Jump to content
POLITISTI.ro

Reforme pentru reducerea cheltuielilor bugetare


Recommended Posts

Coaliţia de guvernare vrea restructurarea a aproximativ 200.000 de posturi libere dar bugetate din aparatul de stat. Măsura urmează să fie aprobată în august printr-o OUG şi ar aduce o economie de aprox 8 miliarde de lei, anual, la buget.
În mass-media circulă şi un proiect de OUG care conţine în mare parte:

  • Reducerea numărului de secretari de stat;
  • Se modifică structura organizatoare a instituţiilor publice eliminarea funcţiilor de şefi de birou;
  • Limitarea acordării voucherelor de vacanță doar pentru cei care primesc salariul brut 10 000.
  • Suspendarea indemnizațiilor de vacanță și acordarea indemnizației de hrană la două salarii de bază minime brute (excepţie militarii şi poliţiştii)
  • Limitarea unui singur spor, cel de 15% pentru “condiții periculoase sau vătămătoare”
  • Limită la telefoane mobile și abonamente
  • Comasarea unor instituții;
  • Proiectul prevede și modificări în privința numărului de achiziții de autoturisme la companiile de stat și regii autonome;
  • Limitarea cheltuielilor cu diurna și cazarea în cadrul companiilor de stat și a regiilor autonome;
  • Scăderea cheltuielilor cu sponsorizarea;
  • Comasarea unor institute de cercetare, precum și desființarea altora.

Ce părere aveţi? Cât de mult şi cum credeţi că va fi afectată Poliţia Română de aceste măsuri?

  • Upvote 1
Link to comment

Mda, la poliţie e liniște, nu zice nimeni nimic. 🤦‍♂️
În schimb Parchetul General a şi publicat un comunicat prin care solicită ca tăierea posturilor vacante să nu se aplice în sitemul judiciar.

Edited by Sam
  • Upvote 1
Link to comment
  • Moderator

Cine să zică ceva? La cine ai aşteptări să spună ceva? Hai să fim serioşi!

Link to comment

Şefii din poliţie, în special cei din eşaloanele superioare. Ei trebuie să susţină permanent interesele instituţiei. La fel de bine şi organizaţia profesională şi sindicatele pot să exprime un punct de vedere.

Link to comment
  • Moderator

🤣 asta e o glumă bună! Pănă acum nu ai remarcat că şefii despre care vorbeşti sunt monumente de obedienţă. Singurul lor scop este să-şi păstreze poziţiile ocupate. 

  • Upvote 3
Link to comment
  • Member
Posted (edited)

Masurile nu cred ca vizeaza sistemul judiciar, mai ales cele privind radierea functiilor libere. 
Cele pecuniare … ramane de vazut. Poate cele privind banii de vacanta, dar nu cred ca exista politisti in Romania cu salariul brut mai mare de 10.000 lei. 

Edited by Ben
Link to comment
  • Moderator

În proiectul de Ordonanţă de Urgenţă:

