Jump to content
POLITISTI.ro

Ştirile zilei - o sinteză zilnică ştirilor interesante


Marius
 Share

Recommended Posts

  • Membru

Sa speram ca asa va fi!

Unul dintre puținele lucruri bune despre care mai aud în țara asta 🙏

Edited by Roby
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

USR a transcris teza de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode, iar în aceasta s-ar regăsi paragrafe întregi plagiate fără niciun fel de citare sau paragrafe copiate de pe Wikipedia

USR a terminat de transcris teza de doctorat a lui Lucian Bode și a verificat lucrarea. Concluzia: Lucian Bode a comis o formă de plagiat de care și elevilor de gimnaziu le e rușine: traducere cuvânt cu cuvânt de pe Wikipedia.”

sursa: cotidianul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Direcția Națională Anticorupție - comunicat

  20 octombrie 2022 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj au dispus începerea urmăririi penale in personam și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 20 octombrie 2022, a suspecților: 

RUS MIRCEA – ION, comisar șef de poliție, la data faptei, Șef al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, 

GRAUR DANIEL – SORIN, comisar șef de poliție, adjunct al Șefului Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, 

BOB IOANA-PAULA, comisar șef de poliție, șefă a Serviciului Resurse Umane din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, 

MARTON ELEK, comisar șef de poliție, Șef al Poliției Municipiului Dej cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de: 
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, 
- instigare la fals intelectual, 
- purtare abuzivă, 
- complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. 

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: 

1. În perioada mai - iunie 2021, suspectul Rus Mircea Ion, în calitatea menționată mai sus, ar fi dispus cu încălcarea prevederilor legale (art. 27 indice 16 din Legea 360/2002) împuternicirea suspectului Marton Elek la conducerea Poliției Municipiului Dej, pentru a treia oară consecutiv, în scopul obținerii de către acesta din urmă a unui folos atât patrimonial constând în drepturile salariale aferente funcției pentru care a fost împuternicit cât și nepatrimonial constând în numirea sa într-o funcție de conducere. 
În demersul său, suspectul Rus Mircea Ion ar fi beneficiat și de ajutorul celorlalte persoane cercetate în prezenta cauză, care au realizat acte specifice procedurilor de mutare și de împuternicire în funcție, cunoscând caracterul nelegal al acestora. 

2. În intervalul iunie - septembrie 2022, suspectul Marton Elek, în calitate de șef al Poliției Municipiului Dej, i-ar fi solicitat telefonic în repetate rânduri ofițerului de serviciu din subordine, să-l ponteze în registrul de ore suplimentare, în zilele de sâmbătă și duminică, cu motivația că ar fi fost planificat de serviciu „din partea conducerii”, în condițiile în care acesta nu s-a prezentat la locul de muncă. Consecințele acestor demersuri ar fi fost întocmirea în fals a unor înscrisuri oficiale privind efectuarea orelor de muncă suplimentară de către lucrătorii de poliție urmată de obținerea de către suspectul Marton Elek a unor beneficii necuvenite (plata drepturilor salariale sau oferirea zilelor libere de compensare pentru orele suplimentare lucrate). 

3. În intervalul august 2020 - septembrie 2022, suspectul Marton Elek, în calitatea menționată mai sus, în repetate rânduri, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a adresat expresii jignitoare lucrătorilor de poliție din cadrul Poliției Municipiului Dej și din cadrul Secției Rurală de Poliție Dej. 

Suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală. 

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție. 

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

  • Upvote 1
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

1. Elon Musk a devenit proprietarul Twitter, după ce a încheiat acordul în valoare de $44 de miliarde. Musk a concediat imediat mai mulți directori executivii Twitter, în frunte cu CEO-ul Parag Agrawal și CFO-ul Ned Segal, și își va asuma conducerea companiei. (Euronews.ro)

2. Apple a reparat o vulnerabilitate care permitea aplicațiilor cu acces la Bluetooth să asculte dictările făcute prin intermediul tastaturii și comenzile date asistentului Siri, asta chiar fără a avea drepturi de acces la microfon. Problema a fost rezolvată prin cele mai recente update-uri de iOS și macOS. (9to5mac.com)

3. Laura Codruța Kovesi: „Este peste tot corupție. Nu există nicio țară curată. România nu este mai coruptă decât alte țări” spune, într-un interviu pentru Euronews România. (Euronews.ro)

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...
  • Moderator

În Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1104 din 16 noiembrie 2022 a fost publicată Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.

