Jump to content
POLITISTI.ro

Normele metodologice Nr. 111424 / 26.09.2001 - misiuni în străinătate


Marius

Recommended Posts

  • Moderator

NORME METODOLOGICE
privind selecţionarea, pregătirea, încadrarea şi trimiterea personalului Ministerului de Interne să desfăşoare misiuni în străinătate
 

Nr. 111424 / 26.09.2001

În temeiul prevederilor art. 5 din Ordinul ministrului de interne nr. 135 din 01.09.2001 privind înfiinţarea Statului de organizare cu posturile pentru încadrarea personalului din unităţile Ministerului de Interne care desfăşoară misiuni în străinătate, Direcţia Management Resurse Umane şi Direcţia Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale emit prezentele

NORME METODOLOGICE

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art.1- Selecţionarea, pregătirea şi evidenţa personalului Ministerului de Interne care urmează să participe la operaţii multinaţionale sub egida ONU, NATO, UE, OSCE sau a altor organisme internaţionale, ori la misiuni de cooperare internaţională se realizează conform prevederilor prezentelor Norme Metodologice.

Art.2- (1) Prin misiuni de cooperare internaţională sau operaţii multinaţionale, în sensul prezentelor Norme Metodologice, se înţeleg activităţile organizate în domeniile de competenţă ale Ministerului de Interne, ori la care participă efective ale acestuia, desfăşurate în ţară sau străinătate.

(2) Misiunile şi operaţiile prevăzute la alin.(1) presupun conlucrarea nemijlocită cu reprezentanţi ai partenerilor străini şi impun parcurgerea unei proceduri specifice de selecţie a personalului.

(3) Misiunile şi operaţiile prevăzute la alin.(1) pot fi organizate din iniţiativa Ministerului de Interne ori, după caz, la cererea unui partener străin şi pot avea caracter bilateral sau multilateral.

Art.3- (1) Participarea personalului Ministerului de Interne la operaţii multinaţionale se realizează cu respectarea strictă a principiului voluntariatului.

(2) Selecţionarea personalului pentru misiuni de cooperare internaţională se face cu acordul acestuia.

(3) Desemnarea participanţilor la activităţile curente de relaţii internaţionale, altele decât cele prevăzute la art.2 alin.(1), se face la propunerea unităţilor interesate, după obţinerea avizelor şi aprobărilor prevăzute de reglementările în vigoare în Ministerul de Interne.

Art.4-(1) În scopul asigurării, sub raport numeric şi calitativ, a efectivelor necesare pentru participarea personalului Ministerului de Interne la operaţii multinaţionale, potrivit acordurilor internaţionale la care România este parte, se constituie grupul de rezervă.

(2) Grupul de rezervă cuprinde personalul care a efectuat pregătirea de bază pentru operaţii multinaţionale, cadrele care au urmat un curs special pentru zona de operaţii în care urmează să fie desfăşurate, până la plecarea în misiune, precum şi efectivele care au participat nemijlocit la operaţii multinaţionale şi au încheiat turul de serviciu.

(3) Prin tur de serviciu, în sensul prezentului ordin, se înţelege perioada de timp pentru care personalul Ministerului de Interne este planificat să participe la operaţii multinaţionale

(4) Evidenţa personalului Ministerului de Interne cuprins în grupul de rezervă se asigură de către Direcţia Management Resurse Umane şi inspectoratele generale/comandamentele de armă, pentru cadrele din subordine.

CAPITOLUL II
Secţiunea 1
Activităţi pentru asigurarea participării personalului Ministerului de Interne la operaţii multinaţionale şi misiuni de cooperare internaţională

Art.5 (1) La primirea, de către Ministerul de Interne, a solicitărilor privind asigurarea de efective pentru operaţii multinaţionale, ori în situaţia organizării unor misiuni de cooperare internaţională, Direcţia Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale transmite la Direcţia Management Resurse Umane datele referitoare la numărul de posturi alocate şi, după caz, specialităţile/nivelul ierarhic al funcţiilor, criteriile specifice de selecţionare, data până la care personalul trebuie să fie gata pentru începerea misiunii, precum şi orice alte elemente necesare pentru selecţionarea şi pregătirea efectivelor.

(2) Date şi informaţii privitoare la misiunea pentru care se realizează selecţionarea de personal se transmit - prin grija Direcţiei Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale - şi altor unităţi interesate.

Art.6 (1) Direcţia Management Resurse Umane asigură transmiterea, la unităţile Ministerului de Interne, a ofertei de participare la operaţii multinaţionale sau misiuni de cooperare internaţională şi pune în aplicare procedurile de selecţionare prevăzute în Secţiunea a 2 a din prezentul capitol.

(2) Direcţia Management Resurse Umane şi Direcţia Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale stabilesc şi actualizează, anual, tematica generală de pregătire de specialitate pentru examenul de admitere la cursul de pregătire de bază.

(3) Şefii/comandanţii inspectoratelor generale/comandamentelor de armă au obligaţia de a asigura informarea întregului efectiv din subordine asupra organizării selecţiilor pentru participarea la operaţii multinaţionale sau misiuni de cooperare internaţională, precum şi de a difuza tematica generală de pregătire de specialitate prevăzută la art.6 alin.2.

Art.7 (1) După încheierea selecţionării şi pregătirii personalului pentru misiune, Direcţia Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale, pe baza propunerii Direcţiei Management Resurse Umane şi cu avizul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, întocmeşte raportul cu personalul care urmează să participe la operaţia multinaţională/misiunea de cooperare internaţională şi îl prezintă spre aprobare ministrului de interne.

(2) După aprobarea de către ministrul de interne a raportului cu personalul selecţionat, Direcţia Management Resurse Umane efectuează operaţiunile de luare în evidenţă a acestuia, potrivit prevederilor de la Capitolul III, din prezentele Norme Metodologice.

Art.8 Transmiterea, către partenerul străin, a datelor referitoare la personalul Ministerului de Interne desemnat să participe la operaţia multinaţională/misiunea respectivă, se asigură prin grija Direcţiei Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale.

Art.9 Coordonarea activităţilor tehnice legate de asigurarea prezenţei personalului Ministerului de Interne la operaţii multinaţionale/misiuni de cooperare internaţională, pe întreaga durată a acestora, precum şi a celor privitoare la repatrierea, din diferite motive, a membrilor acestor efective, revine Direcţiei Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale, care le gestionează cu sprijinul unităţilor de specialitate ale Ministerului de Interne.

Secţiunea 2
Selecţionarea personalului

Art. 10 Selecţionarea personalului Ministerului de Interne în vederea trimiterii la misiunile precizate la art.1 se face de către Direcţia Management Resurse Umane din Ministerul de Interne, în colaborare cu Direcţia Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale şi alte unităţi de specialitate.

Art.11 (1) Personalul Ministerului de Interne care face parte din grupul de rezervă menţionat la art. 4, are prioritate la selecţionarea pentru participarea la operaţii multinaţionale, dacă a terminat ultimul tur de serviciu de cel puţin un an calendaristic, a obţinut calificative de cel puţin "Bun”, a îndeplinit funcţii de conducere în ultima misiune şi a participat la convocările periodice, precum şi la celelalte forme de pregătire specifice desfăşurate în ţară după repatriere.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi personalului care a participat cu rezultate bune la misiuni de cooperare internaţională, cu excepţia termenului de un an, care nu este aplicabil acestei categorii de efective.

Art.12 (1) Procesul de selecţie a personalului pentru participarea la operaţii multinaţionale cuprinde:
a)  preselecţia,careconstăînverificareaîndepliniriidecătrecandidaţiacriteriilor de selecţie generale şi, după caz, a celor specifice;
b)  concursul de admitere la cursul de pregătire de bază pentru operaţii multinaţionale;
c)  evaluarea activităţii şi comportamentului cadrelor pe timpul cursului;
d)  examenuldeabsolvireacursuluidepregătiredebază;
e)  verificarea absolvenţilor cursului de pregătire de către echipele internaţionale.

(2) Selecţia personalului pentru misiuni de cooperare internaţională constă în:
a) preselecţie,caresedesfăşoarăpotrivitprevederilordelaart.13alin.(1);
b) concursul sau, după caz, examinarea candidaţilor.

Art.13 (1) La preselecţia pentru operaţii multinaţionale poate participa orice cadru al Ministerului de Interne care, pe lângă criteriile specifice stabilite pe baza cerinţelor impuse de organizaţia internaţională sub egida căreia acestea se desfăşoară, îndeplineşte cumulativ şi următoarele criterii generale:
a)  are studiile militare şi/sau civile necesare, precum şi vechimea în activitate/specialitate de minim 5 ani;
b)  este apreciat în ultimii trei ani de activitate cu cel puţin două calificative de “Foarte bun”;
c)  cunoaşte o limbă străină, potrivit cerinţelor misiunii pentru care se realizează selecţia;
d)  este apt fizic, psihic şi medical;
e)  posedă cunoştinţe de operare P.C. şi permis de conducere categoria B.
f)  nu a mai fost sancţionat în ţară sau străinătate, anterior, pentru abateri săvârşite în executarea misiunilor prevăzute la art.1.
g)  nu a fost declarat, anterior, de 2 ori, ,,respins” la evaluările personalului efectuate de echipele internaţionale prevăzute la art.25.

(2) In situaţiile în care misiunile de cooperare internaţională sunt iniţiate de către Ministerul de Interne, criteriile de selecţionare a personalului pentru acestea vor fi cele prevăzute la alin. (1), la care pot fi adăugate altele specifice, după caz.

(3) Personalul pentru misiunile de cooperare internaţională poate fi selecţionat, cu prioritate, din rândul cadrelor care au participat la operaţii multinaţionale sau la alte misiuni de cooperare internaţională, ori dintre alţi specialişti ai Ministerului de Interne, în funcţie de necesităţi.

(4) În cadrul preselecţiei se desfăşoară testarea fizică, psihologică şi medicală a candidaţilor potrivit probelor şi baremelor în vigoare în Ministerul de Interne, care pot fi modificate sau completate, după caz, dacă organismele internaţionale au emis criterii specifice.

Art.14 (1) Organizarea concursului de admitere la cursul de bază pentru participarea la misiunile prevăzute la art.1 se face de către Direcţia Management Resurse Umane, în colaborare cu Direcţia Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale şi cu alte structuri ale Ministerului de Interne.

