Jump to content
POLITISTI.ro

Recommended Posts

  • Moderator
Marius

Publicarea online de anunţuri fictive - fraudă informatică sau înşelăciune

Curtea de Apel Alba Iulia a sesizat ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotarâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept: Publicarea de anunţuri fictive online care a avut drept consecinţă producerea unei pagube, fără ca prin această activitate să se intervină asupra sistemului informatic sau asupra datelor informatice prelucrate de acesta, realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fraudă informatică, prevăzute de art. 249 din Codul penal (în modalitatea alternativă a „introducerii de date informatice”) sau ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzute de art. 244 alin. 2 din Codul penal (în modalitatea alternativă „prin alte mijloace frauduloase”)?

În cuprinsul sesizării se arată că, în literatura de specialitate, unii autori apreciază că infracțiunea de fraudă informatică în modalitatea alternativă a ”introducerii de date informatice” presupune inserarea, înfățișarea, în format prelucrabil informatic de fapte, informații, sau concepte inexistente anterior. Se reține această modalitate a infracțiunii, de exemplu în cazul introducerii de date informatice false, nereale pe platforme e-commerce, al înregistrării de oferte nereale de vânzare a unor produse care nu există în realitate, al creării de profiluri fictive de utilizatori (Codul penal: Comentariu pe articole/Georgiana Bodoroncea, Valerian Cioclei, Irina Kuglay,…, Ediția a 2-a, rev.-București: Editura C.H. Beck, 2016). În același sens, alți autori apreciază că ”în practică, în multe cazuri, frauda informatică se comite prin postarea de anunțuri fictive pe site-uri specializate în comerțul electronic sau prin anunțuri fictive postate pe site-uri pirat, care au denumiri apropiate de cele consacrate” (Drept penal-Partea specială/Valerian Cioclei.-Ed a 4-a, revizuit,-București: Editura C.H. Beck, 2019-2020). În fine, alți autori, fără a oferi o analiză în detaliu a infracțiunii și a acțiunii de ”introducere de date informatice” apreciază că ”această infracțiune poate fi considerată o variantă de specie a infracțiunii de înșelăciune” (Explicațiile noului Cod penal/George Antoniu, Tudorel Toader (coord.).-București: Universul juridic, 2015, 5 vol.).

În sens contrar, alți autori apreciază că, infracțiunea de fraudă informatică, în modalitatea alternativă a introducerii de date informatice ”se consumă la momentul priciunuirii unei pagube prin conduita agentului. Paguba trebuie să se afle în raport direct cu beneficiul material urmărit de agent. Mai mult, aceasta trebuie să se producă ca efect direct al interacțiunii logice cu sistemul informatic vizat, fără a exista o altă conduită ulterioară prejudiciabilă a persoanei vătămate” (Bogdan, Sergiu, Drept penal: partea specială: infracțiuni contra pantrimoniului, contra autorității, de corpuție, de serviciu, de fals și contra ordinii și liniștii publice/Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban-București: Universul Juridic, 2020). Același punct de vedere pare a fi susținut și de alți autori (Udroiu, Mihail, Sinteze de drept penal: partea specială, București, Editura C.H. Beck, 2020) care, fără a oferi o analiză proprie a infracțiunii de fraudă informatică, preiau distincțiile făcute de un alt autor între infracțiunile de fraudă informatică și înșelăciune. Reține autorul citat că ”inducerile în eroare tradiționale comise prin mijloace informatice Ăîndeosebi cu privire la publicarea de anunțuri fictive pe diferite platforme online referitoare la vânzarea unor bunuri inexistente) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune….” și că ”se va putea reține frauda informatică acolo unde lipsește cu totul o conduită autoprejudiciantă a persoanei vătămate”.

Cea mai amplă analiză a raportului dintre infracțiunea de înșelăciune și infracțiunea de fraudă informatică se regăsește în lucrarea ”Tratat de criminalitate informatică”, –  George Zlati, București, Editura Solomon, 2020, pag. 453-461. Arată autorul menționat că ”trebuie făcută o distincție clară între frauda informatică și înșelăciunea comisă prin mijloace informatice. Dacă în primul caz discutăm despre sistemul informatic și datele informatice ca fiind ”ținta” agentului (devenind un veritabil obiect al infracțiunii), în cel de-al doilea caz, sistemul informatic ori datele informatice nu sunt decât mijloace pentru inducerea în eroare a victimei”.

Autorul mai sus citat propune și o serie de criterii pentru delimitarea infracțiunii de fraudă informatică de infracțiunea de înșelăciune: lipsa conduitei autoprejudiciante din partea victimei, sistemul informatic-instrument sau obiect al acțiunii, lipsa unei legături subiecte între agent și victimă, irelevența conduitei victimei, caracterul voluntar sau nevoluntar al transferului de active. Concluzionează autorul citat arătând că ”simpla introducere a unor oferte fictive pe o platformă online nu se poate plasa sub incidența art. 249 C.pen., nefiind în prezența unei fraude informatice”.

