Introducerea persoanelor în arest

[Marius 7,003]

INTRODUCEREA PERSONELOR PRIVATE DE LIBERTATE ÎN CENTRELE DE AREST

Activităţile specifice
În centrele de reţinere şi arestare preventivă se execută reţinerea şi arestarea preventivă în cursul urmăririi penale. Introducerea / primirea în centrele de reţinere şi arestare preventivă a persoanelor faţă de care s-au dispus măsuri preventive privative de libertate se face pe baza ordonanţei prin care s-a dispus măsura reţinerii sau, după caz, a mandatului de arestare preventivă, după stabilirea identităţii acestora.

Activitatea de primire a persoanelor private de libertate în centre se organizează în spaţii anume destinate din sectorul administrativ, mobilate şi dotate în mod corespunzător, astfel încât să permită desfăşurarea, în condiţii de siguranţă şi igienă, a activităţilor prevăzute la art. 43 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi, după caz, posibilitatea separării până la repartizarea în camerele de deţinere.

DOCUMENTELE SPECIFICE INTRODUCERII / PRIMIRII PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE ÎN AREST

Persoanele private de libertate sunt primite în centru de arest oricând, în baza documentelor prevăzute la art. 236 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013, după stabilirea identităţii acestora, pe baza: cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorie, buletinului de identitate, paşaportului, aflate în termen de valabilitate sau a procesului-verbal de stabilire a identităţii întocmit de organul de executare (poliţiştii din structurile operative). Mandatul de arestare preventivă şi mandatul de executare a pedepsei închisorii sunt însoţite, după caz, de o copie de pe încheierea de şedinţă sau copie de pe hotărârea de condamnare, dacă au fost comunicate de instanţa de judecată organului de executare.

Persoanele reţinute sau arestate preventiv sunt introduse, respectiv primite, în centrele de reţinere şi arestare preventivă, în baza DOCUMENTELOR ÎNTOCMITE DE ORGANUL DE POLIŢIE SAU AFLATE ASUPRA ACESTORA, după cum urmează:

1 - ordonanţa prin care s-a dispus măsura reţinerii sau, după caz, mandatul de arestare preventivă, în original sau în forma primită de la instanţa de judecată prin fax, poştă electronică sau prin orice mijloc în măsură să permită stabilirea autenticităţii, în conformitate cu art. 230 alin. (4) din Codul de procedură penală ¹, semnată, datată şi ştampilată de organul de poliţie care introduce persoana în arest;
2 - actul de identitate sau procesul-verbal de stabilire a identităţii întocmit de organul de poliţie care introduce persoana în arest;
3 - copia procesului-verbal privind data şi ora la care a fost înmânată ordonanţa prin care s-a dispus măsura reţinerii sau, după caz, a mandatului de arestare preventivă;
4 - notă de introducere în centrul de reţinere şi arestare preventivă;
5 - procesul-verbal din care să reiasă dacă persoana privată de libertate a fost dată în urmărire, dacă se află sub efectul vreunei alte măsuri preventive şi dacă s-a opus reţinerii sau arestării, după caz, precum şi comportamentul pe timpul escortării;
6 - procesul-verbal întocmit de judecătorul care a emis mandatul de arestare preventivă în condiţiile art. 230 alin. (5) şi (6) din Codul de procedură penală ²;
7 - copia cazierului judiciar, în situaţia în care aceasta este deţinută de organul de poliţie care introduce persoana în arest.

¹ - Art. 230 alin. (4)¹ - Mandatul de arestare poate fi transmis organelor de poliție și prin fax, poștă electronică sau prin orice mijloc în măsură să producă un document scris în condiții care să permită autorităților destinatare să îi stabilească autenticitatea.
² - Art. 230 alin. (5) -  Dacă persoana vătămată a solicitat înștiințarea sa cu privire la eliberarea în orice mod sau evadarea persoanei arestate, judecătorul care a emis mandatul consemnează aceasta într-un proces-verbal, pe care îl predă organului de poliţie.  
- alin. (6) -  Organul de poliţie predă exemplarul original al mandatului de arestare preventivă şi procesul-verbal prevăzut la alin. (5) administraţiei locului de deţinere.