Legea are 168 de articole şi stabilește:
– principiile organizării judiciare
– modul cum se realizează accesul la justiție
– dispoziții generale privind procedura judiciară
– organizarea, competența, conducerea, completurile de judecată ale ÎCCJ
– organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor, conducerea, completurile de judecată, instanțele militare
– atribuțiile, organizarea Ministerului Public (PÎCCJ, DIICOT, DNA, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii, oragnizarea parchetelor militare)
– organizarea și funcționarea INM - 3 ani.
– numirea asistenților judiciari
– organizarea compartimentelor auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor
– paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor
– gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelor
– bugetele instanţelor şi parchetelor
– se abrogă Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Potrivit legii:
– configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor
– Şedinţele de judecată se înregistrează de către instanţă prin mijloace tehnice video sau audio
– după terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului
– hotărârile judecătoreşti pot fi semnate şi cu semnătură electronică calificată
– magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă cu vot consultativ la deliberări, semnează minutele şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată
– judecătorii stagiari pot participa, cu vot consultativ, la completurile de judecată compuse dintr-un judecător definitiv
– la şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară
– Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii
– pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs (interviu).
– asistenţii judiciari sunt incluşi în programele de formare profesională continuă ale Institutului Naţional al Magistraturii, în funcţie de specificul activităţii acestora
– bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instanţe, precum şi cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins în bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este gestionat de aceasta
– se constituie un fond de rezervă de 150 de posturi de judecător şi 50 de posturi de procuror, finanţate de la bugetul de stat
– in cadrul curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor pot funcţiona asistenţi ai judecătorilor, ale căror statut şi atribuţii sunt reglementate prin lege specială.
– asistentul judecătorului are rolul de a-l sprijini pe judecător în îndeplinirea de către acesta a atribuţiilor sale judiciare, desfăşurându-şi activitatea sub îndrumarea şi supravegherea judecătorului.

Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

ANSPDCP a sancționat o asociație de proprietari întrucât nu a furnizat informațiile solicitate

Vineri, 18 noiembrie 2022, Autoritatea Națională de Supraveghere a anunțat printr-un comunicat că a finalizat o investigație la o Asociație de Proprietari.

Asociația de proprietari - operator a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1,480.98 lei (echivalentul a 300 EURO).

Investigația a fost demarată ca urmare a unei plângeri din partea unei persoane fizice care a semnalat faptul că președintele Asociației a dezvăluit pe grupul de Whatsapp al blocului înregistrări din sistemul de supraveghere video administrat de Asociație care cuprindeau imagini cu petiționarul.

În cadrul investigației efectuate, ca urmare a faptului că operatorul nu a furnizat informațiile solicitate, în termenul legal, s-a constatat încălcarea prevederilor art. 58 alin. (1) și art. 83 alin. (5) lit. e) din Regulamentul General privind Protecția Datelor.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
  • Moderator

Ministerul Finanțelor a publicat, marți seara, „ordonanța trenuleț”, cea care stabilește principalele măsuri fiscale care intră în vigoare la 1 ianuarie 2023. Actul normativ stabilește că salariile bugetarilor se măresc cu 10%, de la începutul anului, însă salariile demnitarilor rămân înghețate la nivelul actual. Totodată, valoarea punctului de pensie se majorează cu 12,5%, de la 1.586 la 1.785 lei. Pensionarii cu pensii mici vor primi ajutoare financiare.

Principalele modificări:

Majorare salarială de 10% pentru bugetari

Începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările
ulterioare, respectiv prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu 2.500 lei.

Conform informațiilor Economedia, impactul bugetar al creșterii salariilor bugetarilor se ridică la 3-3,5 miliarde lei.

Salariile demnitarilor rămân la același nivel

Începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2022.

Inițial, în presă a apărut informația că se majorează și salariile demnitarilor. Ulterior, Ministerul Finanțelor a negat această informație.

În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, cu excepția soldei de grad și a salariilor de grad, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022.

În anul 2023, valoarea lunară a indemnizaţiei de hrană se menţine la nivelul din anul 2022.

Ținând cont că legea salarizării unitare, adoptată în anul 2019, a fost prorogată de multiple ori și numai anumite creșteri punctuale au fost acordate, Ministerul Finanțelor susține că, prin menținerea în anul 2023 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, se realizează o economie de circa 6,7 miliarde lei.

