Jump to content
POLITISTI.ro

Catalin

Jurisprudenţă privind injuriile la adresa poliţiştilor

Postare recomandată

Catalin

După modelul topicului de aici:

cred că ar fi util să strângem aici decizii, motivări, etc, juristprudenţa contravenţională  privind injurii la adresa poliţiştilor sau a Poliţiei Române.

Primul exemplu pe care vi-l supun atenţiei este o decizie a Tribunalului Alba

Tribunalul Alba a constatat că folosirea expresiei "n-o să f..i pe măta d-l cu caschetă albă” într-o postare pe Facebook este jignitoare și de natură să lezeze onoarea Poliției Române, fiind bine cunoscut faptul că utilizarea „caschetei albe” este specifică agenților de poliție, astfel că o asemenea faptă întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 2 pct.1 din Legea nr. 61/1991.

Aici găsiţi întregul conţinut al Deciziei civile nr. 266 din 7 martie 2018 a Tribunalului Alba, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență,

Spoiler

R O M Â N I A

TRIBUNALUL A___

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

DECIZIA Nr. 266/A/2018

Ședința publică de la 7 Martie 2018

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: C______ F______

Judecător: B_____ M_____ B___

Grefier: M_____ R___

 

Pe rol se află apelul formulat de apelantul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ împotriva sentinței civile nr. 2660/2017, pronunțată de Judecătoria A___ I____, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul Z____ T_____ A___, în cauza având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat L________ A________ pentru intimat, în substituirea avocatului T_________ P___ M_____, lipsind apelantul.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Avocata intimatului depune la dosar delegație de substituire.

Instanța, în temeiul art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, pune în discuție verificarea competenței.

Avocata intimatului apreciază că prezenta instanță este competentă a soluționa apelul declarat în cauză.

Instanța, în baza disp. art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.

Instanța, în baza disp. art. 238 alin. 1 din Codul de procedură civilă, pune în discuție durata estimativă necesară pentru cercetarea procesului.

Avocata intimatului precizează că cercetarea judecătorească se poate încheia la termenul de judecată de astăzi.

Instanța estimează durata necesară cercetării judecătorești ca fiind la termenul de astăzi.

Instanța acordă cuvântul în probațiune.

Avocata intimatului solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar.

Instanța, în baza art. 255, art. 258, art. 237 pct. 7 și art. 265 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că aceasta este utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.

La interpelarea instanței, avocata intimatului învederează că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în baza disp. art. 482, coroborate cu cele ale art. 244 din Codul de procedură civilă, declară încheiată cercetarea procesului.

Instanța, în baza disp. art. 392 Cod procedură civilă, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului declarat în cauză.

Avocata intimatului solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță, ca fiind temeinică și legală.

Apreciază că, în mod corect, prima instanță a admis plângerea contravențională, întrucât, din cuprinsul mesajului postat pe site-ul de socializare, în care s-a folosit de către intimat expresia „domnul cu caschetă albă”, nu rezultă referirea la vreo instituție publică, nici la instituția Poliției Române.             

Ca atare, menționează că, în mod just, prima instanță a reținut că fapta descrisă în actul de sancționare nu poate fi încadrată în disp. art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991.

Fără cheltuieli de judecată.

Instanța, în baza art. 394 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile, reținând apelul în pronunțare.

 

TRIBUNALUL,

 

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei A___ I____ la data de 29.03.2017 sub număr XXXXXXXXXXXXX, petentul Z____ T_____ A___ a solicitat în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal de contravenție __________ nr. xxxxxx/16.02.2017 și exonerarea acestuia de plata amenzii contravenționale aplicate, cu cheltuieli de judecată. În subsidiar s-a solicitat înlocuirea amenzi contravenționale cu avertisment.

În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că prin procesul verbal de contravenție __________ nr. xxxxxx/16.02.2017 acesta a fost sancționat conform art. 3 al. 1 pct B din Legea nr. 61/1991, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 2 pct. 1 din același act normativ, reținându-se în sarcina acestuia că în data de 13.02.2017, ora 04:07 pm, a postat pe rețeaua de socializare Facebook injurii instituției publice Poliția Română, sens în care i s-a aplicat amendă în cuantum de 1.000 lei.

Petentul a contestat aspectele reținute în procesul verbal de contravenție, ca fiind neîntemeiate și în contradicție totală cu realitatea faptică, organul constatator interpretând într-un mod cu totul neașteptat și surprinzător o postare presupus efectuată de către acesta pe pagina personală de pe un site de socializare.

De asemenea, petentul a susținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de dispozițiile art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, putându-se observa faptul că consecința/urmarea/prejudiciul prevăzut de norma de incriminare nu a fost produs în concret, neputând fi vorba despre tulburarea ordinii și liniștii publice, provocarea vreunei indignări a cetățenilor ori lezarea demnității și onoarei vreunei persoane sau a instituțiilor publice.

A mai arătat petentul că agentul constatator a făcut aprecieri pur subiective și a interpretat existența unei proceduri judiciare în derulare în ceea ce-l privește pe petent ca pe una implicită, deși nu se poate face o astfel de interpretare câtă vreme se poate observa că dosarul penal a fost întocmit la data de 25.01.2017 iar presupusa contravenție a fost săvârșită la data de 13.02.2017.

În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 61/1991, O.G. nr. 2/2001.

În probațiune, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care s-a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, proces verbal de contravenție __________ nr. xxxxxx/16.02.2017 (f.9), Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria A___ I____ din 24.03.2017 (f. 17).

Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (f. 18).