În situaţia în care organul de executare nu deţine copia cazierului judiciar, aceasta va fi depusă la dosarul individual prin grija administraţiei centrului, iar în cazul în care documentul prevăzut la pct. 6 - procesul-verbal întocmit de judecătorul care a emis mandatul de arestare preventivă  nu s-a întocmit, se va face menţiune despre aceasta în procesul-verbal prevăzut la pct. 5 întocmit de organul de poliţie care introduce persoana în arest.
În cazul în care persoana a fost subiect al altor măsuri preventive în cauza în care a fost arestată preventiv sau condamnată, documentele prevăzute la art. 236 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 vor fi completate cu Fişa de cunoaştere individuală, ce conţine menţiuni privind comportamentul persoanei private de libertate şi dacă s-a sustras pe timpul cât s-a aflat în executarea acestora. În situaţia în care organul de poliţie care introduce persoana în arest nu deţine Fişa de cunoaştere individuală, centrul de reţinere şi arest primeşte persoana, urmând ca fişa respectivă să fie transmisă în termen de 20 zile lucrătoare.

Introducerea în centru se face după aprobarea Notei de introducere, întocmită, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă, aprobat prin Ordinul M.A.I. nr. 14 din 9 februarie 2018 şi semnată de către organul de poliţie care solicită introducerea în arest a persoanei private de libertate.

Nota de introducere se aprobă de către şeful unităţii, de adjuncţii acestuia sau de către ofiţerul care asigură continuitatea conducerii, cu avizul prealabil al şefului centrului de reţinere şi arestare preventivă sau al persoanei desemnate de acesta. În afara orelor de program, Nota de introducere se aprobă de către ofiţerul de serviciu pe unitate.

În situaţia în care este organizată o structură cu rol de coordonare, îndrumare şi control a centrelor de reţinere şi arestare preventivă care funcţionează pe raza aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, inspectorul şef sau directorul general stabileşte prin dispoziţie modalitatea de avizare şi aprobare a Notei de Introducere. Similar se procedează şi în situaţia în care centrul funcţionează într-un alt sediu administrativ faţă de cel în care funcţionează unitatea în cadrul căreia este organizat.

ATENŢIE SITUAŢIILE ÎN CARE SE POATE RESPINGE PRIMIREA PERSOANEI ÎN AREST
În cazul în care identitatea persoanei private de libertate sau măsura ce urmează a fi executată nu poate fi stabilită în condiţiile Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor, aprobat prin O.M.A.I. 14/2018, persoanele în drept să aprobe Nota de introducere, resping motivat primirea persoanelor private de libertate

În cazul în care se impune ca persoana aflată în curs de cercetare penală sau judecată să fie cazate separat de celelalte persoane indicate de organul judiciar pe perioada custodierii, se va face menţiune specială în acest sens pe "Nota de introducere" în centrul de arest.
La primirea în centru, şeful de schimb verifică existenţa, valabilitatea şi autenticitatea documentelor prezentate de organul de poliţie care introduce persoana în arest.

Activităţi specifice DESFĂŞURATE DE LUCRĂTORII CENTRULUI DE REŢINERE ŞI ARESTARE PREVENTIVĂ la primirea persoanelor private de libertate

Măsurile ce se dispun la primirea în centru a persoanelor private de libertate sunt realizate în următoarea ordine:
1) efectuarea percheziţiei corporale amănunţite;
2) întocmirea unui inventar al bunurilor personale;
3) efectuarea unui examen clinic general de către personalul medico-sanitar, al cărui rezultat este consemnat în fişa medicală;
4) prelevarea amprentelor, urmând ca aceste date să fie transmise şi stocate pe suport hârtie în dosarul individual al persoanei condamnate şi în format electronic în baza de date naţională de comparare a amprentelor;
5) fotografierea, în vederea operaţionalizării documentelor de evidenţă;
6) informarea persoanei condamnate cu privire la drepturile, obligaţiile şi interdicţiile persoanelor private de libertate, precum şi cu privire la recompensele care pot fi acordate, abateri şi sancţiuni disciplinare care pot fi aplicate;
7) intervievarea, în vederea stabilirii nevoilor imediate ale persoanei private de libertate.

În cazul în care persoana privată de libertate nu vorbeşte sau nu înţelege limba română ori nu se poate exprima, administraţia centrului dispune măsurile necesare aducerii la cunoştinţă a informaţiilor prevăzute la pct. 6), întocmindu-se un proces-verbal în acest sens.