(2) La concurs poate participa numai personalul care a promovat preselecţia.

(3) Cadrul organizatoric al concursului se stabileşte, de regulă, cu cel puţin 45 de zile calendaristice înainte de data planificată pentru începerea acestuia şi se comunică de către Direcţia Management Resurse Umane, în scris, inspectoratelor generale/comandamentelor de armă ori, după caz, numai unităţilor interesate.

Art. 15 (1) Comisia pentru organizarea şi desfăşurarea concursului este numită prin ordinul şefului Direcţiei Management Resurse Umane.

(2) Componenţa comisiei este următoarea:
a) preşedinte: - un ofiţer din cadrul Direcţiei Management Resurse Umane;
b) membri : - ofiţeri din cadrul Direcţiei Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale şi specialişti din alte structuri ale Ministerului de Interne, nominalizaţi în funcţie de specificul posturilor pentru care se organizează concursul;
c) secretar: - un ofiţer din cadrul Direcţiei Management Resurse Umane.

(3) În vederea examinării candidaţilor, preşedintele comisiei poate constituii subcomisii pentru:
a) verificarea cunoştinţelor de limbă străină;
b) verificarea la pregătirea de specialitate;
c) desfăşurarea interviului final.

(4) Comisia dispune, dacă este cazul, reverificarea aptitudinilor fizice, testarea psihologică şi testarea medicală a personalului supus examinării.

(5) Compunerea comisiei şi a subcomisiilor se va stabili în funcţie de numărul de candidaţi şi tipul misiunii pentru care se efectuează selecţia.

Art.16 (1) In vederea participării la selecţia pentru operaţii multinaţionale sau misiuni de cooperare internaţională, cadrele înaintează către comandanţii/şefii unităţilor din care fac parte, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la efectuarea anunţului, rapoarte personale prin care solicită înscrierea la concurs, menţionează expres caracterul voluntar al opţiunii şi declară explicit că acceptă necondiţionat termenii şi condiţiile stabilite în legătură cu participarea la operaţii multinaţionale sau misiuni de cooperare internaţională.

(2) După avizarea rapoartelor personale de către comandanţii/ şefii unităţilor din care fac parte candidaţii, acestea, însoţite de dosarele personale ale ofiţerilor, se înaintează ierarhic inspectoratelor generale/ comandamentelor de armă sau, după caz, la Direcţia Management Resurse Umane, pentru unităţile fără structură proprie de personal.

(3) Inspectoratele generale/comandamentele de armă şi celelalte unităţii ale Ministerului de Interne implicate, asigură desfăşurarea preselecţiei candidaţilor şi înaintează la Direcţia Management Resurse Umane, cu cel mult 10 zile calendaristice înainte de desfăşurarea concursului, dosarele personale ale cadrelor care au promovat preselecţia.

(4) Dosarele personale ale candidaţilor se pun la dispoziţia comisiei de examinare cu cel mult 5 zile calendaristice înainte de desfăşurarea concursului.

Art. 17 Dosarul de candidat va cuprinde următoarele documente :
a)  raportul personal prin care candidatul solicită aprobarea pentru participarea la concurs, cu rezoluţia comandanţilor/ şefilor de unităţi;
b)  C.V.-ul candidatului, întocmit după modelul indicat de partenerul străin;
c)  copii ale aprecierilor de serviciu pe ultimii 3 ani;
d)  copii de pe diplomele de studii prevăzute în criteriile de selecţionare ;
e)  fişa de personal întocmită de compartimentele de resurse umane;
f)  două fotografii tip paşaport.

Art. 18 (1) Concursul pentru admiterea la cursul de pregătire de bază constă, de regulă, în următoarele probe de examinare, desfăşurate în această ordine :
a) examinarea scrisă şi orală privind cunoaşterea limbii/limbilor străine necesare în misiune. La proba de cunoaştere a limbilor străine se acordă note de la 1 la 10 şi o bonificaţie de 1 punct pentru candidaţii care cunosc şi limba statului gazdă, în cazul în care aceasta nu este considerată limbă obligatorie pentru participarea la misiune;
b) lucrarea scrisă la pregătirea de specialitate, din tematica generală de pregătire de specialitate, prevăzută la art. 6 alin. (2) . Aprecierea lucrării scrise se face cu note de la 1 la 10;
c) interviul final se realizează pe baza unui ghid elaborat de subcomisia de specialitate, iar prestaţia candidaţilor se apreciază cu note de 1 la 10;

(2) În funcţie de tipul misiunii pentru care se realizează selecţionarea şi de timpul avut la dispoziţie pentru această activitate, şeful Direcţiei Management Resurse Umane poate stabili şi o altă structură a probelor de examinare.

(3) Subiectele pentru examinarea privind nivelul cunoaşterii limbilor străine şi cele pentru lucrarea scrisă prevăzută la alin.1 lit. a) şi b), se întocmesc de către subcomisiile de specialitate şi se aprobă de către preşedintele comisiei de concurs.

(4)Lucrările scrise vor fi secretizate de către secretarul comisiei şi numerotate.

(5)Lucrările scrise vor fi apreciate de 2 corectori, fiecare dintre aceştia acordând câte o notă care va fi înscrisă în borderoul cu rezultatele pentru proba respectivă de concurs. Dacă diferenţa dintre notele acordate de către corectori este mai mare de 1 punct, lucrarea se recorectează de către preşedintele subcomisiei, care stabileşte şi nota finală. Lucrările se desfac numai după încheierea corectării tuturor lucrărilor.

(6) Notele acordate se anunţă la sfârşitul zilei de examinare, pentru probele orale şi imediat după încheierea corectării şi desfacerea lucrărilor la probele scrise.

Art.19 Mediile generale ale candidaţilor se calculează cu două zecimale, fără rotunjire, făcându-se media aritmetică a notelor acordate la probele de examinare prevăzute la art. 18.

Art. 20 (1) Candidaţii vor fi declaraţi admişi la cursul de pregătire de bază în funcţie de numărul de locuri, în ordinea strict descrescătoare a mediilor generale obţinute.

(2) Rezultatele finale se comunică la sediul unităţii unde s-a organizat concursul şi vor fi transmise şi la unităţile din care provin candidaţii.

(3) Media generală minimă cu care candidaţii pot fi declaraţi admişi la cursul de pregătire de bază este 7,00.

Art.21 Concursul pentru selecţionarea participanţilor la misiuni de cooperare internaţională se desfăşoară potrivit prevederilor art. 16-20 din prezentele Norme Metodologice.

Art.22 (1) Cursurile de pregătire de bază se finalizează cu un examen de absolvire.

(2) Preşedintele comisiei de examinare pentru absolvirea cursului şi comisia pentru această activitate se numesc conform prevederilor art. 15.

(3) Examenul de absolvire a cursului constă în următoarele probe :
a) examinarea scrisă şi orală privind cunoaşterea şi stăpânirea terminologiei specifice;
b) verificarea scrisă sau practică, după caz, a cunoştinţelor de specialitate necesare pentru participarea la operaţii multinaţionale şi la misiuni de cooperare internaţională.

(4) Elaborarea subiectelor, corectarea lucrărilor, acordarea notelor şi stabilirea mediei generale se realizează în conformitate cu prevederile art.18 - 20.

(5) În cazul în care nici unul dintre absolvenţi nu a fost declarat promovat se va organiza un nou examen.

Art. 23 (1) Candidaţii pot contesta rezultatele obţinute la probele scrise în cel mult 24 de ore de la anunţarea notelor.

(2) Soluţionarea contestaţiilor se face în cel mult 6 ore de la expirarea termenului de depunere a acestora.

(3) Preşedintele comisiei dispune recorectarea lucrărilor de către alţi membri decât cei care au efectuat corectarea iniţială, după care stabileşte nota finală, care este adusă imediat la cunoştinţa celor interesaţi.

(4) Nu pot fi contestate decât rezultatele proprii.

Art. 24 La evaluarea realizată de echipele internaţionale are dreptul să se prezinte numai personalul care a promovat examenul de absolvire a cursului de pregătire de bază.

Art.25 (1) Evaluarea personalului Ministerului de Interne de către echipele internaţionale specializate se realizează potrivit metodologiei şi criteriilor utilizate de către acestea.

(2) Personalul declarat promovat în urma evaluarării efectuate de o echipă internaţională acreditată corespunzător se consideră apt pentru participarea la operaţiile multinaţionale şi poate fi trimis la acestea de către Ministerul de Interne.

Secţiunea a 3-a
Pregătirea personalului

Art.26 (1) Pregătirea personalului în vederea participării la operaţii multinaţionale se realizează prin :
a) cursul de pregătire de bază;
b) cursul special pentru zona de operaţii;
c) convocări periodice de pregătire;
d) alte activităţi specifice de pregătire.
(2) Instruirea personalului pentru participarea la misiuni de cooperare internaţională se asigură de către unităţile centrale de specialitate ale Ministerului de Interne printr-o convocare înaintea plecării la post.

Art. 27 (1) Cursul de pregătire de bază se organizează în instituţiile de învăţământ ale Ministerului de Interne stabilite de către şeful Direcţiei Management Resurse Umane.

(2) Cursul de pregătire de bază are durata de 4 săptămâni şi este destinat să asigure însuşirea cunoştinţelor generale privind operaţiile multinaţionale şi formarea deprinderilor de bază necesare pentru participarea la aceste activităţi.

(3) Planurile de învăţământ pentru cursurile de pregătire de bază se elaborează de către instituţiile de învăţământ organizatoare, pe baza tematicii stabilite de Direcţia Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale, se avizează de către şeful Direcţiei Management Resurse Umane şi se aprobă de secretarul de stat care coordonează domeniul relaţiilor internaţionale.

Art.28 (1) La cursul special pentru zona de operaţii participă personalul care a fost evaluat ca atare de echipele internaţionale

(2) Cursul special pentru zona de operaţii se desfăşoară în unităţile stabilite de către şeful Direcţiei Management Resurse Umane.

(3) Cursul special are, după caz, durata de 1-2 săptămâni şi se organizează în scopul transmiterii informaţiilor referitoare la particularităţile activităţii în zona de operaţii în care urmează să se desfăşoare misiunea.

