară încă un rând de structuri cu aere de şefi pe modelul "anteprocurori". Mi se pare un dezavantaj dpdv al rezultatului final ca un dosar penal să treacă din mână-n mână pe la mai mulţi poliţişti, pentru că de obicei doar unul singur cunoşte cu adevărat speţa. Iar cercetarea penală nu este vreo fizică cuantică, să fim serioşi! 

[danpin]

Daca se cer constatări, mai ales la formatiunile unde acestea trebuie cautate si nu se prea reclamă, gen SICE, ar fi bine ca cel care trebuie sa se ocupe de investigatie si de constatare sa dea mai departe dosarul pentru cercetare penală. Altfel, se plafonează in cercetari, extinderi, audieri, confruntari, referate si activitatea de constatare are de suferit.

Eu am prins ambele situații si cred ca era mult mai bine cand aveai ofiterul de CP care prelua dosarul si tu iti vedeai de constatări și sesizari din oficiu.

Edited September 1 by danpin

[Ben]

Sunt de acord cu @danpin  Un alt exemplu sunt cei din structurile de ordine public rural, transporturi sau rutiera in unele cazuri. 
Sunt multi care fac ture, lucreaza in schimburi, asigura serviciul de permanenta si lucreaza si in dosare. Poate ai activtitati de cercetare penala de desfasurat, poate chiar in alte localitati, pe care nu poti sa le desfasori fiind in dispozitivul de OSP, ai patrulari de facut sau ti se dau apeluri 112. 
Ti-ai facut constatarea sau ai primit plangerea, faci acte procedurale pana la clasarea cauzei fara IUP in personam sau pana incepi UP in personam. 
 

[Catalin]

Si eu am prins ambele situații, dar nu uitați că atunci erau alte coduri. Acum, cu cele actuale dacă s-ar lucra corect cu parchetul, începerea in personam ar trebui dispusă în majoritatea dosarelor, mai ales în cele în care infractiunea este căutată si există o constatare a polițistului. Pentru că cei vizați în momentul în care devin suspecti de fapt capătă mai multe drepturi.
Iar în cazul politistilor din structurile ce caută infractiunile nu s-ar mai justifica calitatea de politie judiciară, practic devin niste constatatori si atât.

În plus scade și calitatea constatărilor. Ăla nu va mai fi interesat să identifice martori, să stabilească dacă în zonă sunt camere, etc, etc, pentru că-l doare la bască de ce se va întâmpla ulterior cu dosarul. El constată și cheamă pe cineva, să vină echipa dom’le …

 

Deja fenomenul ăsta al activităților de tipul “se confirmă” se manifestă la op în mediul urban, unde pur si simplu nici nu mai constată nimic, ci doar confirmă

[Marius]

Referitor la structurile de cercetări penale, nu cred că e posibil din două mare motive. În primul rând, viziunea actuală a factorilor decidenţi este să reducă numărul de structuri / formaţiuni şi sub nicio formă să înfiinţeze unele noi, iar în al doilea rând, procurorii se vor opune prin toate mijloacele pentru că astfel de structuri ar desfăşura activităţi similare cu ale lor, iar conform noii proceduri penale şi al legii poliţiei judiciare s-ar încălca principiul confidenţialităţii urmăririi penale. Ăstea au fost şi motivaţiile procurorilor la momentul desfiinţării acestor structuri după apariţia noilor coduri.

[Horia]

On 31.08.2023 at 22:36, Ben a scris:

Prin aceasta modificaRE, traficul de droguri va pica in sarcina politistilor de la judiciar, cel mai probabil daca nu se infiinteaza o astfel de structura in cadrul IPJ, cum de altfel s-a intamplat in trecut si in cazul altor infractiuni - vezi unele infractiuni informatice. 

Eu nu cred că vor proceda aşa. Cel mai probabil polițiștii antidrog - cei din structurile de Antidrog din cadrul CCO vor primi competenţă de urmărire penală proprie pentru toate infracțiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 și Legea nr. 194/2011, iar DIICOT-ul v-a păstra competenţa infracţiunilor comise de grupările de crimă organizată.
Predoiu a precizat că e vorba de "polițiștii antidrog". E posibil ca în timp, DICOT-ul să ceară detaşarea unor poliţişti pe modelul DNA, motivând că cei din structurile antidrog sunt ocupaţi cu cercetarea proprie. Cred că spre asta se merge, doar că ăsta e un prim pas.