Prin întâmpinarea formulată (f. 33-34), intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere că fapta a existat și a fost încadrată juridic corespunzător, procesul verbal fiind temeinic și legal întocmit.

S-a arătat că postarea efectuată de către petent pe pagina de Facebook întrunește toate elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, astfel că în mesajul acestuia se distinge o injurie adusă unei anumite categorii de persoane.

În drept au fost invocate prevederile O.G. nr. 2/2001 și ale Legii nr. 61/1991 republicată.

În probațiune, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care s-au anexat întâmpinării următoarele acte: raportul agentului constatator din 06.10.2017, proces verbal încheiat la data de 25.01.2017, planșă foto postare Facebook și proces verbal de contravenție __________ nr. xxxxxx/16.02.2017 (f. 35-39).

Prin sentința civilă nr. 2660/2017, Judecătoria A___ I____ a admis plângerea contravențională formulată de petentul Z____ T_____ A___, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ și a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor __________ nr.xxxxxx/16.02.2017, exonerând petentul de la executarea sancțiunilor aplicate.  A respins ca neîntemeiată cererea petentului de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanța a reținut următoarele:

La data de 16.02.2017, a fost întocmit de către un agent din cadrul IPJ A___, procesul-verbal de contravenție __________ nr.xxxxxx prin care petentul Z____ T_____ A___ a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1000 lei pentru comiterea contravenției prevăzută de art. 2 pct.1 din Legea 61/1991 și sancționată de art.3 alin. 1 lit. b. din același act normativ.

În actul de constatare și sancționare s-a reținut faptul că, la data de 13.02.2017, ora 16:04, petentul a postat în mediul public online, pe rețeaua de socializare Facebook, mesajul „n-o să f..i pe măta d-l cu caschetă albă” după ce anterior, în data de 25.01.2017 i s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de conducere a unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice, astfel aducând injurii instituției publice Poliția Română.

Examinând mai întâi procesul-verbal de contravenție în discuție sub aspectul legalității, instanța a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea tuturor condițiilor de formă prevăzute de art. 17 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor sub sancțiunea nulității absolute.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal atacat, instanța a reținut că procesul-verbal întocmit se bucură de prezumția de legalitate, temeinicie și autenticitate, acest fapt fiind în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Aceste trei prezumții relative de care se bucură procesul verbal de contravenție nu sunt de natură să înfrângă total prezumția de nevinovăție a petentului și presupun doar o inversare a sarcinii probei în favoarea intimatei, compatibilă cu art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, așa cum a reținut Curtea în cauza N_______ G_______ c. României.

Potrivit art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991 constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, daca nu sunt comise in astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infracțiuni:1) săvârșirea in public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violenta împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea si liniștea publica sau sa provoace indignarea cetățenilor ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a instituțiilor publice.

Instanța a constatat că fapta reținută în sarcina petentului poate fi și a fost constatată prin propriile simțuri de către agentul constatator, iar petentul nu contestă nici împrejurare că profilul din mediul online îi aparține și nici împrejurarea că a publicat mesajul reținut în actul de constatare și sancționare, așa cum apare și în imaginea de la fila 38 din dosar, astfel încât, în aceste privințe, actul sancționator apare ca temeinic întocmit.

Cu toate acestea instanța a considerat că deși limbajul folosit de petent în mesajul afișat pe rețeaua de socializare Facebook poate fi considerat injurios (discutabil totuși în contextul folosirii cratimei în construcția „n-o”), din cuprinsul mesajului nu se poate deduce în nici un caz referirea la vreo instituție publică, deci nici la Poliția Română, așa cum în mod netemeinic este reținut în actul de constatare și sancționare.

Astfel instanța a apreciat că fapta descrisă în actul de sancționare nu poate fi încadrată în dispozițiile art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991 întrucât proferarea de injurii nu este suficientă pentru a s-a reținut tipicitatea obiectivă a faptei fiind necesar ca aceste expresii să fie de natura sa tulbure ordinea si liniștea publica sau sa provoace indignarea cetățenilor ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a instituțiilor publice.

În cauză agentul constatator a reținut că prin mesajul afișat petentul a adus injurii instituției publice Poliția Română deși o astfel de concluzie nu poate rezulta din mesajul descris în actul sancționator, iar probe suplimentare în acest sens nu sunt furnizate de intimat. Astfel instanța a apreciat pe de o parte că referirea la un domn cu caschetă albă nu poate determina concluzia că este făcută cu privire la Poliția Română, iar pe de altă parte că pretinsa legătură cu întocmirea unui dosar penal anterior săvârșirii contravenției reținute în actul sancționator este numai ipotetică și speculativă.

În acest sens, din interpretarea dispozițiilor O.G. nr.2/2001, rezultă că temeiul angajării răspunderii contravenționale este săvârșirea unei fapte ce constituie contravenție, iar față de principiul legalității, existența contravenției trebuie dovedită în mod complet, printr-un proces-verbal care să cuprindă toate împrejurările în care a fost săvârșită fapta și care corespund pe deplin realității obiective.

Înfăptuirea justiției cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de elemente și împrejurări decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății). În cauză instanța a considerat că însăși constatarea faptei și încheierea procesului verbal de contravenție s-au bazat pe elemente de fapt speculate, iar nu obiectiv verificabile.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, forța probantă a rapoartelor și a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, cu condiția ca echitabilitatea procedurilor în ansamblu să nu fie afectată (cauza Bosoni c. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Astfel, existența unei prezumții relative simple nu contravine per se prevederilor art. 6 din Convenția Europeană, în măsura în care, în administrarea probatoriului, statul respectă anumite limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragr. 28, cauza Vastherga Tari Aktieholag c. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragr. 113).