Percheziţia şi controlul bagajelor
La primirea în centru, persoanele private de libertate sunt supuse percheziţiei corporale amănunţite şi controlului bagajelor, în condiţiile stabilite prin Regulament. Percheziţia corporală amănunţită şi controlul bagajelor se realizează sub coordonarea şefului de schimb, de către personalul desemnat de acesta.
Înainte de efectuarea percheziţiei corporale amănunţite, persoanele private de libertate sunt informate de către şeful de schimb cu privire la bunurile care pot fi păstrate asupra lor, bunurile care sunt interzise şi consecinţele care decurg din nedeclararea şi deţinerea bunurilor în alte condiţii decât cele legale şi regulamentare.
Bunurile ce pot fi păstrate de persoanele private de libertate pe timpul cât se află în camerele de deţinere, precum şi bunurile ce pot fi păstrate de acestea în alte spaţii ale centrului şi folosite temporar, sunt prevăzute în anexa nr. 2 la Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013.
Bunurile, obiectele de valoare şi sumele de bani, în lei sau valută, nedeclarate şi deţinute în alte condiţii decât cele legale şi regulamentare, găsite cu ocazia percheziţiei, se confiscă potrivit legii.
Bunurile de valoare şi bijuteriile găsite asupra persoanelor private de libertate, cu ocazia primirii în centru, după inventariere, se consemnează în bonuri de primire în păstrare şi se păstrează în camera sau fişetul special destinat.
Sumele de bani declarate de persoanele private de libertate la primirea în centru se consemnează în fişa contabilă nominală şi pot fi folosite în condiţiile prevăzute de lege.
Bunurile care nu pot fi păstrate asupra lor sau folosite de către persoanele private de libertate se inventariază şi se păstrează în magazie separat de celelalte bunuri sau, la cererea scrisă a acestora, sunt predate membrilor de familie, aparţinătorilor sau altor persoane ori depuse la instituţii autorizate să le păstreze.
Percheziţia corporală amănunţită presupune examinarea corporală externă a unei persoane, a părului, a îmbrăcămintei, a obiectelor pe care aceasta le are asupra sa sau sub controlul său, la momentul efectuării percheziţiei.
Percheziţia corporală amănunţită se execută în spaţii special amenajate nesupravegheate video, de către un poliţist de acelaşi sex cu persoana percheziţionată în condiţii care să nu lezeze demnitatea persoanei private de libertate şi cu respectarea dreptului acesteia la viaţa intimă. În cadrul percheziţiei corporale amănunţite asupra persoanei private de libertate, se interzice urmărirea descoperirii obiectelor interzise prin efectuarea de exerciţii fizice. 
În vederea prevenirii contaminării biologice, persoanele care execută percheziţia corporală amănunţită poartă echipament de protecţie, constând în halat din material textil şi mănuşi de examinare de unică folosinţă.
La primirea în centru, percheziţia cavităţilor corporale ale persoanelor private de libertate se realizează de către personalul medico-sanitar al centrului sau, după caz, de către personal medical de specialitate, în situaţii temeinic justificate, la solicitarea scrisă a personalului centrului.
Procesul-verbal sau documentele medicale întocmite cu ocazia efectuării percheziţiei cavităţilor corporale se anexează la procesul-verbal întocmit cu ocazia introducerii în centru, iar concluziile se consemnează în fişa medicală şi Registrul de consultaţii, de către personalul medical al centrului.
Pe toată perioada deţinerii în centru, percheziţia cavităţilor corporale se realizează ori de câte ori este nevoie, iar procesul-verbal sau documentele medicale întocmite cu această ocazie se anexează la dosarul individual.
Activitatea de percheziţie corporală amănunţită şi control al bagajelor a persoanei private de libertate se consemnează, sub coordonarea şefului de schimb, de către personalul anume desemnat de către acesta, în procesul-verbal întocmit cu ocazia introducerii în centru, în care se fac menţiuni cu privire la data şi ora primirii, camera în care urmează să fie repartizat, datele de identitate, sumele de bani, bijuteriile şi obiectele de valoare găsite asupra acesteia, cu precizarea caracteristicilor de individualizare, precum şi alte date care se apreciază că trebuie menţionate.
Procesul-verbal întocmit cu ocazia primirii în centru se semnează de persoana care efectuează percheziţia corporală amănunţită şi controlul bagajelor şi de către persoana privată de libertate. Procesul-verbal întocmit cu ocazia primirii în centru se încheie în trei exemplare, dintre care:
a) exemplarul nr. 1 se înmânează persoanei private de libertate;
b) exemplarul nr. 2 se anexează la dosarul individual;
c) exemplarul nr. 3  se clasează la urma dosarului.
În cazul în care asupra persoanei private de libertate se găsesc obiecte, înscrisuri sau valori care interesează urmărirea penală sau care sunt interzise la deţinere, administraţia centrului informează organul de urmărire penală competent, iar procesul-verbal întocmit cu ocazia primirii în centru se încheie în patru exemplare, iar al patrulea se remite organului de urmărire penală competent, împreună cu obiectele, înscrisurile sau valorile respective. Persoana privată de libertate asistă la controlul bagajelor şi al bunurilor personale.
Procesul-verbal întocmit cu ocazia primirii în centru se înregistrează sub numărul curent corespunzător din Registrul de evidenţă a primirii şi punerii în libertate a persoanelor reţinute sau arestate preventiv.