"Art.VI (1) Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează;
(2) Prevederile alin.(1) se aplică pentru următoarele categorii de entități:
a) autorități publice de interes central și local;
b) ministere și celelalte autorități publice centrale asimilate ministerelor unde conducătorii autorităților publice sunt asimilați funcției de demnitate publică la nivel de ministru;
c) autorități naționale de reglementare/agenții naționale și alte entități publice de interes național;
d) instituțiile publice de subordonare centrală/locală ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite;
e) institutele naționale de cercetare indiferent de subordonarea/coordonarea/autoritatea unde acestea se află;
f) instituțiile/entitățile publice aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea ministerelor, autorităților naționale ai căror conducători sunt asimilați funcțiilor de demnitate publică de miniștri sau secretari de stat, autorităților publice locale;
g) instituțiile/entitățile publice autonome aflate în subordonarea/ coordonarea /autoritatea Parlamentului;
h) Casa Națională de Pensii și casele teritoriale de pensii, inclusiv casele de pensii speciale;
i) Casa Națională de Asigurări de Sănătate inclusiv casele de asigurări de sănătate teritoriale;
j) alte entități publice a căror finanțare este asigurată din fonduri publice sau a căror finanțare este asigurată din taxele/tarifele colectate ca urmare a activității desfășurate;
(3) Prin excepție de la prevederile alin.(1) numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii se reduce cu minim 30% pentru următoarele categorii de entități:
a) unitățile de învățământ superior și preuniversitar de stat a căror finanțare este asigurată din fonduri publice;
b) unitățile sanitare de interes public;
c) serviciile publice de apărare națională, ordine publică, securitate națională, inclusiv serviciile de poliție locală;
d) serviciile de pază și protecție;
e) serviciile pentru situații de urgență de interes național și local;
f) structurile implicate în implementarea proiectelor de investiții cu finanțare din fonduri externe nerambursabile;
g) structurile de specialitate implicate în colectarea, încasarea, executarea silită, administrarea veniturilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetului fondului unic de asigurări de sănătate, bugetul fondului pentru șomaj, bugetele locale, inclusiv în gestionarea cheltuielilor publice ale statului;
h) alte situații aprobate prin memorandum de către Guvernul României;
(4) Conducătorii entităților publice menționate la alin.(2) au obligația ca până cel târziu la data de 31 decembrie 2023 să aprobe măsurile legale ce se impun în ceea ce privește structurile organizatorice de sub coordonarea /subordonarea /autoritatea acestora respectiv să aprobe în condițiile legii reducerea numărului total de personal, organigrama, statul de funcții, regulamentele de organizare și funcționare ca urmare aplicării prevederilor alin.(1);
(5) Personalul cu funcții de conducere eliberat din funcție ca urmare a reorganizări activității entităților prevăzute la alin.(2) beneficiază de drepturile prevăzute de lege inclusiv de asigurarea unui post de execuție în cadrul entităților unde acesta și-a desfășurat activitatea. Cu posturile ocupate ca urmare areorganizării funcțiilor de conducere rezultate din aplicarea alin.(1) se suplimentează numărul de posturi total al entităților publice doar în situația în care la nivelul entității publice nu există posturi vacante;
(6) Nu intră sub incidența prevederilor alin.(1) următoarele categorii de posturi:
a) posturile temporar-vacante pentru care titularii de post au raporturile de serviciu suspendate sau după caz contractele individuale de muncă suspendate;
b) posturile pentru care s-a aprobat prin memorandum în Guvernul României organizarea de concursuri pentru ocuparea acestora;
c) posturile pentru care sunt în curs de desfășurare procedurile de concurs proba scrisă sau interviu;
d) posturile pentru care sunt afișate rezultatele concursurilor organizate;
e) posturile temporar vacante prin detașare/delegare potrivit legii;" 

După cum se poate observa, numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii se reduce cu minim 30% în cazul Poliţiei Române.

Puteţi descărca şi studia proiectul Ordonanţei de Urgenţă de aici: https://t.me/politisti/142

  • Upvote 2
Link to comment

E trist că tot formaţiunile operative vor avea de suferit. În general structurile neoperative au funcţiile ocupate, iar deficitul de personal există în special în operativ. 

în urmă cu 10 ore, Ben a scris:

Masurile nu cred ca vizeaza sistemul judiciar, mai ales cele privind radierea functiilor libere

De ce spui asta? Ai găsit vreo prevedere în sensul asta in proiect?

Link to comment

Am descărcat şi eu proiectul de ordonanţă si am aruncat un ochi pe el, dar nu am înţeles prea bine ce "reformă" vor să facă cu funcţiile de conducere.
Se vorbeşte în proiect despre "personalul încadrat în funcția publică de șef birou beneficiază de toate drepturile legale odată cu eliberarea din funcția publică, inclusiv prin ocuparea în condițiile legii a unei funcții publice de execuție corespunzătoare vechimii, experienței, studiilor de specialitate de comun acord cu conducerea entității publice din care face parte".
Se desfiinţează toate structurile la nivel de birou? 🫣

Link to comment

Nu neaparat, pot sa desfiinteze functiile de sef birou, pe titularii acestor functii sa îi mute pe alte functii vacante sau sa li se transforme functiile in ofiter specialist (III, II sau I), iar structura care ramane se transforma in compartiment independent sau in cadrul unui serviciu/politii.