Convenția impune, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, ca o anumită proporție între prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (cauza c. I___ P__ împotriva României pct. 31).

Astfel, instanței îi revine sarcina de a respecta proporționalitatea între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu lăsa nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Din actele dosarului reiese că legătura cu instituția Poliția Română a fost speculată de agentul constatator din referirea petentului la o caschetă albă și din începerea cercetărilor într-un dosar penal, însă instanța a considerat că acest raționament nu poate fi acoperit de prezumția de temeinicie de care actul de constatare și sancționare se bucură, întrucât implică raportarea la atitudinea subiectivă a petentului la momentul publicării mesajului și nu poate face obiectul unei constatări directe, prin propriile simțuri, de către agentul constatator.

Speculația cu privire le unul din elementele de tipicitate obiectivă a faptei reținute în sarcina petentului, respectiv la lezarea prestigiului unei instituții publice, atrage un serios dubiu cu privire la situația de fapt reținută în actul încheiat de agentul de poliție ca urmare a constatărilor sale, dubiu favorabil petentului și de natură a determina concluzia că fapta reținută în actul sancționator nu constituie contravenția prevăzută de art. 2 pct.1 din Legea 61/1991.

Față de cele reținute anterior instanța a apreciat că procesul verbal atacat nu este temeinic întocmit astfel că a admis plângerea contravențională și în consecință a dispus anularea procesului verbal __________ nr.xxxxxx/16.02.2017 și exonerarea petentului de la executarea sancțiunii aplicate.

Referitor la cererea petentului de obligare a intimatului la plata de cheltuieli de judecată, instanța a reținut că revine petentului sarcina de a dovedi întinderea acestora față de prevederile art.249 C.pr.civ.

În cauză petentul nu dovedește întinderea cheltuielilor de judecată pe care le a solicitat motiv pentru care instanța a respins ca neîntemeiată cererea petentului de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel I____________ de Poliție al Județului A___, solicitând admiterea apelului formulat, schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerii procesului-verbal de contravenție contestat ca fiind legal și temeinic, așa cum a fost întocmit.

Învederează instanței de control judiciar faptul că instanța de fond a apreciat în mod eronat aplicabilitatea principiului “in dubio pro reo“ în contradictorialitate cu motivarea instanței de fond legat de faptul că nu se poate reține săvârșirea contravenției raportat la atitudinea subiectivă a petentului la momentul publicării mesajului și nu poate face obiectul unei constatări directe, prin propriile simțuri.

Analizând latura subiectiva a petentului, arată că este evident că postarea sa pe facebook nu este una obiectiva și prin care să adreseze injurii și expresii jignitoarea cu un caracter general, ci acea postare este îndreptată împotriva agentului constatator care și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu. Reținerea permisului de conducere și întocmirea unui dosar penal de către agentul de poliție determină în mod evident atitudinea subiectivă a petentului în adresarea injuriilor.

Totodată menționează că agentul de poliție a constatat prin propriile simțuri deoarece acesta a vizualizat pagina de facebook, realizând o captura de ecran pentru a putea dovedi starea de fapt.

Pe lângă aceste aspecte, apreciază că indiferent dacă există un dubiu sau nu cu privire la persoana față de care acesta a proferat injurii și expresii jignitoare, instanța de judecata nu poate aprecia că injuriile postate pe facebook nu constituie contravenția prevăzută de art. 2, pct. 1 din Legea 61/1991. Postarea pe facebook a petentului întrunește toate elementele constitutive ale contravenției respective, astfel că acesta a proferat injurii și expresii jignitoare la adresa “domnilor cu caschetă albă”. Dacă instanța de fond reține în mod eronat faptul că există o stare de dubiu cu privire la lezarea prestigiului unei instituții publice nu poate reține inexistența indignării cetățenilor.

Solicită a se observa că inclusiv că apelativul “ Dl cu caschetă albă“ reprezintă o adresare batjocoritoare pentru agentul de poliție.

Precizează că petentul nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nu a prezentat o explicație rațională pentru care agentul constatator ar fi întocmit procesul verbal cu consemnarea unei situații nereale , pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia astfel că procesul verbal este legal și temeinic. În lipsa unei reacții ferme din partea autorităților statale la un asemenea comportament, petentul ar putea avea convingerea că reprezinte o normalitate să se manifeste în modalitatea în care a făcut-o. Totodată precizează că fapta comisă pe o rețea de socializare unde au acces și minorii prezintă un grad de pericol social ridicat.

Având în vedere aspectele prezentate, solicită  instanței de judecată admiterea apelului așa cum a fost formulat și schimbarea sentinței civile nr. 2660 /2017 a Judecătoriei A___ I____, în sensul menținerii actului atacat ca temeinic și legal, așa cum a fost întocmit.

În drept, apelul său se întemeiază pe dispozițiile art. 466 - 480 din Codul de procedură civilă, O.G. nr.2/2001, Legii nr.61/1991, cu modificările și completările ulterioare.

În probațiune, înțelege să se folosească de probatoriul administrat instanței de fond.

Solicită  judecarea apelului și în lipsa părților.

Poziția procesuală a părții adverse

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, Z____ T_____ A___ solicită respingerea apelului formulat in cauza cu consecința menținerii ca legala si temeinica a hotărârii atacate. Solicită obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata generate de prezenta cauza.

Apreciază că sentința pronunțata de către instanța de fond este legala si temeinica și in mod corect prima instanța dispunând admiterea cererii de chemare in judecata formulata de către petent.