Înregistrarea primirii în evidenţele centrului
După primirea persoanelor private de libertate, şeful de schimb şi/sau personalul anume desemnat din cadrul centrului înregistrează în evidenţele specifice această activitate, prin:
a) completarea corespunzătoare a "Registrului de evidenţă a primirii şi punerii în libertate a persoanelor reţinute sau arestate preventiv";
b) efectuarea menţiunilor în "Oglinda centrului";
c) completarea corespunzătoare a fişei de cunoaştere individuală şi a fişei de cazare, conform modelelor prevăzute în anexa 2 a Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013.
Numărul de ordine din Registrul de evidenţă a primirii şi punerii în libertate a persoanelor reţinute sau arestate preventiv, reprezintă numărul dosarului individual al persoanei private de libertate.
În "Oglinda centrului" se menţionează numele şi prenumele persoanei private de libertate şi date privind organul de urmărire penală care instrumentează cauza. Completarea fişei de cunoaştere individuală şi a fişei de cazare începe imediat după primirea în centru, se efectuează progresiv, pe toată durata deţinerii persoanei private de libertate şi se păstrează la şeful de schimb. Anterior transferării, lucrătorul anume desemnat introduce fişa de cunoaştere individuală şi fişa de cazare în dosarul individual, actualizate şi asumate de către şeful centrului. Zilnic se verifică registrul de mutări pe camere şi se consemnează în fişa de cazare mutările sau internările la unităţi spitalicești.
Introducerea datelor personale şi judiciare în aplicaţia informatizată de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate, se realizează de către personal anume desemnat din cadrul centrului.
Datele personale şi judiciare ale persoanelor private de libertate care nu sunt cetăţeni români se comunică, în scris, la Inspectoratul General pentru Imigrări, în termen de 24 ore de la primirea în centru de arest.

Comunicarea situaţiei juridice a persoanei private de libertate
Începerea executării pedepsei, a măsurii reţinerii sau arestării preventive de către un cetăţean român se comunică, în termen de 24 ore de la primirea în centru, formaţiunii de cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative din cadrul inspectoratului de poliţie judeţean sau Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti din unitatea administrativ-teritorială a locului de naştere a persoanei private de libertate, sau Direcţiei Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în situaţia în care aceasta este născută în străinătate sau locul de naştere nu este cunoscut.
Începerea executării pedepsei, a măsurii reţinerii sau arestării preventive de către o persoană care nu este cetăţean român se comunică, în termen de 24 ore de la primirea în centru, Direcţiei Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative, precum şi Inspectoratului General pentru Imigrări.
Comunicările către structurile de cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative au ataşate fişele dactiloscopice decadactilare.
Întreruperea sau încetarea executării pedepsei sau a măsurii arestării preventive de către un cetăţean român se comunică, în termen de 48 ore de la ieşirea din centru, formaţiunii de cazier judiciar din cadrul inspectoratului de poliţie judeţean sau Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti din unitatea administrativ-teritorială a locului de naştere a persoanei private de libertate, sau Direcţiei Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative, în situaţia în care persoana este născută în străinătate sau locul de naştere nu este cunoscut.
Întreruperea sau încetarea executării pedepsei sau a măsurii arestării preventive de către o persoană care nu este cetăţean român se comunică, în termen de 48 ore de la ieşirea din centru, Direcţiei Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative şi Inspectoratului General pentru Imigrări.
În cazul în care termenele prevăzute se împlinesc într-o zi nelucrătoare, comunicarea se face până la ora 16:00 a primei zile lucrătoare.