Același autor oferă și o serie de ipoteze de comitere a fraudei informatice prin introducerea de date informatice: transferul neautorizat de monede virtuale, achiziționarea de telefoane mobile la valoare zero prin activarea în sistemul informatic a unor reduceri de preț, folosirea fără drept a unui tichet pentru reîncărcarea cartelei PrePay, transferul de credit pe o cartelă telefonică PrePay, mărirea ”artificială” a soldului contului bancar, obținerea frauduloasă a unui bilet de transport în comun de la una utomat de bilete, introducerea mențiunii ”plătit” cu privire la un anumit debit stocat într-o bază de date, folosirea frauduloasă a unei multifuncționale, prin utilizarea unei cartele falsificate.

În fine, autorul citat oferă și o serie de ipoteze privind introducere de date informatice în care reținerea infracțiunii de fraudă informatică este problematică: publicarea de anunțuri de vânzare sau licitații fictive pe Internet, frauda constând în transmiterea de mesaje prin mijloace de comunicare electronică (metoda accidentul), în activitatea de phisshing și pharming, transmiterea de corespondență electronică nesolicitată, etc.

În practica judiciară sunt o serie de hotărâri contradictorii, astfel:

Faptele inculpaților de a posta un anunț on-line referitor la vânzarea unui autoturism, pe care în realitate nu-l dețineau, prin introducerea și modificarea de date informatice neconforme cu realitatea, pe care le-au utilizat în scopul obținerii de beneficii materiale pentru grupul infracțional, atrăgând prejudicierea cumpărătorului parte civilă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fraudă informatică, prevăzută de art. 249 CP. (C.A. București, Secția I penală, Decizia penală nr. 1472/A din 25 octombrie 2017, nepublicată).

Oferirea spre vânzare a unor componente de calculator, prin intermediul platformei (…), componente care ulterior s-au dovedit a fi nefuncționale, nu constituie infracțiunea de fraudă informatică ci, raportat la starea de fapt pot fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, întrucât, raportat la modalitatea în care s-au produs evenimentele, inducerea în eroare nu a avut loc prin acțiunea de postare a anunțului pe platforma menționată, ci doar ulterior, prin comunicarea directă între părți. (C.A. Alba Iulia, Secția penală, Decizia penală nr. 821/2017).

Curtea de Apel Alba Iulia consideră că prin activitatea de postare de anunțuri fictive online, fără ca prin această activitate să se intervină asupra sistemului informatic sau asupra datelor informatice prelucrate de acesta, se realizează o simplă interacțiune a inculpatului cu sistemul informatic. În lipsa unei conduite ulterioare a victimei (care citește anunțul publicat și, interesată fiind de conținutul acestuia, îl contactează pe inculpat negociind condițiile achiziționării bunului), simpla postare a anunțului nu este aptă a cauza o pagubă persoanei vătămate.

Consideră Curtea de Apel că diferența dintre cele două infracțiuni, fraudă informatică și înșelăciune, se bazează pe faptul că, în cazul înșelăciunii, inducerea în eroare (prin introducerea de date informatice) determină victima să se autoprejudicieze prin contactul ulterior cu inculpatul, în vreme ce în cazul fraudei informatice (prin introducerea de date informatice) conduita victimei este irelevantă, paguba produsă acesteia fiind cauzată de însăși introducerea datelor informatice, de manipularea sistemului informatic.

Dosar în care s-a formulat sesizarea: 1204/85/2015
Nr. de înregistrare a sesizării: 769/1/2021
Data înregistrării sesizării: 18.03.2021

COMUNICAT din 18 martie 2021 - ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

  • Upvote 1
Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
  • Similar Content

