Registrul agresorilor sexuali

[Marius]

Poliţia Română a operaţionalizat Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor - (cunoscut sub denumirea de "Registrul agresorilor sexuali")

Registrul se organizează şi se ţine de unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate - structurile de investigaţii criminale. 

Registrul se constituie ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar, constituit potrivit Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Modelele formularelor-tip folosite în activităţile prevăzute de legea 118 din 20 iunie 2019, au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 127/13.02.2020, pentru stabilirea modelelor formularelor-tip folosite în activitatea privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor

Registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale.

În Registru se ţine evidenţa următoarelor persoane:

• persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracţiunile anterior enumerate, de către organele române competente;
• persoanelor de cetăţenie română, despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din celelalte state membre şi a autorităţilor competente din statele terţe, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de acest fel;
• persoanelor născute în străinătate, despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente ale altor state, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni dintre cele enumerate şi cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.

Nu se înscriu în Registru persoanele fizice care, la data comiterii faptelor, erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres, în cadrul unui proces penal.

Certificatul de integritate comportamentală

Este documentul eliberat persoanelor fizice, care atestă lipsa înscrierilor în Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor - Registrul agresorilor sexuali sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la acestea.

Persoanele fizice interesate pot obţine propriul certificat de integritate comportamentală în aceleaşi condiţii în care se poate obţine certificatul de cazier judiciar, respectiv în baza unei cereri-tip, cu datele cu caracter personal completate şi motivată, depusă personal la orice unitate sau subunitate de poliţie în care funcţionează ghişeu de eliberare a certificatelor de cazier judiciar.

Solicitanţii vor putea depune cererea-tip completată în prealabil sau vor putea opta pentru tipărirea acesteia din sistemul informatic, de către personalul de la ghişeu, caz în care le va reveni doar obligaţia semnării documentului.

Certificatul de integritate comportamentală se poate solicita şi de către avocatul persoanei fizice, în baza împuternicirii avocaţiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 sau de către un alt împuternicit, pe baza unei procuri autentificate de către un notar public.

Certificatul de integritate comportamentală se eliberează în termen de cel mult 3 zile de la data solicitării şi este valabil 6 luni de la data eliberării.

Certificatul de integritate comportamentală nu substituie certificatul de cazier judiciar, cele două documente având conţinut diferit. În certificatul de cazier judiciar se înscriu hotărârile judecătoreşti rămase definitive care produc efecte juridice, în timp ce în certificatul de integritate comportamentală se înscriu datele disponibile cu privire la săvârşirea infracţiunilor indicate de lege.

Organele de urmărire penală sau instanţele de judecată, precum şi instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi justiţie pot obţine copie de pe Registru în aceleaşi condiţii în care pot obţine copie de pe cazierul judiciar, respectiv în baza unei cereri care conţine datele cu caracter personal ale persoanei verificate şi care se adresează unităţii de poliţie în a cărei rază administrativ-teritorială s-a născut persoana fizică sau Inspectoratului General al Poliţiei Române, în cazul persoanelor născute în străinătate.

Instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice, centrale și locale, instituțiile din sistemul de învățământ, sănătate sau protecție socială, precum și orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane pot obține copie de pe Registru în aceleași condiții în care pot obține extrasul de pe cazierul judiciar, respectiv în baza consimțământului persoanei interesate și a unei cereri care conține datele cu caracter personal și care se adresează unității de poliție în a cărei rază administrativ-teritorială s-a născut persoana fizică sau Inspectoratului General al Poliției Române, în cazul persoanelor născute în străinătate.

Instituțiile stabilesc în funcție de legislația proprie și de nevoia de a cunoaște, la ce interval de timp este necesară solicitarea certificatului de integritate comportamentală și a certificatului de cazier judiciar.

Atât în certificatul de integritate comportamentală, cât și în copia de pe Registru se înscriu toate datele existente în Registru cu privire la persoana în cauză.

Atât cererea pentru obţinerea certificatului de integritate comportamentală, cât şi cea pentru obţinerea copiei de pe Registru trebuie să respecte formatul stabilit prin Hotărârea nr. 127/2020, pentru stabilirea modelelor formularelor-tip folosite în activitatea privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

Procedura de rectificare a datelor înscrise în Registru este similară celei prevăzute la art. 32 şi 33 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care vizează rectificarea datelor înscrise în evidenţele cazierului judiciar.

În scopul prevăzut de Legea nr. 118/2019, persoana înscrisă în Registru este supusă fotografierii, înregistrării dactiloscopice, precum şi prelevării probelor biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, fără consimţământul acesteia.