Amprentarea şi fotografierea persoanelor private de libertate
La primirea persoanei private de libertate în centru se procedează la fotografierea şi prelevarea impresiunilor decadactilare ale persoanei private de libertate, precum şi actualizarea bazelor de date.
Fotografierea, din faţă şi profil, precum şi prelevarea impresiunilor decadactilare se realizează de către personalul propriu sau cel din cadrul formaţiunilor de profil, în termen de 24 de ore de la primirea în centru.
Fişa cuprinzând impresiunile decadactilare se completează în două exemplare, având următoarea destinaţie:
- exemplarul nr. 1, se comunică formaţiunii de cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative;
- exemplarul nr. 2, se anexează la dosarul individual.
În cazul în care termenul prevăzut se împlineşte într-o zi nelucrătoare, activităţile se efectuează până la ora 16:00 a primei zile lucrătoare. 

Examenul medical al persoanelor private de libertate la primirea în centru
Persoanele private de libertate sunt obligate să se supună, la primirea în centru, efectuării unui examen medical clinic general cu scopul depistării semnelor evidente de agresiune, adicţii, tulburări psihice, risc de suicid, depistării bolilor infectocontagioase şi parazitare care impun izolarea de colectivitate până la vindecare sau internarea într-o unitate spitalicească de profil şi cunoaşterii antecedentelor patologice şi afecţiunilor cronice care impun instituirea de îndată a unei terapii medicamentoase adecvate şi regim igieno-dietetic.
În mod normal repartizarea şi introducerea în camera de cazare se face după efectuarea vizitei medicale la primirea în centru. 
În situaţia în care personalul medico-sanitar care asigură asistenţa medicală la nivelul centrului, din motive temeinic justificate, nu se poate prezenta pentru a efectua examenul medical, persoana privată de libertate este prezentată la o unitate din reţeaua sanitară publică în condiţiile art. 238 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013. Şeful unităţii stabileşte personalul care asigură prezentarea persoanei private de libertate la unitatea din reţeaua sanitară publică.
Cu ocazia examenului medical efectuat la introducerea în centru, personalul medico-sanitar care asigură asistenţa medicală la nivelul centrului îi aduce la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile privind acordarea asistenţei medicale. Totodată, solicită persoanei private de libertate o declaraţie cu privire la antecedentele medicale, întocmeşte fişa medicală a acesteia şi îi aduce la cunoştinţă faptul că îşi asumă întreaga responsabilitate cu privire la consecinţele ce decurg din nedeclararea datelor cu privire la antecedentele medicale sau a tratamentelor în curs.
Dacă persoana privată de libertate nu vorbeşte sau nu înţelege limba română, informaţiile i se aduc la cunoştinţă în limba maternă ori în una din limbile de circulaţie internaţională, prin intermediul unei persoane care poate comunica cu persoana sau prin înmânarea unui document care cuprinde aceste informaţii, redactat, după caz, în limba pe care o cunoaşte sau într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv declaraţia pe proprie răspundere privind starea sa de sănătate şi consimţământul informat.
În cazul în care persoana privată de libertate se declară consumator de droguri, personalul medico-sanitar informează în scris şeful centrului în vederea trimiterii persoanei la un consult medical de specialitate. Dacă persoana privată de libertate are nevoie de servicii medicale ca urmare a consumului de droguri, iar condiţiile medicale existente la nivelul centrului nu sunt suficiente, se apelează la servicii medicale specializate din sistemul public de sănătate în cadrul unităţilor desemnate potrivit legii.
În situaţia în care persoana privată de libertate declară că este inclusă într-un program integrat de asistenţă în formă de program substitutiv cu agonişti de opiacee, personalul medico-sanitar care asigură asistenţa medicală la nivelul centrului informează în scris şeful centrului şi notifică Agenţia Naţională Antidrog.
În situaţia în care personalul medico-sanitar constată în urma vizitei medicale la primirea în centru, că se impun investigaţii suplimentare de specialitate sau pe linie de sănătate publică, şeful unităţii stabileşte personalul care asigură prezentarea persoanei private de libertate la unitatea medicală recomandată de către personalul medico-sanitar în vederea completării efectuării investigaţiilor suplimentare sau, după caz, internării cu luarea măsurilor privind paza permanentă a acesteia. În cazurile în care starea de sănătate a persoanei private de libertate impune acest lucru, aceasta este însoţită şi de către personalul medico-sanitar.