Pentru a pronunța aceasta soluție, arată că prima instanța a avut in vedere împrejurările concrete ale cauzei precum si toate probele administrate in probatiune, toate aceste elemente conducând spre soluția ulterior dispusa in cauza.

Susține că apelul formulat este neintemeiat, ceea ce susține apelanta fiind simple alegații, fara suport probator si care nu pot determina pronunțarea unei soluții contrare de către instanța de apel.

Astfel, arată că, in mod corect si judicios, retine prima instanța următoarele:

“din cuprinsul mesajului nu se poate deduce in nici un caz referirea la vreo instituție publică, deci nici la Poliția Română, așa cum în mod neîntemeiat este retinut in actul de constatare si sancționare. Astfel instanța apreciaza ca fapta descrisa in actul de sancționare nu poate fi incadrata in dispozițiile art. 2 pct. 1 din L61/1991 (...)”.

Solicită instanței de control judiciar sa constate deopotrivă faptul ca, faptele reținute de către agentul constatator in cuprinsul actului atacat, nu îndeplinesc elementele constitutive ale contravenției prevăzute de dispozițiile art. 2 pct. 1 L61/1991.

Asa cum a menționat si in fata instanței de fond si cum de altfel, aceasta a si retinut in cuprinsul considerentelor, din cuprinsul postării invocate de către apelanta lipsește cu desavarsire vreo referire la vreo persoana anume, la vreo calitate a unei persoane sau orice alta referința la vreun destinatar. Mai mult, expresia “domnul cu cascheta alta” este una atat de generala incat nu poate fi atribuita unei persoane anume, cu atat mai puțin nu poate leza demnitatea sau onoarea unei instituții publice.

Învederează că, prin terminologia utilizata si redata in cuprinsul procesului verbal, nu se descrie un ofițer de politie sau organ facand parte din cadrul politiei romane si nici nu se face trimitere sau referire la uniforma purtata de aceasta in exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Mai mult, susține că termenul de “cascheta alba” se poate atribui in descrierea unui număr nelimitat de persoane in desfasurarea a diverse activitati precum un biciclist, skior, o persoana purtând o șapca, aviator, elev la liceul militar etc.

Instanța de fond, dezlegând in mod judicios prezenta cauza, retine de asemenea faptulca „referirea la un domn cu cascheta alba nu poate determina concluzia ca este făcută cu referire la Politia R_____, iar pe de alta parte ca pretinsa legătură cu intocmirea unui dosar penal anterior savarsirii contravenției reținute in actul sanctionator este numai ipotetica si speculativa”.

In ceea ce privește invocarea de către apelanta a existentei acestei proceduri judiciare in curs - proces penal - fata de petent, menționează că, asa cum a susținut si in fata instanței de fond, acestea sunt simple speculații, aprecieri subiective ale agentului care a întocmit procesul verbal atacat. Acesta, invocând aceasta procedura, trece la sancționarea injusta a petentului, “bănuind” o presupusa aversitate dezvoltata de către petent fata de institutia Politiei Romane.

Solicită instanței de control judiciar sa aiba in vedere ca nu se confirma “ipoteza” prezentata de către agentul constatator, neexistând absolut nici o legătură dovedita intre cele doua situații, care de altfel s-au petrecut la o perioada relativ lunga de timp una fata de cealaltă.

Asa cum se retine si in procesul verbal, dosarul penal a fost intocmit la data de 25.01.2017, iar presupusa contravenție a fost savarsita la data de 13.02.2017, adica aproape trei saptamani mai târziu. Daca varianta propusa de către agentul constatator ar fi fost reala, o astfel atitudine din partea sa arată că ar fi trebuit sa se manifeste imediat după constatarea contravenției si deschiderea procesului penal si nu 3 saptamani mai târziu, când ipotetica stare conflictuala sau de aversitate s-ar fi atenuat.

Susține că toate cele reținute de către agentul constatator in cuprinsul procesului verbal sunt doar speculații, aprecieri subiective ale acestuia si care nu au fost probate in nici un fel.

De altfel, retine si instanța de fond faptul ca “fata de principiul legalității, existenta contravenției trebuie dovedita in mod complet, printr-un proces verbal care sa cuprindă toata imprejurarile in care a fost savarsita fapta si care corespund pe deplin realitatii obiective. (...) insasi constatarea faptei si incheierea procesului verbal de contravenție s-au bazat pe elemente de fapt speculante, iar nu obiectiv verificabile”.

Instanța de fond, imbratisand criticile aduse de către petent vis a vis de legalitatea intocmirii procesului verbal de constatare si sancționare contravenționala, retine “din actele dosarului reiese ca legătură cu Politia R_____ a fost speculata de către agentul constatator din referirea petentului la o cascheta alba si din inceperea cercetărilor ___________________, insa instanța considera ca acest raționament nu poate fi acoperit de prezumția de temeinicie de care actul de constatare si sancționare se bucura, intrucat implica raportarea la atitudinea subiectiva a petentului la momentul publicării mesajului si nu poate face obiectul unei constatări directe, cu propriile simțuri, de către agentul constatator”.

Si in cuprinsul apelului, arată că apelanta face aceleași susțineri subiective si aprecieri ipotetice și speculative, în sprijinul cărora nu aduce nici un fel de mijloace probatorii, motiv pentru care apreciază că se impune a fi înlăturate ca nereale si neprobate, pentru toate motivele invocate mai sus.

F___ de toate cele de mai sus, solicită respingerea apelului si menținerea hotărârii instanței de fond.

