Internare nevoluntara - Pacient necooperant

[geutz]

Buna seara

Am nevoie de ajutorul vostru; tatal meu a suferit brusc o afectiune psihica (cam acum 2 zile). Am sa incerc sa povestesc cat mai succint situatia:

Pana acum, a mai avut de 2 ori episoade de depresie (odata acum 30 de ani si inca odata acum 10 ani), cand nu vorbea cu nimeni, slabise ft rau, dar nu a fost niciodata violent. Atunci a inteles de vorba buna, a mers la medic, s-a tratat si si-a revenit relativ repede. Vorbim de un om care e painea lui Dumnezeu,care in 65 de ani nici macar nu a injurat si nu a vorbit urat, nu s-a certat niciodata cu nimeni. 

Toata vara a stat singur la tara; venea acasa doar in weekend. E prima vara in care sta acolo, Cam acum 10 zile, i s-a parut ca aude hoti in curte; s-a speriat destul de rau si a chemat Politia, nu au gasit nimic suspect, i-au recomandat sa isi ia caine si cam atat. Cred ca de la sperietura s-a declansat ceva. Weekendul trecut a venit acasa, a stat doua zile. Nu prea avea somn, s-a trezit des noaptea, dar nu a facut si nu a zis nimic suspect. Marti s-a intors la tara. Miercuri si joi noaptea a inebunit-o pe maica-mea cu telefoanele, vorbea numai prostii. Vineri am fost sa il luam de la tara; in timp ce noi veneam, el plecase fara sa ne spuna; am gasit toate usile si portile deschise, lucru pe care nu l-a mai facut niciodata.

Vineri seara, cand ne-am intors de la tara, l-am gasit acasa; nu a avut stare toata seara, ne-a povestit un scenariu SF, ca e urmarit, ca are telefonul ascultat, ca vecinii de la tara sunt implicati intr-un conflict ascuns cu Politia, ca gaseste semne, ca vin hotii; numai aberatii. La un moment dat, nu stia unde e, acasa sau la tara. Ne-a si injurat, lucru pe care nu l-a facut niciodata in viata lui. A spart si niste cani prin casa. Nu a vrut sa mearga la medic.

Astazi pe zi a fost mai linistit; am zis sa-l lasam in pace, si sa-l convingem cu frumosul ca trebuie sa mearga la medic. Pe seara, l-a apucat iar brusc, a iesit in scara si a incercat sa sparga usa unui apartament vecin nelocuit; zicea ca are o intelegere cu vecinul, el sa sparga usa si vecinul sa vina. Am sunat la 112, le-am descris situatia, si am cerut sa ne ajute sa-l ducem la camera de garda de la psihiatrie. Mi-au trimis o ambulanta, care a venit dupa 40 de min. Cand am sunat, dispecerul mi-a facut legatura simutan cu ambulanta si cu politia; am vorbit cu amandoi, si a ramas ca vine doar ambulanta, si politia ramane in stand-by si vine doar daca e nevoie. Nu a vrut sa mearga cu ambulanta, i-a luat la misto si i-a injurat injurat pe asistenti. Asistentii ne-au zis ca nu pot sa il ia daca nu e de acord. Am revenit la 112, am rugat sa trimita si echipajul de Politie. Au venit, au stat de vorba si cu el si cu noi. Politistii au recunoscut ca e evident ca e tulburat si mai delireaza, dar cata vreme nu e violent, nu ne pot ajuta. Le-am povestit ca incercase sa sparga usa vecinului. Mi-au raspuns ca trebuia sa ii chem atunci. Eu am sunat ft repede, dar a durat mult pana a venit salvarea si inca mai mult pana a venit politia (dispecerul le daduse si o adresa grasita)

Eu le-am zis, si la politisti si la asistenti, ca stiu de internare involuntara, si ca imi asum responsabilitatea. Cica nu se poate, daca pacientul nu vrea.