(4) Tematica de pregătire pentru acest curs se elaborează de către Direcţia Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale.

Art.29 (1) Convocările periodice de pregătire se desfăşoară, în serii, cu personalul aflat în grupul de rezervă, în unităţile stabilite de către şeful Direcţiei Management Resurse Umane.

(2) Tematica pentru convocările periodice de pregătire se stabileşte de către şeful Direcţiei Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale.

(3) Convocările periodice de pregătire au durata de o săptămână şi se desfăşoară o dată la patru luni, în scopul menţinerii cunoştinţelor şi deprinderilor necesare pentru participarea la operaţii multinaţionale.

CAPITOLUL III
Statutul personalului care participă la operaţii multinaţionale/ misiuni de cooperare internaţională. Aspecte privind trimiterea în misiune, prelungirea sau întreruperea turului de serviciu şi încetarea misiunilor

Art.30 (1) Personalul selecţionat pentru participarea la misiunile prevăzute la art.1 şi care urmează să fie desfăşurat în teatrul de operaţii, ori trimis la post în străinătate, este mutat şi încadrat conform normelor de competenţă, la unităţile în care s-a înfiinţat statul "S", în termen de maximum o lună înainte de plecarea în misiune.

Art.31 (1) Trimiterea în străinătate a personalului încadrat în statul de organizare “S” se face prin ordin al ministrului de interne, cu data începerii misiunii pentru care a fost selecţionat, după realizarea aranjamentelor necesare de către Direcţia Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale.

(2) Evidenţa personalului aflat în misiune, în cadrul forţei multinaţionale, ori aflat la post în cadrul misiunilor de cooperare internaţională, se ţine de către Direcţia Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale, care va urmări şi rotirea acestuia la termenele stabilite.

Art.32 (1) Cu cel puţin 30 de zile înainte de data plecării în misiune a personalului selecţionat, potrivit procedurii stabilite în secţiunea a 2-a a Capitolului II din prezentele Norme Metodologice, structurile centrale ale unităţilor din care provine personalul în cauză vor transmite, la Direcţia Management Resurse Umane, tabelul nominal, (model prevăzut în Anexă) şi fişele de personal ale cadrelor militare care urmează să fie încadrate în statul "S".

(2) Structurile prevăzute la alin. (1) vor transmite, în acelaşi termen, la Direcţia Organizare, Mobilizare şi Operaţii, datele pentru stabilirea necesarului privind dotarea personalului respectiv cu echipament, armament, mijloace tehnice şi materiale, care vor fi asigurate în timp util şi potrivit normelor specifice de dotare şi consum

(3) Normele de dotare şi consum precizate la alin.(2) vor fi stabilite avându-se în vedere specificul misiunii, particularităţilor zonei de operaţii şi alţi factori de influenţă.

(4) Cu cel mult 5 zile înaintea plecării în misiune, un colectiv cuprinzând specialişti din unităţile Ministerului de Interne implicate în constituirea contingentului, execută revista de front a efectivelor destinate să participe la operaţii multinaţionale şi verifică în cadrul acesteia asigurarea personalului cu echipamentul, armamentul şi mijloacele tehnice necesare îndeplinirii misiunii, precum şi dacă a fost instruit, inclusiv din punctul de vedere al protecţiei informative.

Art.33 Personalul încadrat în statul de organizare “S” şi care nu a fost încă detaşat în străinătate va executa activităţile ordonate de şeful unităţii.

Art.34 (1) Personalul Ministerului de Interne poate fi trimis la opera ţii multinaţionale sau la misiuni de cooperare internaţională pentru un tur de serviciu cu durata stabilită prin aranjamentele stand-by, care însă nu poate depăşi 2 ani consecutivi.
(2) În ţările cu condiţii climaterice dificile, durata misiunilor sau a turului de serviciu poate fi redusă în funcţie de situaţie şi de practica organizaţiei sub egida căreia se desfăşoară operaţia multinaţională.

Art.35 Prelungirea turului de serviciu sau a misiunii se poate face pentru maxim 1 an, la propunerea şefului Direcţiei Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale, cu aprobarea ministrului de interne, fără a se depăşi durata prevăzută la art. 34. alin.(1).

Art.36 (1)Întreruperea participării personalului la operaţii multinaţionale/ misiuni de cooperare internaţională înainte de expirarea turului de serviciu/termenului stabilit pentru şederea la post, se aprobă de ministrul de interne la propunerea şefului Direcţiei Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale, în următoarele situaţii:
a)  compromiterea onoarei de militar/poliţist;
b)  încălcarea statutului de membru al contingentului internaţional;
c)  comiterea unor acte de indisciplină;
d)  obţinerea de rezultate necorespunzătoare în activitate, semnalate de şeful contingentului român sau, după caz, de superiorii din cadrul misiunii;
e)  îmbolnăviri care nu mai permit continuarea misiunii;
f)  la solicitarea conducerii contingentului multinaţional în cadrul căruia activează personalul român, pentru motive bine justificate, prevăzute în înţelegerea cu organizaţia internaţională, ori convenite în cadrul transferului de autoritate;
g)  la cerere, din motive temeinic fundamentate.

(2) Încetarea participării personalului la operaţii multinaţionale/misiuni de cooperare internaţională are loc la încheierea sau suspendarea misiunii.

Art.37 Data încheierii misiunii se comunică personalului aflat în străinătate cu cel puţin 3 luni înainte de aceasta, prin grija Direcţiei Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale.

Art.38 (1) La încheierea misiunii în străinătate, personalul respectiv urmează să fie mutat în unităţile din care provine şi încadrat în funcţiile ocupate anterior, dacă acestea sunt vacante.

(2) In situaţia în care funcţiile ocupate anterior, de personalul prevăzut la alin.1, nu mai sunt vacante, acesta, va fi încadrat pe funcţii similare în cadrul unităţii din care provine sau în alte unităţi, corespunzător nivelului de pregătire, experienţei profesionale şi nevoilor Ministerului de Interne.

(3) Mutarea şi numirea în funcţii a personalului care a fost detaşat pentru executarea de misiuni în străinătate se face prin ordin al şefului Direcţiei Management Resurse Umane, respectiv al şefului/comandantului unităţii în care s-a înfiinţat statul "S" emis în termen de 30 zile de la încheierea misiunii.

(4) La numirea în funcţie a personalului Ministerului de Interne care a efectuat misiuni în străinătate se va avea în vedere posibilitatea încadrării, astfel încât să se asigure valorificarea experienţei dobândite, îndeosebi de către personalul care a deţinut posturi de conducere în structurile multinaţionale şi s-a evidenţiat în mod deosebit în cadrul acestora.

Art.39 (1) In cazuri deosebite, dacă se impune înlocuirea de urgenţă a unor persoane aflate în misiune, vor fi desemnate, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute, cadre din grupul de rezervă care au promovat testarea echipelor internaţionale şi îndeplinesc criteriile prevăzute pentru misiunea respectivă.

(2) După caz, se va proceda la testarea psihologică, fizică şi medicală a personalului care urmează să înlocuiască efectivele în situaţia prevăzută la alin.1, dacă perioada dintre evaluarea iniţială a echipei internaţionale şi momentul trimiterii în misiune este mai mare de 6 luni.

CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale

Art.40 Pe timpul cât se află la misiune în străinătate, personalul va beneficia de drepturile băneşti corespunzătoare, potrivit reglementărilor în vigoare.

Art.41 (1) Dacă personalul Ministerului de Interne a participat la operaţii multinaţionale sau misiuni de cooperare internaţională o perioadă mai mare de o lună din cursul unui an calendaristic, va fi luată în considerare aprecierea de serviciu întocmită de către ofiţerii din contingentul multinaţional.
(2) Şefii Direcţiei Management Resurse Umane şi Direcţiei Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale, personal sau prin desemnarea unor ofiţeri, pot efectua la faţa locului, cu aprobarea ministrului de interne, verificări asupra activităţii personalului aflat în misiunile prevăzute la art.1, cu respectarea procedurilor şi uzanţelor internaţionale.

Art.42 (1)La încheierea misiunilor în străinătate, personalul participant la acestea va înainta şefului Direcţiei Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale rapoarte personale privind îndeplinirea misiunilor sau, după caz, asupra activităţii contingentelor, acestea din urmă fiind elaborate de către ofiţerii români care le-au comandat.

(2) Copii ale rapoartelor personale ori sinteze ale acestora, precum şi ale rapoartelor şefilor de contingente vor fi difuzate prin grija Direcţiei Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale unităţilor interesate, în vederea valorificării datelor şi informaţiilor pe care le conţin.

Art.43 (1)La înapoierea în ţară a cadrelor care au participat la misiuni de cooperare internaţională, Direcţia Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale împreună cu Direcţia Management Resurse Umane, pot propune, după caz, recompensarea personalului Ministerului de Interne care a desfăşurat asemenea activităţi.

(2) Împotriva personalului care a săvârşit pe timpul misiunilor de cooperare internaţională fapte care contravin legii, precum şi de natură să compromită onoarea şi demnitatea de militar/poliţist, se vor lua, după caz, măsurile ce se impun, conform actelor normative în vigoare.

Art.44 (1) Direcţia Management Resurse Umane va asigura formarea instructorilor necesari pentru pregătirea personalului Ministerului de Interne în vederea participării la operaţii multinaţionale.

(2) Selecţionarea instructorilor se va realiza din rândul personalului care a participat la operaţii multinaţionale.

Art. 45 Cu data emiterii prezentelor Norme metodologice se abrogă Normele Metodologice nr. 110832 din 30.04.2001, emise de Direcţia Management Resurse Umane. 