În probațiune, solicită încuviințarea următoarelor probe: înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de control judiciar reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție __________ nr.xxxxxx, din data de 16.02.2017, întocmit de către un agent din cadrul IPJ A___, petentul Z____ T_____ A___ a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct.1 din Legea 61/1991, sancționată de art.3 alin. 1 lit. b. din același act normativ.

În actul de constatare și sancționare, s-a reținut faptul că, la data de 13.02.2017, ora 16:04, petentul a postat în mediul public online, pe rețeaua de socializare Facebook, mesajul  „n-o să f..i pe măta d-l cu caschetă albă”,  după ce, anterior, în data de 25.01.2017, i s-a întocmit dosar penal, sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de conducere a unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice, astfel aducând injurii instituției publice Poliția Română.

Examinând mai întâi procesul-verbal de contravenție în discuție sub aspectul legalității, instanța de fond a apreciat, în mod corect, că acesta a fost întocmit cu respectarea tuturor condițiilor de formă prevăzute de art. 17 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor sub sancțiunea nulității absolute.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal atacat, judicios a reținut judecătorul fondului că procesul-verbal întocmit se bucură de prezumția de legalitate, temeinicie și autenticitate, acest fapt fiind în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Aceste trei prezumții relative de care se bucură procesul verbal de contravenție nu sunt de natură să înfrângă total prezumția de nevinovăție a petentului și presupun doar o inversare a sarcinii probei în favoarea intimatei, compatibilă cu art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, așa cum a reținut Curtea în cauza N_______ G_______ c. României.

Instanța de apel reține că petentul intimat a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct.1 din Legea 61/1991, sancționată de art.3 alin. 1 lit. b. din același act normativ, acesta necontestând că postarea pe site-ul de socializare Facebook nu i-ar aparține (postare prezentă la fila 38, dosar fond).

Astfel, potrivit art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991, constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, daca nu sunt comise in astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infracțiuni: 1) săvârșirea in public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violenta împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea si liniștea publica sau sa provoace indignarea cetățenilor ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a instituțiilor publice.

Contrat reținerilor primei instanțe, instanța de control judiciar reține că folosirea expresiei „n-o să f..i pe măta d-l cu caschetă albă” este jignitoare și de natură să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice, astfel că elementele constitutive ale contravenției sancționate de art. 2 pct.1 din Legea nr.61/1991 sunt întrunite în fapta comisă de petentul intimat.

Tribunalul consideră că nu se poate nega faptul ca rețelele sociale, precum Facebook, Instagram sau Twitter, sunt parte din viața de zi cu zi, deci din viața cotidiană, reprezentând un nou mod de exprimare. Simplul fapt ca sunt atât de mult folosite arată ca îndeplinesc o ________ nevoi fundamentale, respectiv nevoia pentru comunicare, informare, apropiere și, în mod evident, imagine. Astfel, profilul Facebook este un spațiu public, iar un mesaj postat nu poate fi asimilat unui e-mail privat. Rețeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o căsuță poștală electronică și chiar dacă profilul personal de Facebook este accesibil doar prietenilor, adică unui grup restrâns de persoane, tot public este.

Instanța mai reține că, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a reținut caracterul public al rețelelor de socializare, raportat și la faptul că latura obiectivă a acestei contravenții poate fi săvârșită și prin intermediul acestor rețele. 

În cazul dedus judecății, agentul constatator din cadrul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ - Secția 1 Poliție Rurală Galda de Jos nu a cenzurat cele postate pe Facebook de către petent, ci a constatat încălcarea unor dispoziții legale edictate pentru asigurarea climatului de ordine și liniște public, în viața cotidiană.

Tribunalul mai are în vedere că, din moment ce rețele de socializare sunt considerate un spațiu public, agentul de poliție din cadrul Secției 1 Poliție Rurală Galda de Jos are competența de constata fapta săvârșită în spațiul public, acesta putând constata contravenții și aplica sancțiuni pentru nerespectarea normelor legale privind conviețuirea socială, contravenții stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale. 

Instanța de apel mai are în vedere că, deși petentul intimat a negat că expresia „domnul cu caschetă albă” s-ar referi la agentul constatator care i-a întocmit, în data de 25.01.2017, dosar penal, cu privire la infracțiunea de conducere a unui vehicul, sub influența băuturilor alcoolice, dar și cu privire la instituția Poliției Române, este bine cunoscut faptul că utilizarea „caschetei albe” este specifică agenților de poliție.

În acest sens, instanța de apel reține că, în conformitate cu prevederile Regulamentului din 06.07.2010, pentru compunerea și portul uniformelor de poliție, „Șepcuța cu cozoroc - Se confecționează din material textil de culoare bleumarin pentru efectivele din grupa C, bleumarin indigo pentru celelalte structuri. Pentru poliția rutieră se poate realiza de culoare albă.”. Așa prevede și HG nr. 1332/2010, privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si funcționare a politiei locale, în care se menționează, la art. 17, alin. 2, lit. b, „In exercitarea atribuțiilor ce le revin, politistii locali care desfasoara activitati in domeniul circulatiei pe drumurile publice sunt obligati: b) sa poarte cascheta cu coafa alba;”.

Ca atare, instanța de apel apreciază că expresia injurioasă utilizată de către petent s-a adresat, în mod clar, unui agent de poliție.

Cu privire la cererea subsidiară, de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertismentul, tribunalul consideră că, raportat la cele menționate anterior, nu poate fi reținută lipsa de pericol social al faptei și nici nu au fost relevate împrejurări care să formeze instanței convingerea că petentul a conștientizat faptul că, prin acțiunile sale, a vătămat valori sociale ocrotite de lege și că sancțiunea avertismentului ar fi de natură să descurajeze pe viitor săvârșirea unor asemenea fapte.