Prevederile se aplică și persoanelor de cetățenie română, despre care s-au primit comunicări de luare în evidență din partea autorităților din statele membre ale Uniunii Europene sau terțe, precum și persoanelor născute în străinătate, despre care s-au primit comunicări din partea autorităților competente, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni din cele enumerate și cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.

Fotografierea, prelevarea datelor dactiloscopice, precum şi prelevarea probelor biologice se realizează de către personalul Poliţiei Române, utilizând procedeele specifice de lucru şi infrastructura existente la nivelul acestei instituţii.

Persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a se prezenta periodic la organele de poliţie, pe raza cărora domiciliază sau îşi au reşedinţa, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informaţii relevante referitoare la profesia, meseria sau activitatea pe care o desfăşoară, mijloacele de existenţă, persoanele minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct şi sistematic, unităţile de învăţământ şcolar sau preşcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii, în care au avut acces în această perioadă, adresa unde locuiesc şi modalitatea de comunicare cu organele de poliţie.

Persoanele înscrise în Registru au obligaţia:

• de a anunţa, în prealabil, organul de poliţie pe raza căruia locuiesc, în cazul intenţiei efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinaţie, scopul deplasării, perioada de deplasare şi mijlocul de transport folosit;
• de a se prezenta la organul de poliţie pe raza căruia îşi stabilesc locuinţa, pentru a comunica despre aceasta şi a fi luate în evidenţă, în termen de cel mult 3 zile.

Nerespectarea obligațiilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

[Andrei]

Certificatul de integritate comportamentală se elibereaza din 2019, de cand a intrat în vigoare Lg. 118. Am observat că este solicitat în cazul doctorilor, profesorilor, învățătorilor, asistenților sociali, etc.. Volumul de muncă pentru structura/structurile care vor "completa" acest registru va crește considerabil având în vedere numărul de persoane ce trebuie supravegheate, această activitate venind în completarea activităților pe care structura/structurile deja le desfășoară. 

Există o estimare a persoanelor ce fac obiectul acestui registru?

[Roby]

Cunosc un caz, i-a trebuit unui prieten când si-a autorizat firma pt dezmembrări auto, acest certificat.

 

[DanielBAD]

On 12.07.2021 at 13:55, Andrei a scris:

Certificatul de integritate comportamentală se elibereaza din 2019, de cand a intrat în vigoare Lg. 118. Am observat că este solicitat în cazul doctorilor, profesorilor, învățătorilor, asistenților sociali, etc.. Volumul de muncă pentru structura/structurile care vor "completa" acest registru va crește considerabil având în vedere numărul de persoane ce trebuie supravegheate, această activitate venind în completarea activităților pe care structura/structurile deja le desfășoară. 

Există o estimare a persoanelor ce fac obiectul acestui registru?

Sectia unde sunt eu, avea de implementat vreo 300 de persoane, de aici deduc ca doar la capitala vorbim de minim 2000 de persoane.

[Dragos2497]

         Bună ziua, pentru a nu deschide un nou topic, vă adresez aici o întrebare, îmi desfășor activitatea la un post de poliție, unde avem în lucru mai multe DES-uri. Întâmpin o problema în sensul că o persoană nu dorește să se prezinte în vederea prelevării probelor biologice. În cuprinsnul art. 11 alin. (7) din Legea 118/2019 este stipulat faptul că ”Dacă persoana înscrisă în Registru nu se prezintă la sediul organului de poliţie sau dacă refuză să se supună fotografierii, înregistrării dactiloscopice sau prelevării probelor biologice, va fi constrânsă la aceasta.”

         În urma studierii dispoziției privind Registrul și a dispoziției IGPR, nu am găsit cu exactitate cum se procedează în aceste cazuri.

         Am luat legătura cu șeful secției cât și cu șeful SIC din cadrul IPJ-ului, dar nici aceștia nu m-au putut îndruma cum anume să procedez în cauză.

         Vă rog, dacă mai sunt colegi care s-au întâlnit cu această speță, mă puteți îndruma cum să procedez pentru a reuși să prelev probele de la această persoană?

         Vă mulțumesc!