  • Upvote 1
Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
  • Similar Content

    • Marius
      By Marius
      Poliţia Română participă cu efective în diferite misiuni de cooperare internaţională pe patru continente, respectiv America Centrală, Asia, Africa şi Europa. Având în vedere că mulţi poliţişti sunt interesaţi de acest subiect al misiunilor internaţionale, voi face o descriere generală a procedurilor de selecţie şi a categoriilor de misiuni la care pot participa poliţiştii români.
      Participarea poliţiştilor la misiunile internaţionale se realizează în baza principiului voluntariatului după parcurgerea unor etape de selecţie. Principalele misiuni internaţionale la care pot participa poliţiştii sunt: 
      Misiuni de menţinere a păcii Misiuni operative Misiunile de menţinere a păcii se realizează conform prevederilor Normelor Metodologice nr 111424/26.09.2001 elaborate de Direcţia Generală Management Resurse Umane şi Direcţia Generală Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale. 
      Misiunile la care Poliţia Română este reprezentată se desfăşoară sub egida ONU, a UE precum şi a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare din Europa. În cadrul acestor misiuni, poliţiştii români au, în funcţie de mandatul internaţional, fie atribuţii executive fie de monitorizare, îndrumare şi consiliere. Serviciul Afaceri Europene, Programe şi Relaţii Internaţionale este structura care este desemnată de conducerea Poliţiei Române să ţină legătura şi să coordoneze activitatea desfăşurată de poliţiştii români pe perioada executării turului de serviciu.
      1. Selecţia Poliţiştilor pentru Misiunile de Menţinere a Păcii
      Se disting, în principal două proceduri de selecţie privind misiunile de menţinere a păcii, în funcţie de organismul sub egida căruia se desfăşoară misiunea:
      În cazul misiunilor ONU:
      Viitorii candidaţi la aceste misiuni trebuie să fie absolvenţi ai cursului de monitori ONU, organizat anual de către ISOP - Institutul de Studii pentru Ordine Publică (de regulă în primul semestru al anului). Cursul are ca obiective familiarizarea personalului MAI cu principiile de lucru ale ONU, cu misiunile de menţinere a păcii precum şi cu cerinţele specifice pentru participarea la acestea. La sfârşitul cursului, poliţiştii primesc un certificat de absolvire.
      Trimiterea poliţiştilor în misiunile ONU se face în urma participării la testarea organizată anual de autorităţile române împreună cu echipa UNSAT (United Nations Selection Assistance Team). Evaluarea personalului de către echipele internaţionale se realizează, potrivit metodologiei şi criteriilor utilizate de către partenerii străini.
      Experţii ONU testează cunoştinţele candidaţilor români la limbile străine (engleză şi franceză), abilităţile de conducere a autovehiculelor 4x4 precum şi mânuirea armamentului. Pot participa la testarea internaţională, atât poliţiştii care au absolvit cursul de monitori ONU cât şi cei care au mai participat la misiuni internaţionale de menţinere a păcii. Poliţiştii care promovează testarea internaţională intră pe lista stand-by, urmând a fi trimişi în teatrele de operaţii în funcţie de datele la care se face rotaţia cadrelor deja aflate în teatrele de operaţii.
      În cazul misiunilor UE:
      În vederea participării la misiunile sub egida Uniunii Europene, poliţiştii trebuie să urmeze cursuri de specializare în acest domeniu care sunt organizate multianual de către Institutul de Studii pentru Ordine Publică (ISOP). După absolvirea acestor cursuri, în funcţie de cererile de contribuţii lansate de Uniunea Europeană, sunt organizate testări privind limba străină, poliţiştii care le promovează urmând a le fi transmise candidaturile în vederea selecţiei de către autorităţile străine competente.
      Misiunile la care Poliţia Română participă, sunt următoarele:
      Misiunea Uniunii Europene din Kosovo - EULEX Misiunea Uniunii Europene din Bosnia şi Herţegovina - EUPM BiH Misiunea Uniunii Europene din Afganistan - EUPOL Afganistan Misiunea Uniunii Europene din Georgia - EUMM Georgia Misiunea ONU din Haiti - MINUSTAH Misiunea ONU din Congo - MONUSCO Misiunea ONU din Timorul de Est - UNMIT Misiunea ONU din Kosovo - UNMIK Misiunea OSCE din Macedonia Misiunea OSCE din Kosovo Trebuie precizat că participarea la aceste cursuri de pregătire de bază pentru misiuni internaţionale (cursuri de monitori ONU şi cursuri specializate misiuni UE) se realizează în urma unui concurs de admitere, iar la final poliţistul susţine un examen de absolvire a cursului.
      Abia după obţinerea certificatului de absolvire poliţistul devine eligibil şi poate aplica pentru misiuni internaţionale. Anunţurile privind selecţia personalului pentru misiuni de cooperare internaţională de către echipele internaţionale se publică pe INTRAPOL (reţeaua de intranet a Poliţiei Române).
      2. Selecţia poliţiştilor pentru Misiunile Internaţionale Operative
      Aceste misiuni specifice poliţiştilor sunt reglementate de un ordin intern clasificat, care se găseşte la formaţiunile Resurse Umane şi din motive lesne de înţeles nu voi dezvolta subiectul. În principal pentru această categorie de misiuni primează pregătirea profesională de specialitate (investigaţii criminale, crimă organizată, inverstigarea fraudelor etc.) şi experienţa în profesie (spre exemplu pentru anumite misiuni operative se căutau poliţişti vorbitori de rromanes). Şi pentru această categorie de misiuni internaţionale ale poliţiştilor, limba străină este un criteriu de bază, fiind unul dintre criteriile de selecţie. Mai multe detalii se găsesc în aria privată a poliţiştilor de pe forum.
      Aspecte generale valabile pentru toate misiunile internaţionale la care participă poliţiştii.
      La preselecţia pentru absolut toate misiunile internaţionale poate să participe orice poliţist (ofiţeri şi agenţi) din cadrul Poliţiei Române, care, pe lângă criteriile specifice stabilite pe baza cerinţelor impuse de organizaţia internaţională sub egida căreia aceasta se desfăşoară, îndeplineşte cumulativ şi următoarele criterii generale:
      are studiile profesionale necesare, precum şi vechimea în activitate (specialitate de minim 5 ani); este apreciat în ultimii trei ani de activitate cu cel puţin două calificative de "Foarte bun"; cunoaşte o limbă străină, potrivit cerinţelor misiunii pentru care se realizează selecţia; este apt fizic, psihic şi medical; posedă cunoştinţe de operare PC şi permis de conducere categoria B (autoturisme); nu a fost sancţionat în ţară sau în străinătate, anterior, pentru abateri săvârşite în executarea misiunilor internaţionale; nu a fost declarat, anterior, "respins" de 2 ori la evaluările personalului efectuate de echipele internaţionale; Dacă această prezentare succintă nu vă răspunde la toate întrebările, mai găsiţi informaţii utile şi în discuţiile de pe forum (ex. Misiuni internaţionale) ori în secţiunea privată, iar în măsura posibilităţilor vă putem răspunde la întrebările postate în comentarii.
    • NewsBot
      By NewsBot
      Poliţişti români în misiuni internaţionale de menţinere a păcii
      În Misiunea ONU din Haiti – MINUSTAH, 24 de poliţişti români desfăşoară, alături de autorităţile locale, misiuni de menţinere a ordinii publice şi prevenire a criminalităţii.
       
      Ministerul Administraţiei şi Internelor participă cu 258 de lucrători la misiuni internaţionale de menţinere a păcii, cooperare şi prevenirea conflictelor, sub egida ONU, UE şi OSCE, în Georgia, Bosnia Herţegovina, Kosovo, Afganistan, Moldova/ Ucraina, Congo, Timor şi Haiti.
       
      În Misiunea ONU din Haiti – MINUSTAH, 24 de poliţişti români desfăşoară, în prezent, activităţi de prevenire şi combatere a criminalităţii, precum şi de pregătire specifică a Poliţiei Naţionale din Haiti. Pentru majoritatea dintre cei 24 de poliţişti români, aceasta este a doua misiune sub egida ONU.
       
      Poliţiştii români au o prezenţă activă şi desfăşoară împreună cu autorităţile locale activităţi pe linia restabilirii ordinii şi siguranţei publice, prevenirii şi combaterii criminalităţii, protecţiei minorilor, dar şi operaţiuni speciale. Una dintre atribuţiile principale vizează şi implementarea unor programe de dezvoltare şi mentorat în cadrul Poliţiei Naţionale.
       
      Pentru profesionalismul de care dau dovadă în desfăşurarea misiunilor, poliţiştii români se bucură de aprecierea autorităţilor locale şi a cetăţenilor.
      Pe lângă activităţile poliţieneşti specifice, pe parcursul misiunii, ofiţerii M.A.I. s-au implicat, alături de ceilalţi reprezentanţi ai misiunii internaţionale, şi în acţiuni umanitare, pentru sprijinirea persoanelor aflate în dificultate.
       
      Participarea Ministerului Administraţiei şi Internelor cu efective la misiunea din Haiti a demarat în anul 2004, la momentul respectiv fiind trimişi pentru misiuni operative poliţieneşti patru poliţişti. Ulterior, în baza prevederilor legale, şi în mod special a bunei colaborări cu autorităţile din Haiti şi a rezultatelor obţinute de poliţiştii români, contingentul a fost suplimentat cu efective, în prezent, fiind angrenaţi în misiuni specifice 24 de poliţişti.
       
      Selecţia poliţiştilor care participă la această misiune este riguroasă, pe lângă criteriile specifice stabilite pe baza cerinţelor impuse de organizaţia internaţională sub egida căreia se desfăşoară misiunea, fiind impuse şi criterii precum studiile de specialitate, rezultatele obţinute în activitate, aptitudinile personale (capacitatea de a lucra sub presiune, în condiţii de stres, condiţie fizică bună, echilibru emoţional).
       
      Detalii: Flux de stiri MAI
    • Catalin
      By Catalin
      ORDIN nr. 298 din 23 decembrie 2011 privind procedura si cazurile de modificare si/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale politistilor

      EMITENT: MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
      PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 28 decembrie 2011


      Având în vedere prevederile art. 78 alin. (1) din cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 922.651/2011, în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 15/2008, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ministrul administraţiei şi internelor emite urmãtorul ordin:

      CAP. I
      Dispoziţii generale

      ART. 1
      Aria de reglementare
      Prevederile prezentului ordin reglementeazã procedura şi cazurile de modificare şi/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor.