Punctul de pensie crește cu 12,5%

Valoarea punctului de pensie se majorează de la 1.586 la 1.785 lei, adică cu 12,5%.

Ajutor pentru pensionarii cu pensii mici

În anul 2023 se acordă un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi
beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei, astfel:
a) în cuantum de 1.000 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei, inclusiv;
b) în cuantum de 800 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei, inclusiv;
c) în cuantum de 600 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei, inclusiv.

Ajutorul financiar se plătește în două tranșe, în lunile ianuarie 2023 respectiv, octombrie 2023, astfel:
a) în cuantum de 500 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei, inclusiv;
b) în cuantum de 400 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei, inclusiv;
c) în cuantum de 300 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei, inclusiv.

Indemnizația socială pentru pensionari crește la 1.125 lei

Începând cu data de 1 ianuarie 2023 indemnizaţia socială pentru pensionari crește la 1.125 lei. În prezent, aceasta este de 1.000 lei.

Creștere diferențiată pentru pensiile militare 

Ministerul Finanțelor propune acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei. De asemenea, se reglementează că pensiile militare de stat se indexează cu un procent cuprins între 12,5% – 1%, în funcție de data stabilirii dreptului la pensie, pentru acoperirea ratei medii anuale a inflaţiei.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2023, pensiile militare de stat recalculate, stabilite și/sau actualizate aflate în plată la 31 decembrie 2022, se indexează din oficiu, astfel:
a) până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 12,5%, fără să depășească 3.256 lei;
b) între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 8,5%, fără să depășească 4.687 lei;
c) între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 6,5%, fără să depășească 6.103 lei;
d) între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 5,2%, fără să depășească 7.518 lei;
e) între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 4,4%, fără să depășească 8.902 lei;
f) între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 3,5%, fără să depășească 10.000 lei.

Începând cu 1 ianuarie 2023, pensiile militare de stat stabilite începând cu data de 01.01.2018, și indexate ulterior, se indexează din oficiu, astfel:
a) până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 3,8%, fără să depășească 3.076 lei;
b) între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 2,5%, fără să depășească 4.485 lei;
c) între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 1,9%, fără să depășească 5.888 lei;
d) între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 1,5%, fără să depășească 7.295 lei;
e) între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 1,3%, fără să depășească 8.687 lei;
f) între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 1%, fără să depășească 10.000 lei.

Legea pensiilor militare prevedea indexare cu 5,1%.

Sursă: Economedia.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
  • Moderator

Daniel Morar, fost șef DNA și judecător al Curții Constituționale, povestește în cartea „Puteat să fie altcumva” lansată duminică, cum președintele Klaus Iohannis i-a spus că “i-ar displăcea teribil” dacă ofițerii serviciilor secrete ar fi eliminați din cercetarea penală. Morar s-a întâlnit cu Iohannis în 2016, înaintea deciziei Curții Constituționale care a declarat neconstituțional protocol încheiat între parchete și SRI. - Libertatea.ro

Din articolul scris în Libertarea, pare foarte interesantă cartea lansată de fostul judecător constituțional.  😉

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
  • Moderator

Actual sexual cu un minor sub 16 ani urmează să fie considerat viol, au decis, luni, deputații din Comisia Juridică a Camerei Deputaților, care au votat favorabil o inițiativă legislativă privind creșterea consimțământului în România. Inițiativa a fost adoptată sub presiunea societății civile. Prin modificările legislative propuse, cresc și pedepsele pentru cei care întrețin relații sexuale cu minorii forțați să se prostitueze, dar și pentru pornografia infantilă. - G4Media.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...
  • Moderator

Aproximativ 80% dintre românii care folosesc internetul îl utilizează pentru reţele de socializare şi doar 20% pentru plăţi şi internet banking, a afirmat preşedintele Comisiei IT&C din Camera Deputaţilor. „România stă extraordinar de bine în ceea ce priveşte conectivitatea. Suntem între primele ţări din lume. Peste 90% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani folosesc internetul. 95% dintre aceştia îl folosesc în mod curent. Vine următoarea statistică care spune că 29% din populaţia României are competenţe digitale de bază. Adică avem acces la internet, avem oameni care folosesc internetul, dar nu avem educaţie digitală. Ştiţi pentru ce îl folosesc? 80% dintre ei pentru reţele de socializare şi doar 20% pentru plăţi şi internet banking”. - G4Media.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.