[Ben]

Da, spre asta se merge. Ca raman cei de la BCCO cu ele sau nu, cert este ca se merge spre un DIICOT ultraspecializat cu politie  si tehnica proprie, la fel ca DNA ul.

Doar ca atunci pretentiile vor si mai mari. Nu mai poti sa te scuzi ca ai volum mare de munca si te sufoca dosarele fara miza. 
Sunt curios cum va arata aceasta reorganizare de la Constanta. Daca implica si celelalte unitati de politie din judet sau doar IPJ. 

[Marius]

Din păcate clasa politică nu observă şi nu realizează că organizarea sistemului judiciar din România este o struţo-cămilă şi mă refer aici la principiul separării puterilor din cadrul urmăririi penale, ce se referă la ideea că funcțiile de investigare, acuzare și judecare într-un sistem juridic ar trebui să fie separate și exercitate de organisme sau instituții diferite.
Acest principiu privind separarea și exercitarea funcţiilor în cadrul urmăririi penale are câteva obiective principale. Primul al fi prevenirea oricăror abuzurilor de putere. Separarea puterilor ajută la prevenirea concentrării excesive a autorității în mâinile unei singure instituții sau persoane, reducând foarte mult riscul oricăror abuzurilor de putere. Un alt obiectiv ar fi asigurarea echității. O investigație imparțială și o acuzare corectă sunt esențiale pentru asigurarea unui proces echitabil și pentru protejarea drepturilor individuale. Un alt obiectiv foarte important este controlul reciproc, conform căruia instituțiile implicate în urmărirea penală (de exemplu, poliția, procurorii și instanțele) trebuie să se supravegheze reciproc pentru a evita practici incorecte sau ilegale. Iar ca obiectiv final ar fi asigurarea transparenței. Separarea puterilor contribuie la menținerea transparenței în sistemul de justiție penală, ceea ce înseamnă că procesele și deciziile pot fi supuse în final analizei şi aprecierii publicului.
Ca şi concluzie, scopul său principal este să creeze un echilibru între puterile instituțiilor implicate în urmărirea penală, pentru a asigura un proces corect și just.
Ori din moment ce procurorii vor să deţină atât funcţia de investigare cât şi pe cea de acuzare, nu se mai poate discuta de o separare a funcţiilor din cadrul urmăririi penale. Din păcate, aceste aspecte sunt mult prea complexe pentru a fi înţelese de factorul politic ce controlează sistemul legislativ.

[Ben]

în urmă cu 1 oră, Marius a scris:

Ori din moment ce procurorii vor să deţină atât funcţia de investigare cât şi pe cea de acuzare, nu se mai poate discuta de o separare a funcţiilor din cadrul urmăririi penale.

Ceea ce spui tu aici seamana cu sistemul american, ceea ce nu cred ca se va implementa vreodata la noi din motive legate atat de diferenta de cultura, cat si legislativa. 
 

 

în urmă cu 5 ore, Marius a scris:

procurorii se vor opune prin toate mijloacele pentru că astfel de structuri ar desfăşura activităţi similare cu ale lor, iar conform noii proceduri penale şi al legii poliţiei judiciare s-ar încălca principiul confidenţialităţii urmăririi penale.

Nu cred ca se vor opune, ba dimpotriva, i-am simtit in unele cazuri ca ar prefera sa lucreze cu x sau y, chiar daca dosarul e repartizat la un anumit politist, care poate chiar a facut si constatarea. De ce? Pt ca statul si legea politiei judiciare l-au învestit cu atributii pe asa ceva, desi el n-are nicio taina si intamplarea face ca lucreaza in cadrul unei structuri de politie judiciara, desi atributiile lui cotidiene tin mai mult de ordine si siguranta publica. 
Si nu cred ca in asta consta confidențialitatea atata timp cat munca de politie se face in echipa, iar intr-un dosar pot lua parte si structuri terțe, suport - UTAI, criminalistica, etc. Pana la urma, doar se schimba structurile/politistii, dupa IUP in personam, nu lucreaza in paralel mai multi. 