      CAP. II
      Procedura şi cazurile de modificare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor

      SECŢIUNEA 1
      Modificarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor

      ART. 2
      (1) Modalitãţi de modificare a raporturilor de serviciu. Raporturile de serviciu ale poliţiştilor se pot modifica prin:
      a) delegare;
      b) detaşare;
      c) participare la misiuni internaţionale;
      d) transfer;
      e) mutare;
      f) împuternicire pe o funcţie de conducere;
      g) punere la dispoziţie.
       
      (2) În perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate şi a celor pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau în cazul copilului cu handicap pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani, raportul de serviciu al poliţistului nu poate fi modificat şi nu poate înceta decât la iniţiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepţia situaţiilor în care faţă de poliţist s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale ori măsura arestării preventive sau cea a arestului la domiciliu.
      SECŢIUNEA a 2-a
      Delegarea

      ART. 3
      Condiţiile delegării
      (1) Delegarea reprezintã exercitarea temporară de către poliţist a unor activităţi corespunzătoare atribuţiilor de serviciu, în afara locului său de muncă, în interesul unităţii în care este încadrat.
      (2) Prin excepţie de la alin. (1), delegarea se poate realiza şi în interesul structurii ierarhic superioare.
      ART. 4
      Durata delegãrii
      Delegarea poate fi dispusã pentru o perioadã de cel mult 60 de zile calendaristice într-o perioadã de 12 luni. Delegarea pe o perioadã mai mare de 60 de zile calendaristice într-o perioadã de 12 luni se poate dispune numai cu acordul scris al poliţistului.
      ART. 5
      Procedura delegãrii
      (1) În urma identificãrii activitãţilor a cãror îndeplinire se poate realiza prin delegare, procedura delegãrii se iniţiazã de cãtre şeful unitãţii în care este încadrat poliţistul sau, dupã caz, de cãtre şeful structurii ierarhic superioare, la propunerea şefului nemijlocit, respectiv a şefului compartimentului din cadrul structurii ierarhic superioare.
      (2) În vederea delegãrii, şeful nemijlocit, respectiv şeful compartimentului din cadrul structurii ierarhic superioare propune poliţistul care urmeazã sã fie delegat şefului unitãţii, respectiv şefului structurii ierarhic superioare printr-o notã de prezentare, care trebuie sã cuprindã cel puţin menţiuni privind scopul delegãrii, unitatea/structura la care se realizeazã delegarea, durata delegãrii şi atribuţiile poliţistului pe perioada delegãrii.
      (3) Şeful unitãţii, respectiv şeful structurii ierarhic superioare decide, în urma analizei propunerii în şedinţa de conducere, asupra oportunitãţii delegãrii, dupã exprimarea acordului şefului unitãţii în care poliţistul urmeazã sã fie delegat. În situaţia în care delegarea se realizeazã în interesul structurii ierarhic superioare, delegarea poliţistului se realizeazã cu acordul şefului unitãţii în care poliţistul este încadrat.
      (4) Decizia privind delegarea se aduce la cunoştinţa poliţistului, prezentându-i-se totodatã şi situaţiile în care acesta poate refuza delegarea.
      (5) Delegarea se dispune prin dispoziţie/ordin emisã/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane şi se comunicã poliţistului, sub semnãturã.
      (6) Pe perioada delegãrii poliţistul îşi desfãşoarã activitatea în unitatea/structura în care a fost delegat şi îndeplineşte atribuţiile stabilite pentru perioada delegãrii de cãtre unitatea în care este încadrat, respectiv de cãtre structura ierarhic superioarã.
      ART. 6
      Încetarea delegării
      (1) Delegarea încetează la data expirãrii perioadei dispuse prin dispoziţia/ordinul de delegare.
      (2) În situaţia în care desfãşurarea activitãţii care a impus delegarea nu mai este necesarã ori când intervine una dintre situaţiile prevãzute la art. 18, delegarea poate înceta înainte de expirarea perioadei dispuse, prin dispoziţie/ordin emisă/emis în acest sens potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunicã poliţistului şi unitãţii/structurii în care este delegat şi, dupã caz, unitãţii în care poliţistul este încadrat.

      SECŢIUNEA a 3-a
      Detaşarea

      ART. 7
      Condiţiile detaşării
      (1) Detaşarea poliţistului constã în schimbarea temporarã a locului de muncã şi exercitarea atribuţiilor în cadrul altor unitãţi/structuri din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), la alte instituţii ori autoritãţi publice, la solicitarea acestora. În mod excepţional şi numai cu acordul scris al poliţistului, prin detaşare se poate schimba şi specificul muncii.
      (2) Detaşarea se dispune în interesul instituţiei în cadrul cãreia poliţistul urmeazã sã îşi desfãşoare activitatea.
      (3) Detaşarea se poate dispune numai dacă pregătirea profesională a poliţistului îi permite exercitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei pe care urmează să fie numit temporar.
      (4) Detaşarea poliţistului se dispune pe o funcţie vacantã sau temporar vacantã, prin dispoziţie/ordin emisã/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
      ART. 8
      Durata detaşării
      (1) Detaşarea poate fi dispusã pentru o perioadã de cel mult 6 luni. Într-o perioadã de 12 luni, detaşarea se poate prelungi peste cele 6 luni numai cu acordul scris al poliţistului.
      (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), detaşarea poliţiştilor, cu acordul lor scris, în cadrul unor organe speciale din structura autoritãţilor publice, se face pe perioada stabilitã prin dispoziţiile legale în vigoare aplicabile situaţiilor respective.
      ART. 9
      Procedura detaşãrii la alte unităţi/structuri din MAI
      (1) Detaşarea se realizeazã la solicitarea şefului unitãţii în care poliţistul urmeazã sã îşi desfãşoare activitatea, cu aprobarea persoanei competente potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane şi, dupã caz, cu acordul şefului unitãţii din care face parte poliţistul.
      (2) În vederea detaşării, şeful structurii în care există funcţia vacantă ce urmează a fi ocupată temporar prin detaşare propune şefului unităţii, printr-o notă de prezentare, demararea procedurilor privind identificarea unui poliţist care să fie detaşat, cu aplicarea prevederilor referitoare la ocuparea posturilor vacante prevăzute de actele normative interne care reglementează activitatea de management al resurselor umane. 
      (3) Detaşarea poliţistului pe o funcţie publicã se realizeazã cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, obţinut de unitatea care solicitã detaşarea.
      (4) Decizia privind detaşarea se aduce la cunoştinţa poliţistului, prezentându-i-se totodatã şi situaţiile în care acesta poate refuza detaşarea.
      (5) Detaşarea poliţistului se dispune prin dispoziţie/ordin emisã/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane şi se comunică poliţistului, sub semnãturã.
      (6) Numirea temporară a poliţistului în funcţia pe care este detaşat se realizează prin dispoziţie/ordin emisă/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane şi se comunică poliţistului, sub semnătură.
      (7) Pe perioada detaşării unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de cãtre poliţist anterior detaşãrii.
      ART. 10
      Prelungirea detaşãrii la alte unităţi/structuri din MAI
      Dacã motive obiective impun prelungirea detaşãrii peste perioada dispusã, emiterea dispoziţiei/ordinului de prelungire a detaşãrii se face numai dupã parcurgerea procedurii prevãzute la art. 9, cu respectarea prevederilor art. 8 alin. (1).
      ART. 11
      Încetarea detaşãrii la alte unităţi/structuri din MAI
      (1) Detaşarea poate înceta înaintea expirării perioadei pentru care a fost dispusă, prin dispoziţie/ordin emisă/emis în acest sens potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunică poliţistului şi unităţii/structurii din/în care a fost detaşat, în următoarele situaţii: a) motivele care au stat la baza solicitării nu mai subzistă; b) şeful unităţii în care este încadrat poliţistul îşi retrage acordul cu privire la detaşarea poliţistului; c) a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la art. 18. (2) În situaţia în care detaşarea nu mai este necesarã ori când intervine una dintre situaţiile prevãzute la art. 18, aceasta poate înceta înainte de expirarea perioadei dispuse, prin dispoziţie/ordin emisã/emis în acest sens potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunicã poliţistului şi unitãţii/structurii din care a fost detaşat.
      ART. 12
      Procedura detaşării la Corpul Naţional al Poliţiştilor
      Pentru a fi detaşaţi la Corpul Naţional al Poliţiştilor, poliţiştii aleşi în organele de conducere ale Corpului Naţional al Poliţiştilor sunt mutaţi la Direcţia generalã management resurse umane şi sunt numiţi în funcţii prevãzute în Statul "C", care constituie anexã la statul de organizare al Direcţiei generale management resurse umane. Detaşarea se dispune prin dispoziţie/ordin emisã/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane şi se comunicã poliţistului, sub semnãturã.
      ART. 13
      Procedura detaşãrii la alte instituţii ori autoritãţi publice
      (1) Pentru detaşarea poliţiştilor la alte instituţii ori autoritãţi publice se prevãd funcţii în Statul anexã "M" cu posturi civile din structurile de specialitate ale Administraţiei prezidenţiale, Senat, Guvern, ministere şi alte organe centrale de specialitate care se încadreazã cu specialişti militari şi funcţionari publici cu statut special detaşaţi de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, care constituie anexã la Statul de organizare al Direcţiei generale management resurse umane, denumit în continuare Statul "M".
      (2) Pentru a fi detaşaţi, poliţiştii prevãzuţi la alin. (1) sunt mutaţi, cu acordul lor, la Direcţia generalã management resurse umane şi se numesc în funcţii prevãzute în Statul "M".
      (3) Detaşarea poliţiştilor la alte instituţii ori autoritãţi publice sau la alte instituţii de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţionalã se poate face cu acordul lor şi fãrã prevederea unor funcţii în Statul "M". În acest caz, asimilarea funcţiilor în care urmeazã sã fie detaşaţi poliţiştii se realizeazã, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi, dupã caz, al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, atunci când detaşarea se face pe o funcţie publicã.
      (31) În situaţia detaşării în condiţiile alin. (3), pe perioada detaşării unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de către poliţist anterior detaşării.
      (4) Detaşarea poliţiştilor în condiţiile alin. (1) şi (3) se aprobã/dispune prin dispoziţie/ordin emisã/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
      ART. 14
      Încetarea detaşãrii la Corpul Naţional al Poliţiştilor, precum şi la autoritãţi ori instituţii publice
      (1) La încetarea detaşării, poliţiştii prevăzuţi la art. 12 şi la art. 13 alin. (1) sunt mutaţi în interesul serviciului din Statul «C», respectiv din Statul «M» în unitatea de la care au plecat, pentru a fi încadraţi în funcţiile pe care le-au ocupat anterior detaşării, dacă acestea sunt vacante, sau, cu acordul lor, în funcţii echivalente celor ocupate anterior. (2) În situaţia în care ulterior aplicării prevederilor alin. (1) nu s-a realizat numirea în funcţie, poliţiştii se pun la dispoziţia unităţii de la care au plecat, pentru identificarea unei funcţii în vederea numirii, cu respectarea următoarei ordini de priorităţi: a) în altă unitate a MAI, pentru a fi încadraţi în funcţii echivalente celor ocupate anterior, cu acordul scris al acestora; b) în unitatea de la care au plecat sau în altă unitate, pe funcţii corespunzătoare gradelor profesionale deţinute, cu acordul scris al acestora; c) în unitatea de la care au plecat sau în altă unitate a MAI, pe funcţii inferioare gradului profesional pe care îl deţin, în condiţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Prevederile art. 20 alin. (4) referitoare la vechimea în funcţii de conducere se aplică în mod corespunzător şi poliţiştilor prevăzuţi la art. 13 alin. (1) şi (3) dacă pe perioada detaşării au exercitat atribuţiile unor funcţii de conducere."  SECŢIUNEA a 4-a
      Participarea la misiuni internaţionale