[Ben]

Prelevarea probelor se poate face si fara voia persoanei in cauza, nu e nevoie de vreo autorizare in plus de la o instanta de judecata. Asta presupune sa-l conduci (adica in sensul Legii192/2019) la sediul unitatii de politie unde un criminalist ii va preleva probele. 
Daca nu dai de el, e plecat, cei de la SIC la solicitarea ta pot implementa in Registru semnalare 2 (daca nu ma insel, 2 era) pe numele agresorului, iar in situatia in care este legitimat si verificat, politistul care l-a legitimat va proceda la conducerea la sediu si prelevarea probelor. 
Iar prin constrangere stim cu totii ce inseamna….

Edited January 15 by Ben

[Dragos2497]

31 minute în urmă, Ben a scris:

Prelevarea probelor se poate face si fara voia persoanei in cauza, nu e nevoie de vreo autorizare in plus de la o instanta de judecata. Asta presupune sa-l conduci (adica in sensul Legii192/2019) la sediul unitatii de politie unde un criminalist ii va preleva probele. 
Daca nu dai de el, e plecat, cei de la SIC la solicitarea ta pot implementa in Registru semnalare 2 (daca nu ma insel, 2 era) pe numele agresorului, iar in situatia in care este legitimat si verificat, politistul care l-a legitimat va proceda la conducerea la sediu si prelevarea probelor. 
Iar prin constrangere stim cu totii ce inseamna….

Vă mulțumesc pentru răspuns, dacă am înțeles bine, baza ar fi “conducerea la sediu în vederea luării măsurilor legale față de persoană” acestea fiind în temeiul Lg. 192/2019 cu respectarea procedurii privind conducerea la sediu. În concluzie, nu am baza să intru în locuința persoanei dar în cazul legitimării acesteia pe drumul public, în cazul refuzului acestuia de a mă însoți în vederea prelevării probelor, pot folosi forța în vederea conducerii la sediu respectiv a prelevării probelor. Am înțeles bine? Vă mulțumesc!

[Ben]

în urmă cu 9 ore, Dragos2497 a scris:

În concluzie, nu am baza să intru în locuința persoanei

In niciun caz si n-ai de ce. La un moment dat iese el din casa. In rest, corect. 

Edited January 15 by Ben

[Marius]

Eterna clemență a Justiției române față de agresorii sexuali. Mulți încalcă monitorizarea Poliției, puțini sunt pedepsiți. - articol publicat de Libertatea

În Registrul Agresorilor Sexuali sunt azi 65.000 de persoane, supravegheate de circa 6.000 de polițişti. Cei din registru trebuie să respecte mai multe obligații, impuse prin lege. Dacă nu o fac, comit o infracțiune, însă cel mai adesea, ei nu pățesc nimic: în 31 din 37 de dosare penale deschise, procurorii au dat soluția de „renunțare la urmărirea penală” (RUP).  

Din 1.507 inculpați trimiși în judecată anul trecut pentru infracțiuni sexuale, 100 erau recidivişti, precizează Parchetul General. Mulți dintre ei figurau în Registrul Agresorilor Sexuali și se aflau, teoretic, sub supravegherea poliției. Asta nu i-a împiedicat să facă noi victime. 

Într-un singur dosar a fost dat un verdict pentru un agresor sexual, care nu a respectat obligațiile impuse de lege, și a primit 4 luni şi 15 zile de închisoare pentru încălcarea Legii Registrului Agresorilor Sexuali. 

Când a apărut, Registrul Agresorilor Sexuali (RAS) din Polonia conținea 3.392 de nume. În România, o țară cu jumătate din populația Poloniei, RAS avea, la început, peste 45.000 de persoane înregistrate. De 13 ori mai mult decât în Polonia.

Din 37 de dosare, 31 s-au închis cu renunțarea la urmărire penală 

Atunci când polițistul constată că cel supravegheat de el nu-şi respectă obligațiile, sesizează procurorul şi e întocmit un dosar penal. 

La nivel național nu există nicio evidență a dosarelor deschise pentru nerespectarea obligațiilor de către cei înscrişi în Registrul Agresorilor Sexuali, recunosc Poliția Română şi Parchetul General, în răspunsurile furnizate la solicitarea Libertatea. 

Potrivit datelor de pe portalul de jurisprudență, din iulie 2021, când a apărut registrul, şi până în prezent, pe rolul instanțelor au fost înregistrate 37 de astfel de dosare. Dintre acestea, 31 erau închise de procuror, prin „renunțarea la urmărire penală” (RUP). Instanțele au confirmat soluția.

În alte 6 dosare, cu cazuri similare, procurorii i-au pus sub acuzare pe cei care nu au respectat obligațiile şi i-au trimis în judecată. Până acum, într-unul singur a fost dat un prim verdict.

sursa: Libertatea.ro