    • Laur01
      By Laur01
      Buna ziua!Sunt nou pe forum si sper ca am postat unde trebuie.
      O sa incep sa povestesc ce mi s-a intamplat.Doream sa-mi achizitionez un telefon la mana a doua marca Samsung S8 de pe OLX, neavand suficienti bani pentru a lua unul nou din magazin.
      Am inceput sa caut prin diverse anunturi si am gasit unul care m-a incantat.Toate accesoriile la cutie, neactivat, la prima vedere totul parea ok, asa ca l-am sunat pe cel care postase anuntul.Mi s-a spus sa vin la o casa de amanet din Sectorul 3, acolo unde au ei sediul.Acest lucru s-a intamplat pe 25 iulie.Ajung la adresa indicata, era o casa de amanet in regula, la parterul unui bloc, functiona din 2013,am vazut telefonul, era ok, nou si am platit suma de 2450 lei.Mentionez ca mi s-a oferit factura si certificat de garantie de la casa de amanet pe care scrie numele meu, produsul cumparat, seria IMEI a telefonului, data achizitiei si bonul fiscal, stampile, adrese, totul ca la carte.
      Toate bune si frumoase.Am ajuns acasa, am introdus cartela sim si am inceput sa ma bucur de telefon.
      Acum o saptamana l-am pus la vanzare, deoarece intervenise o problema si aveam nevoie urgenta de bani.Am primit mai multe telefoane de la clienti interesati, printre care, ieri, 18.08.2017 m-a sunat un domn care dorea sa-l cumpere.Am stabilit sa ne intalnim, am ajuns la locul respectiv,erau 2 domni undeva la 30 de ani, au coborat din masina, le-am aratat telefonul, nici bine nu l-au scos din cutie ca mi-au aratat legitimatiile de politisti de la Biroul de Investigatii Criminale Bucuresti,  intrebandu-ma de unde am telefonul deoarece este furat.Imi interceptasera toate apelurile avute cu ceilalti clienti, aveau adresa mea de la Orange, acolo unde am abonamentul, stiau tot despre mine.Efectiv am ramas socat.Voiau sa ma retina pentru 24 ore deoarece ma considerau suspect, iar dupa lungi discutii aratandu-le factura de la casa de amanet s-au convins ca nu am furat telefonul si nu ma ocup cu asa ceva.Pana la urma am fost dus la o sectie de Politie, unde am dat o declaratie in dosarul deja existent in calitate de martor.Dupa toate acestea domnii respectivi mi-au dat o dovada de la DGPMB, Biroul investigatii Criminale care in baza art.169, art.170 din CPP mi-au ridicat (confiscat) telefon cu tot ce avea el, punand la dosar o fotocopie a facturii si bonului primit de la casa de amanet.
      Acum intrebarea mea este urmatoarea: Politistii mi-au confiscat telefonul, urmeaza sa il predea proprietarului, iar eu in calitate de pagubit ce ar trebui sa fac?Sa dau in judecata casa de amanet ca sa-mi pot recupera banii?Sau sa ma judec cu omul care a furat telefonul si l-a dus la casa de amanet?(mentionez ca nu cunosc nimic despre acesta, dar ma gandesc ca cei de la amanet au datele personale ale acelui om).Sau o plangere la politie?Ma gandesc si la varianta ca cei dea casa de amanet n-aveau de unde stii ca telefon era furat.Din ce am aflat telefonul apartine unei societati si a fost furat in cutie sigilata
       
      Astept raspunsurile dvs si ce ma sfatuiti sa fac.Multumesc!
    • Boca
      By Boca
      Buna ziua,
      Va rog sa-mi spuneti ce posibilitati de reactie am si ce sanse sa-mi recuperez banii dintr-o posibila inselaciune?
      Situatia se prezinta in felul urmator: 
      -am ales sa cumpar un acordeon de pe net care era prezentat ca fiind in buna stare de functionare si cu acordaj "din fabrica";
      -am cerut telefonic confirmari vanzatorului ca instrumentul este functional si ca nu necesita acordaj sau alte investitii; a confirmat telefonic ca e perfect functional si ca nimeni nu a umblat in el;
      -am mers insoti si l-am luat personal; la cateva zile l-am dus la un reparator care in momentul in care l-a deschis a fost foarte surprins sa vada ca mecanismul care schimba registrele la basi a fost scos/taiat; in interior este scris vizibil cu pixul ca in 2015 un reparator din Mioveni l-a ridicat la 880hz (contravine total cu faptul ca "nimeni nu l-a deschis");
      -in plus este dezacordat, unele muzicute au fost schimbate iar cel mai important este faptul ca acel mecanism nu se poate reface;
      -i-am trimis poze edificatoare vanzatorului si i-am cerut sa-i returnez instrumentul; a fost de acord si mi-a cerut cateva zile sa faca rost de bani; am revenit la termenul precizat si acum nu-mi mai raspunde la mesaje si nici la telefon;
      -stiu cum se numeste de pe fcbk, stiu din ce oras este si ca se ocupa cu vanzarile auto secon-hand.
       
      In acest context rugamintea mea este sa ma sfatuiti cum sa procedez pentru recuperarea banilor sau cel putin pentru a impiedica repetarea unor astfel de "obiceiuri". 
      Cu speranta unui viitor mai bun in tara noastra, va multumesc!
    • csorinc
      By csorinc
      In urma unui anunt postat pe OLX, am trimis un telefon Iphone prin Urgent Curier cu optiunea Livrare cu verificare. Dupa tergiversari diverse de genul "am plecat din localitate" sau "nu aveam banii la mine" am solicitat returul coletului. La receptionare, coletul nu mai era in forma trimisa, respectiv fusese deschis, iar continutul a fost inlocuit cu un telefon asemanator, dar replica. Cei de la Curier se justifica prin faptul ca am primit acelasi continut si ca ar fi trebuit specificat codul IMEI al telefonului la observatii, Chiar si in varianta in care acest cod ar fi fost specificat, nimeni din partea lor sau OLX nu ar fi verificat daca codul corespunde cu continutul.
      Vreau sa stiu daca este vreo posibilitate de a recupera telefonul in cazul depunerii unei plangeri, si la ce Sectie de Politie ar trebui facuta aceasta plangere, la mine sau la destinatar.
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.