      ART. 15
      Condiţiile participãrii la misiuni internaţionale
      Poliţiştii participã la misiuni internaţionale, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare sau, dupã caz, ale tratatelor bilaterale aplicabile.
      ART. 16
      Procedura privind participarea poliţiştilor la misiuni internaţionale
      (1) Participarea poliţiştilor la misiuni internaţionale se aprobã potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, prin act administrativ, care se comunicã poliţistului, sub semnãturã.
      (2) Pentru participarea poliţiştilor la misiuni internaţionale, aceştia sunt mutaţi în interesul serviciului la inspectoratul general sau, dupã caz, la Direcţia generalã management resurse umane şi se încadreazã în statul de organizare al posturilor pentru încadrarea personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor care desfãşoarã misiuni în afara teritoriului ţãrii - Statul "S" înfiinţat la nivelul acestor structuri.
      ART. 17
      Încetarea participãrii la misiuni internaţionale
      (1) La încetarea misiunii, poliţiştii sunt mutaţi în interesul serviciului din Statul «S» în unitatea de la care au plecat, pentru a fi încadraţi în funcţiile pe care le-au ocupat anterior, dacă acestea sunt vacante, sau, cu acordul lor, în funcţii echivalente celor ocupate anterior. (2) Ataşaţii de afaceri interne care anterior mutării în Statul «S» au deţinut funcţii de conducere, la încetarea misiunii se mută în unitatea din care provin, pentru a fi numiţi în funcţiile deţinute anterior misiunii, dacă acestea sunt vacante, sau, după caz, se pun la dispoziţia Direcţiei generale management resurse umane în vederea identificării unui post de conducere vacant cu un coeficient de ierarhizare al funcţiei egal sau inferior celei deţinute anterior misiunii. (3) Ataşaţii de afaceri interne care anterior mutării în Statul «S» nu au deţinut funcţii de conducere, la încetarea misiunii se pun la dispoziţia Direcţiei generale management resurse umane în vederea identificării unei funcţii de şef birou/similar. (4) În situaţia în care ulterior aplicării prevederilor alin. (1), (2) şi (3) nu s-a realizat numirea în funcţie, prevederile art. 14 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. (5) Prevederile art. 20 alin. (4) referitoare la vechimea în funcţii de conducere se aplică în mod corespunzător şi ataşaţilor de afaceri interne pentru perioadele de activitate ulterioare datei de 1 ianuarie 2012. SECŢIUNEA a 5-a
      Refuzul privind modificarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor prin delegare sau detaşare

      ART. 18
      Situaţii în care poliţistul poate refuza delegarea sau detaşarea
      (1) Poliţistul poate refuza delegarea sau detaşarea dacã se aflã în una din urmãtoarele situaţii:
      a) graviditate;
      b) îşi creşte singur copilul minor;
      c) starea sãnãtãţii, doveditã cu certificat medical eliberat/avizat de structurile medicale ale MAI, face contraindicatã delegarea sau detaşarea;
      d) este singurul întreţinãtor al familiei;
      e) mãsura presupune desfãşurarea activitãţii într-o localitate în care nu i se asigurã condiţii corespunzãtoare de cazare.
      (2) Poliţistul poate refuza delegarea sau detaşarea şi din motive personale temeinice.

      SECŢIUNEA a 6-a
      Împuternicirea pe funcţii de conducere

      ART. 19
      Condiţiile împuternicirii
      (1) Împuternicirea reprezintã exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii de conducere, pe posturi vacante sau ai cãror titulari nu sunt prezenţi în unitate mai mult de 30 de zile calendaristice consecutiv (exclusiv perioada concediului de odihnã) ori ai cãror titulari sunt împuterniciţi să îndeplineascã atribuţiile altor funcţii prevãzute cu salariu de comandã.
      (2) Poliţistul care urmeazã sã fie împuternicit trebuie sã îndeplineascã condiţiile de studii prevãzute în fişa postului şi sã nu se afle sub efectul unei sancţiuni disciplinare.
      ART. 20
      Perioada de împuternicire
      (1) Împuternicirea se poate face pe o perioadã de maximum 6 luni.
      (2) Abrogat prin OMAI 163/2014
      (3) Împuternicirea poliţistului, dispusă în condiţiile alin. (1), poate fi prelungită, în situaţii motivate, cu maximum 6 luni, cu aprobarea: a)ministrului afacerilor interne, pentru funcţiile din competenţa proprie de numire, funcţiile din competenţa de numire a inspectorilor generali/similari şi funcţiile de conducere din aparatul central al MAI; b.)şefului ierarhic al persoanei care a dispus împuternicirea, în alte situaţii decât cele prevăzute la lit. a). (31) În situaţia posturilor de conducere vacantate temporar din cauza lipsei din unitate a titularului postului, pe o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice consecutiv (exclusiv perioada concediului de odihnă), ori a împuternicirii acestuia să exercite atribuţiile altor funcţii de conducere, împuternicirea se poate dispune potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, până la încetarea situaţiei care a condus la vacantarea temporară a postului.
      (4) Perioada în care poliţistul este împuternicit pe o funcţie de conducere constituie vechime în funcţii de conducere.
      ART. 21
      Procedura împuternicirii
      (1) Împuternicirea se realizeazã, cu acordul poliţistului, la propunerea şefului nemijlocit care coordoneazã activitatea postului de conducere.
      (2) Propunerea se materializeazã într-o notã de prezentare care trebuie sã conţinã cel puţin urmãtoarele menţiuni:
      a) existenţa postului de conducere vacant sau, dupã caz, situaţia imposibilitãţii exercitãrii atribuţiilor postului de cãtre titular în condiţiile prevãzute de prezentul ordin;
      b) persoana propusã, funcţia deţinutã şi unitatea din care face parte;
      c) îndeplinirea condiţiilor de studii prevãzute în fişa postului, precum şi menţiuni cu privire la existenţa/inexistenţa unei sancţiuni disciplinare;
      d) acordul poliţistului;
      e) motivarea propunerii;
      f) perioada pentru care se propune împuternicirea.
      (3) Nota se prezintă persoanei competente, potrivit normelor de gestiune a resurselor umane, să aprobe împuternicirea, care poate dispune cu privire la persoana ce urmează a fi împuternicită.
      (4) Pentru posturile de conducere aflate în subordinea nemijlocitã a persoanei competente sã aprobe împuternicirea, structura de resurse umane întocmeşte o notã de prezentare referitoare la existenţa postului de conducere vacant sau, dupã caz, a situaţiei privind imposibilitatea exercitãrii atribuţiilor postului de cãtre titular, la necesitatea ocupãrii prin împuternicire a acesteia, precum şi la condiţiile de studii prevãzute în fişa postului, urmând ca aceasta sã desemneze persoana care urmeazã sã fie împuternicitã.
      (5) Împuternicirea se aprobã prin dispoziţie/ordin emisã/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunică poliţistului, sub semnãturã.
      ART. 22
      Prelungirea împuternicirii
      (1) Prelungirea împuternicirii se face în condiţiile art. 20 alin. (3), dupã parcurgerea procedurii prevãzute la art. 21 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), d), e) şi f).
      (2) Prelungirea împuternicirii se dispune prin dispoziţie/ordin emisã/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunicã poliţistului, sub semnãturã.
      ART. 23
      Încetarea împuternicirii
      (1) Împuternicirea înceteazã la data expirãrii perioadei dispuse prin dispoziţia/ordinul emisã/emis în acest sens potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
      (2) Împuternicirea înceteazã înainte de expirarea perioadei dispuse, prin dispoziţia/ordinul emisã/emis în acest sens potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, în urmãtoarele situaţii:
      a) la ocuparea postului prin concurs/examen;
      b) la propunerea justificatã a persoanei prevãzute la art. 21 alin. (1), cu aprobarea persoanei competente;
      c) la revenirea titularului postului;
      d) la solicitarea scrisã a poliţistului împuternicit;
      e) în alte situaţii temeinic justificate.