Din ce am inteles si serviciile, daca nu o sa aiba minim 10 functii de executie in subordine se desfiinteaza sau se transforma in compartimente (ca birouri nu o sa mai poata 🙂) sau gen, se unesc mai multe servicii intre ele sa formeze un singur serviciu. Caci sunt cateva servicii care la IPJ-uri mai mici nu au 10 lucratori cu functii de executie in subordine, gen SAESP, Financiar, SRU, SCJSEO, etc.

Clar, or sa brambureasca bine in MAI, ca de obicei, aceste manevre.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Sam a spus "....nu cred ca exista politisti in Romania cu salariul brut mai mare de 10.000 lei ".

Eu zic faptul ca intre 5-10% din efectivele Politiei Romane au peste 10000 lei brut, in special totalul brut realizat din fluturasul de salariu. Sunt si tot felul de sporuri care cresc mult brutul unui politist gen ore de noapte, SDSL, lucrari de exceptie, etc.

Edited by ScanBlu
Link to comment
  • Moderator

"Art. VIII 1. Art.391, alin.(3) din OUG nr. nr.57/2019 privind Codul Administrativ publicată în Monitorul Oficial al României nr.555 din 03 iulie 2019 se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe:
   a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție;
   b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuție;
   c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 40 de posturi de execuție."

Link to comment
  • Member
On 06.08.2023 at 13:33, ScanBlu a scris:

Eu zic faptul ca intre 5-10% din efectivele Politiei Romane au peste 10000 lei brut, in special totalul brut realizat din fluturasul de salariu.

Eu ma refeream la salariu, nu la venit, iar daca ordonanta va viza doar salariile (in sensul strict al cuvantului), nu veniturile, nu cred ca vor exista politisti afectati. Imi mentin ideea ca nici nr 1 in Politie nu are salariul brut mai mare de 10.000 lei. 
 

In ceea ce priveste radierea/reorganizarea birourilor/serviciilor ar merita o curatenie, dar imi e teama ca se va face in stilul manelistic ce ne caracterizeaza. Sunt structuri operative cu 30-40 de functii prevazute si sunt birouri, in schimb avem “armele” sau, mai rau, financiarul cu pana la 10 functii si sunt servicii. 
Nu mai vorbim de inutilitatea unor structuri cum ar fi Siguranta Scolara. Birou. Cand munca lor pana acum o facea Compartimentul Preventire. Compartiment. Oricum proximistul de la sectie are atributii in continuare pe scoli, iar daca se comit infractiuni, dosarel ajung in lucru la subunitati. BSC-ul e doar un contoar in plus la aceeasi conducta de apa invechita. 
Exemplele pot continua. 

Link to comment
  • Moderator
Spoiler

7 august 2023

COMUNICAT DE PRESĂ

Având în vedere informațiile apărute în spațiul public referitoare la proiectul Ordonanței de urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că unele propuneri cuprinse în acest proiect de act normativ pot genera disfuncționalități majore în activitatea sistemului judiciar, fiind necesar să se prevadă expres că acestea nu se aplică în cazul instituțiilor din sistemul judiciar.

Astfel, una dintre propunerile prevăzute în proiect se referă la „anularea” posturilor vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.

Aplicarea acestor dispoziții în cazul instanțelor judecătorești și parchetelor ar crea premisele unui blocaj în activitatea judiciară, cunoscute fiind dificultățile cu care acestea se confruntă în prezent, cu privire la care Consiliul Superior al Magistraturii a atras în repetate rânduri atenția atât puterii executive, cât și celei legislative.

Reamintim că, la nivelul instanţelor judecătoreşti sunt vacante în prezent 1127 posturi de judecător, dintr-un total de 5065 posturi, iar la nivelul parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3040 posturi. Prin urmare, la nivelul sistemului judiciar sunt vacante 22,25% din posturile de judecător și 29,70% din posturile de procuror. 

Astfel, adoptarea măsurilor preconizate va duce la desființarea unor instanțe sau parchete, care astăzi funcționează exclusiv prin delegarea unor judecători sau procurori, în timp ce altele vor funcționa doar cu unul sau doi judecători ori procurori, fiind imposibilă asigurarea activității acestora cu respectarea tuturor exigențelor impuse de lege (celeritatea, repartizarea aleatorie etc.). 