Dacă persoana privată de libertate refuză investigaţiile şi tratamentul de specialitate, personalul medico-sanitar consemnează refuzul în fişa medicală şi registrul de consultaţii şi aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate cele menţionate solicitând semnarea fişei medicale, respectiv registrul de consultaţii.
Refuzul persoanei private de libertate de a se supune controlului medical ori de a semna fişa medicală şi registrul de consultaţii, se consemnează într-un proces-verbal, care este semnat şi parafat de către personalul medico-sanitar, precum şi de către lucrătorii de poliţie care însoţesc persoana. Documentul se ataşează fişei medicale.
Persoanele private de libertate depistate cu afecţiuni infectocontagioase acute sau suspecte de asemenea afecțiuni sunt cazate în camere separate, până la internarea lor în unităţi medicale de profil.
Persoanele private de libertate cu afecţiuni infectocontagioase sau urgențele medico-chirurgicale se transferă în vederea internării la unităţile spitaliceşti de profil, numai cu ambulanţe dotate corespunzător, cu respectarea normelor în domeniu. 
În urma examinării medicale efectuate persoanelor private de libertate la primirea în centru, personalul medico-sanitar consemnează toate constatările efectuate, măsurile medicale stabilite şi cele necesare pentru intrarea în colectivitate în fişa medicală şi registrul de consultaţii.
Personalul medical are obligaţia de a informa în scris şeful centrului, cu privire la existenţa oricărei situaţii speciale privind starea de sănătate a persoanei private de libertate, indicând totodată măsurile necesare a fi luate. 
În termen de maximum 72 de ore de la primirea în centru se efectuează examenul clinic complet al persoanei private de libertate cu stabilirea diagnosticului clinic, necesarului de îngrijiri şi investigaţii medicale. Rezultatele examinărilor medicale se consemnează în registrul de consultaţii şi în fişa medicală.
În vederea prevenirii apariţiei unor cazuri de tuberculoză la nivelul centrului şi a depistării active a unor astfel de cazuri la primirea în centru, personalul medico-sanitar efectuează planificarea persoanelor private de libertate la examen de specialitate pneumoftiziologic la unitatea sanitară competentă, în conformitate cu programul naţional de sănătate.
Examenul medical cu scopul depistării urmelor de violenţă şi a bolilor infectocontagioase şi parazitare se efectuază, de regulă la primirea în centru a persoanei private de libertate, dar nu mai târziu de 24 de ore de la primire.
În cazul în care personalul medico-sanitar care efectuează examenul medical constată că persoana privată de libertate prezintă urme de violenţă, a fost supusă la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la rele tratamente sau acuză violenţe împotriva sa are obligaţia de a sesiza, de îndată, unitatea de parchet competentă.
În această situaţie, personalul medico-sanitar întocmeşte un proces-verbal în care consemnează cele constatate, care se transmite de îndată unităţii de parchet competente prin note telefonice, fax, poştă electronică, sau prin orice mijloc în măsură să producă un document scris, în condiţii care să permită autorităţilor destinatare să-i stabilească autenticitatea.
Toate constatările efectuate de personalul medico-sanitar cu această ocazie sunt consemnate obligatoriu în fişa medicală.
În cazul  în care persoana privată de libertate prezintă urme de violenţă, a fost supusă la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la rele tratamente sau acuză violenţe împotriva sa, aceasta are dreptul de a cere, în scris, să fie examinată la locul de deţinere, de către un medic legist sau de un medic desemnat de către aceasta.
Certificatul medico-legal eliberat de medicul legist se anexează la fişa medicală, după ce persoana privată de libertate a luat cunoştinţă de conţinutul său, sub semnătură.
Cheltuielile ocazionate de examenele medicale prevăzute se suportă de către solicitant. În cazul în care persoana privată de libertate nu dispune de bani în cont, cheltuielile ocazionate de examenul medical se suportă de administraţia centrului.

BIBLIOGRAFIE:

1. - Legea nr. 254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal cu modificările şi completările ulterioare
2. H.G. nr. 157 din 10 martie 2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal cu modificările şi completările ulterioare
3. O.M.A.I. nr. 14 din 09.02.2018 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă, precum şi măsurile necesare pentru siguranţa acestora, cu modificările și completările ulterioare