      SECŢIUNEA a 7-a
      Transferul

      ART. 24
      Condiţiile transferului
      (1) Transferul reprezintã o modalitate de modificare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor şi se realizeazã:
      a) la instituţiile de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţionalã;
      b) la alte autoritãţi sau instituţii publice.
      (2) Transferul se poate face:
      a) în interesul serviciului;
      b) la cererea poliţistului.
      (3) Transferul se poate face numai într-o funcţie pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice prevãzute în fişa postului.
      ART. 25
      Procedura transferului în interesul serviciului la instituţiile de apãrare naţională, ordine publicã şi siguranţã naţională
      (1) Pentru efectuarea transferului în interesul serviciului, în situaţia prevãzutã la art. 24 alin. (1) lit. a), conducãtorul instituţiei care solicitã transferul, denumitã în continuare instituţie cesionarã, solicitã, prin scrisoare de transfer, acordul conducãtorului instituţiei în care este încadrat poliţistul, denumitã în continuare instituţie cedentã.
      (2) Transferul prevãzut la alin. (1) se poate face numai cu acordul scris al poliţistului.
      ART. 26
      Procedura transferului la cerere la instituţiile de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţională
      (1) Pentru efectuarea transferului la cerere, în situaţia prevãzutã la art. 24 alin. (1) lit. a), poliţistul se adreseazã cu raport scris instituţiei unde doreşte sã se transfere.
      (2) Raportul prevãzut la alin. (1), dupã obţinerea acordului de principiu al conducãtorului ministerului/instituţiei unde poliţistul doreşte sã se transfere, se înainteazã de cel în cauzã, pe cale ierarhicã, ministrului administraţiei şi internelor.
      ART. 27
      Procedura transferului în interesul serviciului la alte autoritãţi sau instituţii publice
      (1) Pentru efectuarea transferului în interesul serviciului, în situaţia prevãzutã la art. 24 alin. (1) lit. b), conducãtorul instituţiei cesionare solicită, prin scrisoare de transfer, acordul conducãtorului instituţiei cedente.
      (2) Transferul prevãzut la alin. (1) se face într-o funcţie publicã echivalentã cu funcţia deţinutã de poliţist sau într-o funcţie publicã de nivel inferior.
      (3) Transferul prevãzut la alin. (1) se poate face numai cu acordul scris al poliţistului.
      ART. 28
      Procedura transferului la cerere la alte autoritãţi sau instituţii publice
      (1) Pentru efectuarea transferului la cerere, în situaţia prevãzutã la art. 24 alin. (1) lit. b), cererea de transfer se adreseazã conducãtorului autoritãţii sau instituţiei publice la care se solicitã transferul.
      (2) Transferul prevãzut la alin. (1) se face într-o funcţie publicã echivalentã cu funcţia deţinutã de poliţist sau într-o funcţie publicã de nivel inferior şi poate avea loc, dupã caz, numai la autoritãţi sau instituţii publice din administraţia publicã centralã, la autoritãţi administrative autonome ori, dupã caz, la autoritãţi sau instituţii publice din administraţia publicã localã, potrivit nivelului ierarhic la care este prevãzutã funcţia deţinutã de poliţist la momentul transferului.
      (3) Cererea prevăzută la alin. (1), dupã obţinerea acordului de principiu al conducãtorului ministerului/instituţiei unde poliţistul doreşte sã se transfere, se înainteazã de cel în cauzã, pe cale ierarhicã, ministrului administraţiei şi internelor.
      ART. 29
      Dispoziţii comune privind procedura aprobãrii şi emiterii actelor administrative de transfer
      Echivalarea funcţiei deţinute de poliţist, în condiţiile art. 27 şi 28, cu funcţia publicã pe care se efectueazã transferul se realizeazã anterior modificãrii raporturilor de serviciu, prin act administrativ individual emis de cãtre ministrul administraţiei şi internelor, cu avizul prealabil al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
      ART. 30
      Aprobarea transferului
      (1) Aprobarea transferului se realizeazã de cãtre ministrul administraţiei şi internelor, la propunerea conducãtorului instituţiei cedente.
      (2) Ordinul de transfer se întocmeşte de cãtre Direcţia generalã management resurse umane.
      (3) Data perfectãrii transferului se prevede expres în conţinutul actului administrativ de transfer avându-se în vedere şi termenul necesar predãrii lucrãrilor şi bunurilor care i-au fost încredinţate poliţistului şi care se comunicã, sub semnãturã, celui în cauzã.
      (4) Cu data transferului calitatea de poliţist se pierde, cu aplicarea corespunzãtoare a prevederilor art. 73 alin. (2) din cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

      SECŢIUNEA a 8-a
      Mutarea

      ART. 31
      Situaţii care determinã mutarea poliţistului
      (1) Poliţistul poate fi mutat în aceeaşi unitate sau într-o altã unitate din cadrul MAI, aflatã în aceeaşi localitate sau în altã localitate, în urmãtoarele situaţii:
      a) în interesul serviciului;
      b) la cererea poliţistului;
      (2) Mutarea poliţiştilor se face pe funcţii vacante, cu respectarea condiţiilor de ocupare a acestora prevãzute în fişa postului.
      (3) Mutarea poliţiştilor se poate face şi dacă funcţiile nu sunt vacante, numai cu acordul acestora, în situaţia în care modificarea raporturilor de serviciu se realizează prin mutarea concomitentă a acestora pe funcţiile vizate, cu respectarea condiţiilor de ocupare prevăzute în fişele posturilor.
      ART. 32
      Dispoziţii generale privind mutarea în interesul serviciului a poliţistului
      (1) Mutarea în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al poliţistului.
      (2) Mutarea poliţistului în interesul serviciului se face prin ordin/dispoziţie emis/emisă potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunică în termen de 10 zile lucrătoare, sub semnătură, celui în cauză.
      (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în situaţia în care mutarea poliţistului în interesul serviciului se realizează în cadrul unei unităţi ierarhic superioare, ordinul/dispoziţia de mutare se emite de către şeful acesteia, cu încunoştinţarea şefului unităţii cedente.
      ART. 33
      Procedura privind mutarea în interesul serviciului a poliţistului
      În cazul mutãrii în interesul serviciului se aplicã procedura privind ocuparea posturilor vacante prevãzutã de actele normative interne care reglementeazã activitatea de management resurse umane.
      ART. 34
      Procedura privind mutarea la cerere a poliţistului
      Mutarea la cerere se solicită de către poliţist prin raport scris adresat şefului unităţii în care solicită mutarea, denumită în continuare unitate cesionară.
      ART. 35
      Mutarea în cadrul aceleiaşi unităţi
      Mutarea poliţistului la cerere în cadrul aceleiaşi unităţi se realizeazã cu respectarea urmãtoarei proceduri:
      a) raportul scris întocmit de poliţist se prezintã şefului nemijlocit;
      b) raportul avizat de şeful nemijlocit se depune de cãtre solicitant şi se înregistreazã la secretariatul unitãţii, pentru a fi transmis structurii la care se solicitã mutarea;
      c) pentru situaţiile în care prin mutare se schimbã specialitatea solicitantului, raportul va conţine precizãri cu privire la studiile absolvite;
      d) după primirea raportului în condiţiile lit. b), şeful structurii la care se solicită mutarea verifică existenţa unei funcţii vacante în structura pe care o conduce şi stabileşte oportunitatea ocupãrii acesteia prin mutarea solicitantului. Dacã apreciazã cã este necesar poate chema poliţistul
      care solicitã mutarea pentru realizarea interviului de cunoaştere;
      e) dupã însuşirea/exprimarea refuzului şefului structurii la care se solicitã mutarea raportul se transmite, prin secretariatul unitãţii, structurii de resurse umane care gestioneazã resursele umane din unitate. Avizul nefavorabil al şefului structurii la care se solicitã mutarea trebuie justificat în scris pe raportul de mutare;
      f) structura de resurse umane verificã existenţa funcţiei vacante în cadrul structurii la care se solicitã mutarea şi prezintã raportul şefului unitãţii;
      g) după însuşirea raportului de către şeful unitãţii, mutarea poliţistului se dispune prin ordin/dispoziţie emis(ă) potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, care se comunicã poliţistului, sub semnãturã. Refuzul exprimãrii acordului de cãtre şeful unitãţii trebuie justificat în scris pe raportul de mutare;
      h) rapoartele avizate nefavorabil de cãtre şeful structurii la care se solicitã mutarea sau, dupã caz, nu au fost însuşite de şeful unitãţii, se claseazã de cãtre structura de resurse umane în dosarul personal, aspect care se comunicã în scris titularului, cu referire expresã la imposibilitatea efectuãrii mutãrii solicitate şi precizarea motivului.
      ART. 36
      Mutarea în cadrul altei unitãţi din MAI
      (1) Mutarea poliţiştilor în cadrul altei unitãţi din MAI se realizeazã cu respectarea urmãtoarei proceduri:
      a) raportul scris al poliţistului care solicită mutarea se depune şi se înregistrează la unitatea cesionară;
      b) unitatea cesionară poate solicita unităţii în care poliţistul îşi desfăşoară activitatea, denumită în continuare unitate cedentă, în vederea fundamentării deciziei privind mutarea, transmiterea, în termen de 5 zile, a dosarului poliţistului;
      c) şeful unitãţii cesionare analizeazã documentele primite şi, în termen de 10 zile, comunicã unitãţii cedente, în scris, acordul de principiu sau lipsa acestuia şi solicitã, dacã apreciazã cã este necesar, prezentarea poliţistului în termen de 5 zile, pentru realizarea unui interviu de cunoaştere;
      d) în funcţie de rezultatul interviului de cunoaştere, în termen de 3 zile sau odată cu transmiterea informării asupra acordului prevăzut la lit. c), şeful unităţii cesionare remite raportul de mutare la unitatea cedentă. În situaţia în care şeful unităţii cedente nu este de acord cu mutarea poliţistului, comunică acest aspect unităţii cesionare, precum şi motivele care au stat la baza refuzului;
      e) unitatea cedentã, în termen de 3 zile, de la primirea raportului de mutare în condiţiile lit. d), îl remite şefului abilitat, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, să emită dispoziţia/ordinul de mutare.
      (2) În situaţia mutãrii poliţiştilor în unitãţi militare din Ministerul Administraţiei şi Internelor gradul profesional se echivaleazã cu gradul militar corespunzãtor, în condiţiile legii.
      ART. 37
      Dispoziţii comune privind mutarea poliţistului
      La mutarea în alte unitãţi ale MAI sau în aceeaşi unitate, pentru motive temeinic justificate, poliţiştii pot fi numiţi, în condiţiile legii, la solicitarea acestora, în funcţii inferioare gradelor profesionale pe care le deţin.