Un alt efect al desființării („anulării”) posturilor vacante de la nivelul instanțelor și parchetelor va fi imposibilitatea repartizării mai multor generații de auditori de justiție de la Institutul Național al Magistraturii, care în prezent urmează deja cursurile de formare inițială specifice. 

În mod similar, „anularea” posturilor vacante de grefieri din cadrul instanțelor și parchetelor va bloca repartizarea cursanților actuali ai Școlii Naționale de Grefieri.

În egală măsură, la nivelul sistemului judiciar nu va mai fi posibilă organizarea concursurilor de promovare efectivă la instanțele și parchetele superioare, fiind blocată ascensiunea firească în carieră a magistraților.

De asemenea, „anularea” posturilor vacante face imposibilă exercitarea atribuțiilor legale ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor, precum și cariera magistraților, nemaifiind posibile măsuri precum transferul, detașarea, delegarea acestora. 

În același context, nu poate fi ignorată nici situația gravă a Inspecției Judiciare, unde numărul mare de posturi vacante de inspector judiciar creează deja dificultăți majore, care în niciun caz nu ar putea fi permanentizate printr-o măsură legislativă de natura celei preconizate. 

Tot astfel, afectarea, prin măsuri de natura celei preconizate, a activității Institutului National al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri se va repercuta asupra capacității acestor instituții de a asigura derularea procesului de formare profesională a personalului din sistemul justiției la standardele de calitate pe care le reclamă desfășurarea corespunzătoare a activității judiciare.

Nu în ultimul rând, afectarea structurii de personal a Consiliului Superior al Magistraturii s-ar repercuta asupra capacității acestei autorități publice de a-și îndeplini atribuțiile complexe în domeniul carierei judecătorilor și procurorilor și al organizării și funcționării instanțelor și parchetelor, prevăzute de lege în considerarea rolului constituțional de garant al independenței justiției.

În considerarea tuturor celor de mai sus, atragem atenția că posturile vacante în prezent în sistemul judiciar nu reprezintă un surplus dispensabil, ci constituie expresia unei situații de criză cu care sistemul judiciar se confruntă de mult timp, soluția firească pentru atenuarea acestei situații fiind nu aceea de eliminare a posturilor vacante, ci, dimpotrivă, aceea de ocupare a lor în cel mai scurt timp, pentru a atenua gravele dificultăți cu care autoritatea judecătorească se confruntă ca urmare a lipsei de personal.

Prin prisma tuturor acestor considerente, dată fiind situația concretă a autorității judecătorești și pentru a evita producerea unor consecințe devastatoare, pe termen lung, asupra activității instituțiilor din sistemul judiciar, este absolut necesar ca actul normativ preconizat a fi adoptat în perioada următoare să prevadă exceptarea expresă a sistemului judiciar de la aplicarea măsurii de anulare a posturilor vacante. 

 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Comunicatul de astăzi al CSM-ului. La noi e liniște și pace! 👍🏼

Link to comment
  • Moderator

Păi la noi șefimea e preocupată să-și păstreze beneficiile personale și sunt ghiocei. Le este frică să spună care sunt problemele cu care se confruntă pt că le este frică să nu se supere stăpânii politicieni sau să perceapă acest fapt ca pe o insultă. Niște lingăi obsedați să rămână în continuare șefi

D-aia ar trebui introdus mandatul pe durată limitată măcar pt funcțiile ce sunt ordonatori de credite. Să știe că indiferent de câți pantofi pupă, vor reajunge înapoi printre muritorii de rând.

Link to comment

Sindicaliştii de la Europol anunţă: "În perioada următoare la nivelul Ministerului Afacerilor Interne vor fi organizate concursuri de trecere în corpul ofițerilor pentru o parte din funcțiile unice existente la nivelul unităților teritoriale de poliție, concomitent cu examenul de admitere la programul de masterat profesional din cadrul Academiei de Poliție".