 

Imi cer scuze pentru povestea lunga; aici vine partea in care am nevoie de sfaturile dvs:

Am citit ca internarea nevoluntara se dispune de un medic psihiatru, evident dupa consultarea pacientului, la solicitarea medicului de familie sau a familiei pacientului sau a Politiei sau a instantei. Intrebarea este: cum duc pacientul la medic sa fie consultat, daca el nu vrea sa mearga, daca ambulanta nu vrea sa il transporte si daca politia imi spune ca nu poate face nimic decat cand e prea tarziu (adica violenta grava)? Nu pot sa-l iau pe sus si sa-l bag in masina, ca mi-e frica ca sare din mers si oricum mi-e frica sa conduc cu el in masina.

Eu banuiesc ca a suferit un soc la faza cu hotii; de atunci nu mai doarme bine, bea cafea in nestire si scenariile din mintea lui se agraveaza. E posibil sa aiba nevoie decat de ceva sedative sa doarma bine, si sa isi revina de la sine.

La fel de bine posibil sa fi suferit, Doamne-fereste, vreun accident cerebral, si starea lui sa se agraveze in lipsa unui consult de specialitate si a ingrijirii medicale.

Mi se rupe sufletul sa-l vad asa, vorbim de un om cuminte si muncitor, care-n viata lui nu a suparat pe nimeni, si care in doua zile s-a transformat intr-un om de nerecunoscut.

 

Ce pot sa fac? Sa ma duc la camera de garda de la psihiatrie, sa le povestesc tot si sa cer internarea nevoluntara? Psihiatria nu are ambulanta proprie si nu trimite medic la domiciliu. Sa chem medicul de familie acasa sa vorbeasca cu pacientul, si sa il rog sa solicite el internarea? Sa ma duc la instanta? Instanta va solicita o expertiza, care nu stiu cum se va putea face daca pacientul e necooperant. Sa chem un psihiatru de la o clinica particulara? Oare se deplaseaza la pacient, si daca da, au dreptul sa solicite internarea?

Orice raspuns e binevenit. Va multumesc anticipat.

[Marius]

Încearcă să nu-i spui unde mergeţi, găseşte un pretext. Când îl urci în maşină, e bine să ocupe un loc pe bancheta din spate, pentru că majoritatea autoturismelor au la portierele din spate siguranţă pentru copii, ce nu permite deschiderea din interior.
Eu cred că e mai puţin traumatizant pentru el să fie dus la spital de familie, persoane cunoscute lui, decât să fie dus forţat de nişte reprezentanţii ai autorităţilor (poliţişti ori personal medical), care sunt până la urmă nişte necunoscuţi. 

[geutz]

Multumesc mult pentru raspuns. Treaba e ca are discernamant, si e si putin smecher, nu merge sa-l pacalim. De exemplu, cu santitarii a vorbit urat, dar cand a venit echipajul de politie s-a comportat aproape normal, oricum a fost mult mai calm decat pana atunci.

Pana una-alta, i-am schimbat cafeaua cu cafea decofeinizata. V-am povestit ca bea cafea in nestire, nu a mai dormit bine de cateva zile. Cred ca ultimele doua nopti nu a dormit chiar deloc. Eu tot sper sa il ajunga oboseala, sa doarma o jumate de zi si sa il convingem cu vorba buna.

Intrebarea ramane totusi valabila; daca nu se va putea nici cu vorba buna nici cu pretexte, ce alternative avem?

Stiu ca nu suntem pe un forum medical, nici eu nu am niciun fel de pregatire medicala, dar ma gandesc ca un eveniment care l-a afectat atat de rau intr-un timp atat de scurt este foarte grav si are nevoie cat mai repede de ingrijire medicala, cu sau fara voia lui. Mai mult de atat, nu e vorba numai de tatal meu; mama mea e si ea bolnava, ii e frica sa stea singura cu el in casa si e la un pas sa clacheze.