      SECŢIUNEA a 9-a
      Punerea la dispoziţie

      ART. 38
      Cazuri de punere la dispoziţie
      (1) Poliţistul aflat în activitate poate fi pus la dispoziţia unitãţii în cazurile prevãzute la art. 69 alin. (1) lit. j) din cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi în situaţii temeinic justificate, menţionate în actele administrative emise în acest scop.
      (2) Punerea la dispoziţie în situaţiile prevãzute la alin. (1) se face pentru o perioadã de cel mult 3 luni. În cazuri excepţionale, cu aprobarea ministrului administraţiei şi internelor, perioada poate fi prelungitã cu cel mult 3 luni.
      (3) Poliţistul faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală este pus la dispoziţia unităţii, cu excepţia cazurilor în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare pentru o infracţiune din culpă şi se apreciază că aceasta nu aduce atingere prestigiului profesiei, de la data înregistrării la secretariatul unităţii a comunicării organului de urmărire penală.
      ART. 39
      Procedura privind punerea la dispoziţie
      (1) Ordinul/dispoziţia de punere la dispoziţie se emite potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane la momentul apariţiei situaţiei care determinã punerea la dispoziţie şi se comunicã poliţistului, sub semnãturã.
      (2) În situaţia prevăzută la art. 38 alin. (3), ulterior luării la cunoştinţă despre punerea în mişcare a acţiunii penale, şeful unităţii repartizează lucrarea compartimentului de resurse umane în vederea emiterii ordinului/dispoziţiei de punere la dispoziţie. Actul administrativ se comunică de îndată poliţistului, sub semnătură.
      ART. 40
      Obligaţii pe timpul punerii la dispoziţie
      (1) Pe perioada punerii la dispoziţie poliţistul îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile stabilite în scris de şeful unitãţii, care vor fi comunicate poliţistului, sub semnãturã.
      (2) În cazul poliţiştilor prevãzuţi la art. 38 alin. (3) se stabilesc sarcini şi atribuţii de serviciu care nu sunt de naturã a împieta buna desfãşurare a procesului penal.
      ART. 41
      Încetarea mãsurii de punere la dispoziţie
      (1) În situaţiile prevăzute la art. 38 alin. (1), măsura punerii la dispoziţie încetează la numirea în funcţie. 
      (2) În situaţiile prevăzute la art. 38 alin. (3), atunci când s-a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal, se emite, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, ordinul/dispoziţia de repunere a poliţistului în toate drepturile anterioare avute la data punerii la dispoziţie, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, care se comunică poliţistului, sub semnătură. 
      (3) În situaţia condamnãrii prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã, la pedeapsa închisorii cu suspendarea executãrii pedepsei sau amenzii penale pentru infracţiuni sãvârşite din culpã, menţinerea în activitate a poliţistului, se analizeazã la nivelul unitãţii din care acesta face parte.
      (4) Propunerea se înainteazã pe cale ierarhicã, spre aprobare, persoanelor competente sã acorde gradele profesionale, potrivit legii.
      (5) În situaţia aprobării menţinerii în activitate a poliţistului, măsura punerii la dispoziţie încetează, poliţistul fiind numit în funcţia deţinută anterior. În situaţia în care funcţia deţinută anterior nu este vacantă, poliţistul aflat în această situaţie, cu acordul lui, poate fi numit într-o funcţie echivalentă celei ocupate anterior. 
      (6) În situaţia în care ulterior aplicării prevederilor alin. (5) nu s-a realizat numirea în funcţie, dispoziţiile art. 14 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
      CAP. III
      Procedura şi cazurile de suspendare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor

      ART. 42
      Efectele suspendării
      Suspendarea raporturilor de serviciu are ca efect suspendarea îndeplinirii atribuţiilor de cãtre poliţist şi poate interveni de drept sau la iniţiativa poliţistului.
      ART. 43
      Suspendarea de drept
      Raportul de serviciu al poliţistului se suspendã de drept în urmãtoarele situaţii:
      a) este arestat preventiv sau se află în arest la domiciliu;
      b) îndeplineşte o funcţie de conducere salarizatã în cadrul organizaţiilor sindicale, constituite potrivit legii;
      c) este numit într-o funcţie în cadrul cabinetului demnitarului, în condiţiile legii;
      d) este dispãrut, iar dispariţia a fost constatatã prin hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã;
      e) a fost instituitã carantina, în condiţiile legii;
      f) forţã majorã;
      g) în alte cazuri expres prevãzute de lege.
      ART. 44
      Suspendarea la iniţiativa poliţistului
      (1) Raportul de serviciu al poliţistului se poate suspenda, la iniţiativa sa, în urmãtoarele situaţii:
      a) pentru efectuarea concediului de creştere a copilului în vârstã de pânã la un an sau, dupã caz, 2 ani ori, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani sau, dupã caz, 7 ani, potrivit legii;
      b) Abrogat prin OMAI 163/2014
      c) pentru desfãşurarea unei activitãţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale;
      d) pentru efectuarea concediului paternal, potrivit legii;
      e) însoţeşte soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate, în condiţiile Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare, pe perioada misiunii.
      (2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivatã a poliţistului, pentru un interes personal legitim, în alte cazuri decât cele prevãzute la alin. (1), pe o perioadã cuprinsã între o lunã şi 3 ani.
      (3) Perioada suspendării raportului de serviciu în condiţiile alin. (1) lit. c) şi e), respectiv ale alin. (2) nu constituie vechime în serviciu şi specialitate şi nu se ia în calcul la stabilirea celorlalte drepturi care decurg din acestea.
      ART. 45
      Procedura privind suspendarea raporturilor de serviciu
      (1) În cazurile prevãzute la art. 44, cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris, cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de data de la care se solicitã suspendarea.
      (2) Prin excepţie, în cazul prevãzut la art. 44 alin. (1) lit. d) cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris, cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de data de la care se solicitã suspendarea.
      (3) Suspendarea raportului de serviciu al poliţistului se constată în cazurile prevăzute la art. 43 şi art. 44 alin. (1) lit. a) şi c) - în situaţia în care participarea la selecţie s-a realizat cu aprobarea persoanei competente, art. 44 alin. (1) lit. d) şi e), respectiv se aprobă în cazul prevăzut la 44 alin. (1) lit. c) - în situaţia în care participarea la selecţie s-a realizat fără aprobarea persoanei competente, precum şi la art. 44 alin. (2), prin dispoziţie/ordin emisă/emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
      (4) În situaţia în care prin acte normative de nivel superior incidente situaţiilor de suspendare sunt stabilite proceduri speciale, se aplică acestea.
      ART. 46
      Încetarea suspendãrii
      (1) În termen de 5 zile lucrătoare de la data încetării motivelor prevăzute la art. 43 lit. a), b) şi d), poliţistul este obligat să informeze în scris despre acest fapt unitatea din care face parte. (2) În situaţiile prevăzute la art. 44 alin. (1) lit. a), c) şi e) şi alin. (2), cu cel puţin 15 zile înainte de data încetării motivelor care au determinat suspendarea raportului de serviciu, poliţistul este obligat să informeze în scris unitatea din care face parte despre acest fapt. (3) Încetarea suspendării raportului de serviciu se constată în situaţia prevăzută la alin. (1), respectiv se dispune în situaţia prevăzută la alin. (2), prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, de la data încetării motivelor care au determinat suspendarea. (4) În situaţia în care poliţistul nu respectă termenul prevăzut la alin. (1), reluarea activităţii se dispune prin act administrativ şi are loc de la data emiterii acestuia, situaţia urmând să fie analizată de către conducerea unităţii din care face parte în vederea stabilirii necesităţii angajării răspunderii disciplinare a poliţistului. (5) În situaţia în care poliţistul nu respectă termenul prevăzut la alin. (2), iar actul administrativ prin care s-a dispus încetarea suspendării raportului de serviciu a fost emis ulterior datei încetării motivelor care au determinat suspendarea, reluarea activităţii are loc la data emiterii acestuia, situaţia urmând să fie analizată de către conducerea unităţii din care face parte, în vederea stabilirii angajării răspunderii disciplinare a poliţistului. (6) În situaţia în care obligaţia poliţistului de informare se realizează după împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) sau, după caz, după data încetării motivelor care au determinat suspendarea raportului de serviciu în situaţiile prevăzute la alin. (2), după curgerea unui termen de încă 15 zile obligaţia prevăzută la art. 47 alin. (2) nu mai subzistă. (7) În situaţia prevăzută la art. 43 lit. a), atunci când s-a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal, poliţistul este repus în toate drepturile anterioare avute la data suspendării, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat în această perioadă. ART. 47
      Modificarea raportului de serviciu suspendat
      (1) Pe perioada suspendării, raportul de serviciu al poliţistului nu poate fi modificat şi nu poate înceta decât din iniţiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepţia situaţiilor în care faţă de poliţist s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale ori măsura arestării preventive sau cea a arestului la domiciliu.
      (2) Pe perioada suspendãrii raportului de serviciu unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de cãtre poliţist anterior suspendãrii.

      CAP. IV
      Dispoziţii finale

      ART. 48
      Aplicarea unor dispoziţii
      Prevederile art. 9 şi 21 se aplicã în mod corespunzãtor şi în situaţiile prevãzute la art. 6 alin. (2) din Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 665/2008 privind unele activitãţi de management resurse umane în unitãţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu modificãrile ulterioare.
      ART. 49
      Corelarea cu alte reglementãri
      La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 300/2004 privind unele activitãţi specifice domeniului resurse umane în unitãţile Ministerului Administraţiei şi Internelor*), cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:
      1. Articolele 94, 96, 97, 98, 101, 103,104, secţiunea a 2-a din capitolul VII şi secţiunea 1 din capitolul VIII îşi înceteazã aplicabilitatea asupra poliţiştilor încadraţi în Ministerul Administraţiei şi Internelor.
      2. Secţiunea a 2-a din capitolul VIII şi secţiunea a 4-a din capitolul VII se abrogã.
      --------
      *) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 300/2004 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece are ca obiect reglementãri din sectorul naţional de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã.

      ART. 50
      Publicitatea
      Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
      ART. 51
      Intrarea în vigoare
      Prezentul ordin intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2012.


      p. Ministrul administraţiei şi internelor,
      Mihai Caprã,
      secretar de stat

      Bucureşti, 23 decembrie 2011.
      Nr. 298
       
       

       
      Actualizat şi cu modificările Ordinului M.A.I. 163/2014 - Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 827 din 12 noiembrie 2014.
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.