Nu se fac încadrări de personal nou, vor numai să salveze dee la radiere unele funcţii. Bănuiesc că vor fi organizate concursuri din structurile neopertive de suport, iar funcţiile din operativ vor fi radiate.

Link to comment
  • Moderator

Confirm, ni s-a prelucrat şi nouă ce s-a discutat în videoconferinţa de ieri (probabil de acolo au informaţiile şi sindicaliştii) şi s-a anunţat că se va organiza un concurs de TCO pe data de 12.09.2023, aşa pe repede înainte, care va fi la nivel naţional. Practic examenul va fi într-o singură zi în toată ţara, cu subiecte elaborate la Bucureşti, iar cei interesaţi să nu mai aibă posibilitatea să se înscrie la mai multe concursuri. 

  • Upvote 2
Link to comment
  • Member

Premierul Marcel Ciolacu s-a lăudat că elimină 200 de mii de posturi la stat, doar că cea mai mare parte dintre aceste posturi vacante se află în instituțiile care țin de buna funcționare a statului. Este vorba de instituții care s-au plâns de-a lungul timpul de lipsă de personal și care acum ar trebui să renunțe la posturile în care nu s-au făcut angajări. Potrivit unui document obținut și analizat de Digi24, peste 85 de mii de posturi vacante sunt în Curțile de justiție, ANAF, Sănătate, Educație și Apărare.

Mai mult, peste 30 de mii de posturi vacante sunt în instituțiile care se finanțează din venituri proprii, adică nu din banii statului. Iar aici intră unități sanitare, facultăți și alte instituții precum RAR sau BNR. Situația posturilor vacante în instituții cheie ale statului: - Înalta Curte de Casație și Justiție – 1.266 posturi vacante - Ministerul Public – 1.332 - Ministerul Finanțelor – 3.186 posturi vacante - Ministerul Apărării Naționale – 23.523 - Ministerul Afacerilor Interne – 13.593 - Ministerul Educației – 5.727 - Ministerul Sănătății – 1.602 - Instituții finanțate din venituri proprii: unități sanitare finanțate din venituri proprii 15.000 unitățile de învățământ superior de stat 14.830 alte instituții 2.591 - Unități sanitare din rețeaua sanitară a autorităților locale: 34.065 - Învățământ preuniversitar: 939 De unde poate tăia Guvernul posturi vacante Cele mai multe sunt în primării. Mai mult de jumătate din posturile care pot fi tăiate sunt în administrațiile locale, primării și consilii județene. - Autorități locale – 57.942 posturi vacante - Camera deputaților – 150 - Consiliul Concurenței – 200 - Ministerul Afacerilor Externe – 635 - Ministerul Dezvoltării – 159 - Ministerul Justiției – 412 - Ministerul Muncii – 547 - Ministerul Agriculturii – 494 - Ministerul Mediului – 735 - Ministerul Transporturilor – 250 - Ministerul Culturii – 161 - STS – 358 - SPP -166 - Ministerul Economiei – 341 - Academia Română – 503 - Ministerul Fondurilor Europene – 517 - Ministerul Familiei – 122

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/document-unde-sunt-cele-200-de-mii-de-posturi-vacante-pe-care-vrea-sa-le-desfiinteze-ciolacu-cele-mai-multe-la-mapn-mai-si-sanatate-2468349

 

Link to comment
  • Moderator

Ministrul Finanţelor despre măsurile de austeritate: "Să nu mai existe "ţopăială şi dezmăţ". Șefii la banii publici trebuie să fie mai puțini."

Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, a declarat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă că rectificarea bugetară nu poate avea loc mai devreme de adoptarea măsurilor fiscale şi de reducere a cheltuielilor, altfel România riscă să atingă un deficit bugetar de 7%.
El a mai spus că măsurile din "ordonanța austerității" trebuie adoptate în luna septembrie, pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor europene și a subliniat că este un moment de răscruce pentru România, în care birocrația va fi redusă, vor fi mai puțini "șefi la banii publici", iar "țopăiala și dezmățul pe banii publici" nu se vor mai regăsi în configurația bugetară.

Gata, se trece la treabă, numai ordine şi disciplină! 😁

Link to comment

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue. By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.