Raportat la cele ce preced, în temeiul art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul declarat de apelantul intimat I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ împotriva sentinței nr.2660/2017 pronunțată de Judecătoria A___ I____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

Va schimba în tot sentința civilă nr.2660/2017 pronunțată de Judecătoria A___ I____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

Va respinge plângerea formulată de petentul Z____ T_____ A___ îndreptată împotriva procesului verbal de contravenție __________  nr. xxxxxx din data de 16.02.2017 în contradictoriu cu IPJ A___ ca neîntemeiată.

Tribunalul va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

 

Admite apelul declarat de apelantul intimat I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ împotriva sentinței nr.2660/2017 pronunțată de Judecătoria A___ I____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

Schimbă în tot sentința civilă nr.2660/2017 pronunțată de Judecătoria A___ I____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

Respinge plângerea formulată de petentul Z____ T_____ A___ îndreptată împotriva procesului verbal de contravenție __________  nr. xxxxxx din data de 16.02.2017 în contradictoriu cu IPJ A___ ca neîntemeiată.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Executorie.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07.03.2018.

Președinte, Judecător,

C______ FONOAGEBOGDAN M_____ B___

Grefier,

 M_____ R___

Red. BB

Tehnored. BB

4 ex. / 13.03.2018

Jud. fond: I. A. M________

 

 

  • Apreciez 4

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri

Această publicitate este afişată doar vizitatorilor. - Click aici pentru înregistrare

skip

Ca un sfat atunci cand sunt sanctionate persoane pentru fapta prevazuta de art. 2, pct. 1 din Legea 61/1991 sa se mentioneze in procesul verbal injuriile, cuvintele si expresiile jignitoare fara a se cenzura. Sunt multe plangeri contraventionale admise pentru ca agentul constatator a descris fapta intr-un mod general. Instanta de judecata apreciaza altfel starea de fapt cand ia la cunostinta si injuriile folosite de contravenient. 

Modificat de skip
  • Apreciez 4

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
BGeorge

Judecătoria Cluj-Napoca a constatat că utilizarea expresiei „Așa să îți ajute Dumnezeu” la adresa agentului de poliție întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. 2 punctul 1 și sancționată de art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 61/1991, relevant fiind în stabilirea răspunderii contravenționale nu doar cuvintele în sine, ci și tonalitatea folosită.

”La data de 26.09.2016 a fost întocmit de către un agent din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției  nr. x/26.09.2016, prin care i s-a aplicat petentului sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 800 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 2 punctul 1 și sancționată de art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 61/1991 republicată, constând în aceea că în data de 26.09.2016, în jurul orei 16.48, s-a constatat faptul că petentul a fost depistat la intersecția 7 străzi unde a oprit în zona de acțiune a indicatorului „Oprirea interzisă”, motiv pentru care a fost sancționat contravențional (printr-un alt proces verbal necontestat), iar în momentul în care i s-a adus la cunoștință procesul verbal și a semnat, la plecare a adresat expresii jignitoare la adresa agentului: „Așa să îți ajute Dumnezeu”.

Contravenientul a semnat procesul verbal cu obiecțiuni: „Nu am spus nimic rău”. (…)

Susținerile petentului în sensul că nu a adresat cuvinte jignitoare și că a folosit expresia „Să vă ajute Dumnezeu” în sens pozitiv nu se sprijină pe niciun mijloc de probă. Instanța apreciază că scopul avut în vedere de legiuitor prin sancționarea faptei de la alin. (2) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 a fost, printre altele, acela de a proteja valorile sociale reprezentate de demnitatea și onoarea persoanei sau a instituției pe care o reprezintă. Prin urmare, instanța apreciază ca fiind relevant în stabilirea răspunderii contravenționale nu doar cuvintele în sine ci și tonalitatea folosită. Este limpede că agentul constatator nu ar fi procedat la sancționarea petentului dacă nu s-ar fi simțit persiflat.

În aprecierea sa asupra sancțiunii contravenționale, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (5) din OG nr. 2/2001, conform cărora „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, ale art. 21 alin. (3) din același act normativ, potrivit cărora la aplicarea sancțiunii se va ține seama de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului”.

Având în vedere convingerea instanței că o amendă contravențională mai redusă, stabilită la nivelul minimului prevăzut de lege pentru contravenția reținută în sarcina petentului, este suficientă pentru a forma convingerea instanței că petentul va respecta pe viitor dispozițiile legale încălcate, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul CPC în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. x/26.09.2016, va reduce amenda contravențională aplicată prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. x/26.09.2016 de la suma de 800 lei la suma de 200 lei și va respinge plângerea pentru rest ca neîntemeiată.” (Judecătoria Cluj-Napoca, Sentința civilă nr. 1510 din 3 martie 2017)

Sursa legal-land

 

Modificat de BGeorge
  • Îmi place 1
  • Apreciez 3

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
Catalin

Fost parlamentar obligat să plătească daune unui poliţist pe care l-a înjurat.

articolul din ziar:

Citat:

Speţă rar întâlnită, la Iaşi: un fost demnitar a fost obligat să îi plătească daune morale unui poliţist pe care, în timpul unui control, l-ar fi jignit şi înjurat. Judecătorii explică în motivarea sentinţei că bărbatul a adus atingere onoarei agentului.
Cazul a fost soluţionat definitiv de Secţia Civilă a Tribunalul Iaşi, la finele anului trecut, după doi ani de judecată şi şase ani trecuţi de la momentul faptei. Fostul deputat de Vaslui Dragoş Iftime a fost obligat să plătească daune morale de 2.500 de lei agentului de Poliţie, pe care l-ar fi jignit şi înjurat. Demnitarul a fost şi cercetat penal, pentru sfidare a organelor judiciare, însă dosarul a fost clasat din lipsă de probe.
Judecătorii arată că pe 24 iulie 2011, reclamantul - agent şef principal de Poliţie în cadrul Poliţiei Transporturi Aeriene Iaşi - a oprit o maşină marca Renault Megane în care se afla Adrian Dragoş Iftime, la acel moment deputat în Parlamentul României. Vehiculul era condus de Bogdan George Palici, om de afaceri din Vaslui. Poliţistul ar fi oprit maşina deoarece îi lipsea plăcuţa de înmatriculare din faţă.
„Întrucât agentul de poliţie urma să aplice o sancţiune contravenţională conducătorului auto, a solicitat acestuia actele de identitate, permisul de conducere  şi celelalte documente specifice, apoi s-a îndreptat spre punctul de control în vederea efectuării verificărilor necesare”, au precizat judecătorii.
Judecătorii au audiat doi martori care au precizat că atât Iftime cât şi Palici ar fi avut un comportament „recalcitrant şi violent verbal”. Astfel, cei doi s-ar fi adresat poliţistului cu expresii de genul „ce, bă, trebuie să stau după tine, ca să înveţi să scrii un proces verbal: te-ai uitat la prea multe filme poliţiste: te crezi şi tu comisarul Moldovan”. De asemenea, agentul de poliţie ar fi fost înjurat.
Fără îndoială că reclamantul a fost afectat de acest comportament al pârâţilor, fiindu-i adusă atingere onoarei şi reputaţiei sale. Reclamantul a fost prejudiciat moral, fiind afectat de atitudinea pârâţilor , ea constituind fapta ilicită, săvârşită în prezenţa persoanelor care se aflau la acel moment în acel moment la aeroport (taximetrişti, pasageri), persoane care în mod obişnuit văd într-un agent de poliţie un reprezentant al unei autorităţi, care se bucură de respect”, se arată în motivarea Judecătoriei Iaşi, care a mai stabilit că „reclamantul a fost afectat moral şi psihic”.
După judecarea apelului, Tribunalul Iaşi a stabilit că nu sunt suficiente probe care să ducă şi la tragerea la răspundere a lui Palici, stabilind doar ca deputatul Iftime să plătească 2.500 de lei daune. Prima instanţă imputase o sumă similară şi lui Palici. Unul dintre martori a declarat că fostul demnitar, care era pasager, ar fi refuzat atunci să se legitimeze, invocând „că el este o persoană importantă şi se grăbeşte la Vaslui la o şedinţă”.
Deputatul nu a recunoscut faptele în timpul procesului.  Adrian Dragoş Iftime, fost deputat PDL, a fost condamnat definitiv, în 2014, la şase ani de închisoare, fiind găsit vinovat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, aderare la grup infracţional organizat, spălare de bani şi evaziune fiscală. Alături de romi din comuna Grajduri şi mai mulţi membri ai familiei sale, Iftime ar fi comis infracţiuni economice ce au prejudiciat statul cu peste 1 milion de lei. 

 

Capture.PNG

PS: Din păcate nu am găsit motivarea completă a deciziei Tribunalului Iaşi, deşi am căutat-o pe site-urile de profil. Ar fi utilă să o avem postată aici, deci dacă reuşiţi să o găsiţi postaţi-o aici.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ghici

intrebare  "n-o să f..i pe măta d-l cu roba neagra `` or fi cuvinte jignitoare la adresa instantei?

 

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri

Pentru a adăuga comentarii este necesară înregistrarea sau autentificarea

Trebuie să aveţi un cont de membru pentru a adăuga comentarii

Înregistrare membru

Înscrierea unui nou cont de membru. Este foarte uşor!

Înregistrare cont nou

Autentificare

Aveţi deja un cont de membru? Conectaţi-vă aici.