Edited September 2 by Ben

[Marius]

NU e neapărat sistemul american, în toate democraţiile autentice se regăseşte acest sistem. Peste tot în lumea civilizată când spui procuror se înţelege persoana care susţine acuzarea în faţa instanţei de judecată.
Numai la noi şi în ţările cu tradiţie sovietică procurorul face de toate, investighează, e şi magistrat, se transformă peste noapte în judecător, în unele părţi e şi militar şi aşa mai departe. Iar dacă studiem cu atenţie Constituţia, nu vom găsi niciunde precizarea că procurorul trebuie să fie magistrat la fel ca judecătorul. La noi a fost doar o situaţie născocită și exploatată de procurori, care şi-au dorit putere nemărginită în toate palierele.

Iar ca şi consecinţă clară e situaţia actuală, când toate oalele se sparg în capul poliţiei, în ciuda faptului că această instituţie nu deţine competenţe pentru combaterea respectivului fenomen infracţional. Mai exact, care sunt principalele probleme ale societăţii româneşti în prezent? Corupţia (de ani de zile toată lumea se plânge de corupţie) şi mai nou drogurile! Ori toate oalele se sparg în capul poliţiei chiar dacă competenţa în combaterea acestor fenomene infracţionale aparţin DNA-ului şi DIICOT-ului, structuri specializate de parchet. E corect?

[Marius]

Astăzi a fost publicat raportul celei de-a cincea runde de evaluare a României de către GRECO - Grupul Statelor împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei, ce a fost înființat în anul 1999 pentru ameliorarea capacității statelor membre de a lupta contra corupției. Obiectivul GRECO este de a îmbunătăți capacitatea membrilor săi de a lupta împotriva corupției prin monitorizarea respectării standardelor anticorupție ale Consiliului Europei printr-un proces dinamic de evaluare și ajută la identificarea deficiențelor în politicile naționale anticorupție, în scopul de a provoca reformele legislative, instituționale și practice necesare.

Puteţi lectura aici Comunicatul oficial, iar de aici se poate descărca Raportul GRECO în limba română.

În principiu Raportul publicat constată că România şi-a dezvoltat un cadru instituţional şi legal pentru promovarea integrităţii şi combaterea corupţiei la nivelul celor mai înalte funcţii guvernamentale şi în cadrul autorităţilor de aplicare a legii, însă este nevoie de progrese în mai multe domenii şi identifică mai multe domenii în care sunt necesare îmbunătăţiri, conţinând 26 de recomandări în acest sens.

Dintre cele mai importante aspecte recomandate sunt: 

• Folosirea frecventă de către Guvern a ordonanțelor de urgență pentru a legifera în cazuri excepționale este o problemă serioasă pe care autoritățile ar trebui să o abordeze cu prioritate.
• Trebuie instituit un mecanism independent care să supravegheze refuzul autorităților de a dezvălui informații de interes public care nu sunt publicate sau actualizate în mod regulat online.
• În ceea ce privește Poliția Română, autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a asigura numirea pe scară largă a ofițerilor de drept în funcții de conducere, în special în virtutea fenomenului de "împuternicire", care este lăsat preponderent la latitudinea superiorului ierarhic direct. Raportul recomandă în acest sens: ca, în mod prioritar, să se ia măsuri pentru a se asigura că numirile în funcții de conducere, inclusiv prin "împuternicire", se bazează strict pe merit și urmare a unor concursuri deschise, standardizate și transparente. - "Desemnarea în poziţii de conducere, în special în virtutea ‘împuternicirii’, este lăsată predominant la discreția superiorului direct"

După cum se poate observa, inclusiv europeni au remarcat actuala "prostituţie" care se practică în această instituţie referitor la numirea şefilor. Încă un motiv în plus privind necesitatea existenţei unui mandat cu durată determinată pentru funcţiile de conducere din Poliţia Română (cel puţin pentru funcţiile de conducere ce exercită atribuţii de ordonator de credite şi adjuncţii acestora).
Au ajuns în prezent şefi de inspectorate tot felul de incompetenţi, care atunci când au susţinut examenul pe postul de conducere, nu au fost capabili să obţină o notă de promovare, iar cu toate astea ocupă în continuare funcţia respectivă.