Autentificare în cont

  • Conţinut similar

    • Ionelaf
      de Ionelaf
      Buna ziua.
      Anul trecut in decembrie am fost oprita de un echipaj al politiei (nu era politia rutiera) si fiind cu nr provizorii expirate mi s-a intocmit un proces de verbal de constatare a infractiunii conducerii unui auto cu nr expirate, precum si constatare contraventie lipsa RCA. Aceasta ultima fapta domnii politisti au sanctionat-o cu amenda de 1000 de lei. In plus, mi s-a retinut si permisul de conducere, cu dovada si fara drept de conducere.
      Eu nu am semnat acel proces verbal si am asteptat sa mi se inmaneze prin posta cu confirmare de primire, pentru a il plati in 48 de ore. In schimb, procesul verbal a fost pus in cutia postala dupa mai bine de 2 luni, fara plic si fara nicio stampila. Intre timp, la procuratura s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala, confirmata de catre tribunal, am dat si testarea 13/15 si mi-am recapatat permisul. Problema e ca amenda in cuantum de 1000 apare acum la directia fiscala iar domnul politist de la rutiera, cel care s-a ocupat de caz, mi-a spus sa o contest, ca nu e legala, dar nu mi-a spus si pe ce temei sa o contest? Avand in vedere modul de transmitere a acestui proces verbal, nu ma mai incadrez nici in cele 48 de ore pentru a plati jumatate din amenda, dar nici in cele 15 zile pentru o contestatie. Va multumesc pentru orice informatie sau sugestie care m-ar putea ajuta sa o contest (alta contestatie decat contestatie in executare exista in acest caz?)
    • silviu6094
      de silviu6094
      Buna ziua,
      Ieri am fost sunat de la firma si mi s-a comunicat ca au primit de la politia rutiera instiintare ca masina pe care o conduc a savarsit o contraventie pe raza judetului pe la ora 18:30 si doresc sa li se comunice cine a fost la volan.
      In ziua respectiva am fost eu de munca iar pe foaia de parcurs era numele meu scris dar nu am fost eu singurul care a condus, pe la 18:10-18:20 am terminat programul, m-am dus sa-i las masina colegului care era a doua zi de munca iar dupa m-a dus pe mine acasa si s-a intors iar foaia de parcurs am fost inchisa la ora 19:00, schimbul s-a produs chiar in jurul orei 18:30 si sunt doar 3 km de la el si pana la locul unde sta politia de obicei.
      Eu nu imi amintesc sa fi vazut politia in ziua respectiva, si ma gandesc ca daca am depasit viteza m-ar fi oprit ca de obicei ei stau pe sensul meu de mers, in cazul in care l-au prins pe colegu el er fi fost pe sensul opus si nu prea aveau cum sa-l opreasca.
      Mi s-a intamplat o data sa trec pe langa politie acolo cu ~58km/h unde zona cu 50, eram pe banda 2 si am trecut paralel cu inca unu si am redus viteza din reflex la cat avea si el cand am vazut politia dar dupa ce am trecut de politie am vazut ca aveam ~58 si posibil sa nu ne fi putut opri pe amandoi deodata si in orice caz nu cred ca aveam mai mult de 70 inainte sa incetinesc.
      Asta e prima data cand am fost prins si nu prea stiu cum sta treaba, am inteles ca o sa imi vina amenda prin posta, daca e 200-300 de lei si atat nu mai imi bat capu o platesc si asta e dar daca e mai mult si mai imi iau si permisu vreau sa stiu sigur daca am fost eu sau nu.
      Din cate am inteles daca m-a luat radarul imi face si poza, ca sa vad acea poza trebuie neaparat sa fac contestatie sau doar ma duc la politie sa mi-o arate, iar in cazul in care din poza reiese ca nu am fost eu la volan trebuie sa fac contestatie sau pur si simplu imi anuleaza amenda si imi da permisu inapoi?
      In cazul in care ei nu au o dovada ca am fost intradevar eu mai pot sa ma amendeze ? Eu pot dovedi cu foaia de parcurs ca nu am condus numai eu prin simplul fapt ca nu a fost parcata masina la mine acasa si difera si scrisul. Eu am trecut prin 3 localitati iar colegul meu prin aceleasi 3 + inca 3 dus intors, deci automat daca sunt celelalte 3 nu am fost eu.
      Nu prea vreau sa fac contestatie si sa ma complic dar nici sa imi fie luat permisu fara sa fiu sigur ca eu am fost cel vinovat fiindca risc sa fiu dat afara de la munca daca imi este luat, bine acum eu speculez degeaba ca nici macar nu am primit amenda sa stiu despre ce e vorba.
      Apropo cam in cat timp ajunge amenda din momentul in care li s-au comunicat datele mele ?
    • AlexMCon
      de AlexMCon
      Bună seara,
       
      În primul rând, doresc să îmi cer scuze în avans. Nu sunt sigur dacă pe acest forum s-a mai vorbit despre această situație, dar eu nu am găsit. Îmi cer scuze pentru situația în care nu am fost eu foarte atent când am căutat.
       
      Situația despre care doresc să întreb se prezintă în felul următor:
       
      Două cunoștiințe dintre ale mele au săvârșit o contravenție (mai specific au lipit niște materiale publicitare în locuri publice fără a avea autorizație). Agentul constatator le-a spus că vor primi cea mai mică amendă (doar unul dintre ei) și anume cea de 500 de lei. Aceștia au spus că nu vor semna oricum (deși nu au procedat corect, pentru că nimeni nu i-a întrebat dacă doresc să o semneze, ci doar le-a fost spus ce vor primi). Agentul s-a supărat (cred eu) și le-a transmis că vor primi cea mai mare amendă.
       
      Datele le-a trecut doar pe un carnețel, nu a mai întocmit proces verbal, iar după câteva zile (3-4), procesele verbale au și ajuns la locuința lor, dar ei nefiind acasă, părinții lor au refuzat să le primească.
       
      Întrebările mele sunt:
       
      1. Următorul pas în legătură cu cele două procese verbale pentru contravenție vor fi afișate? Și dacă da, unde? Și dacă nu, ce se va întâmpla cu ele?
       
      2. În cazul acestei amenzi (cea de lipire a unor materiale publicitare fără autorizație) se poate plăti jumătate din minim de la primirea amenzii ? Și dacă da, 48 de ore înseamnă din momentul afișări sau au început în momentul în care părinții au refuzat să primească plicul ? În 48 de ore se va achita jumătate din întreaga amendă sau jumătate din minim (adică nu jumătate din 50=25+25, ci jumătate din 10= 5 + 5)
       
      Menționez că actul contravenției s-a desfășurat în sectorul 3, iar cei doi locuiesc în alte județe (diferite unul față de celălalt), în municipiile de județ.
       
      Vă mulțumesc anticipat și aștept cu nerăbdare răspunsul dumneavoastră!
       
      Toate cele bune.
  • Activi pe această pagină   0 membri

    Niciun utilizator înregistrat nu vizualizează această pagină acum.

×

Informaţii importante

Acest website foloseşte cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii lor. Mai multe informaţii în Politica de confidenţialitate.