Jump to content
POLITISTI.ro

Marius

Criza refugiaţilor din Europa pune zona Schengen sub semnul întrebării

Recommended Posts

Marius

Cancelarul german Angela Merkel a declarat astăzi că dacă Europa nu va reuşi să se pună de acord în legătură cu o distribuire echitabilă a refugiaţilor, zona Schengen va fi pusă sub semnul întrebării. 

"Dacă nu putem obţine o distribuire echitabilă a refugiaţilor în Europa, atunci chestiunea privind viitorul zonei Schengen se va afla pe ordinea de zi pentru multe state. Noi nu dorim să se ajungă acolo", a mai spus cancelarul german într-o conferinţă de presă la Berlin. 
 

Pe de altă parte Australia cere Europei să atace Statul Islamic pentru a opri refugiaţii prin vocea ministrului de externe Julie Bishop care a spus într-un interviu acordat unui ziar naţional, că ţările europene ar putea ajuta să se pună capăt unei "crize de proporţii globale" prin bombardamente asupra teroriştilor islamici care distrug state şi provoacă un exod în masă al populaţiilor.

Ce părere aveţi, putem spun adio Schengen?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Această publicitate este afişată doar vizitatorilor. - Click aici pentru înregistrare

danpin

Da, este posibil sa se ajunga acolo.

Pe mine unul nu ma incanta insa deloc trecerea la moneda unica, si asa suntem in pom ca management, initiativa politica, economie, ,orice...

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Marius

Austria a reintrodus astăzi controalele la frontiera cu Ungaria, în interiorul Spaţiului Schenghen. Măsura vizează în special maşinile mari, inclusiv camioane, care ar putea transporta refugiaţi. :naughty:

Share this post


Link to post
Share on other sites
5166

Nu cred ca se va renunta la actuala zona asa usor din cauza beneficiilor financiare pentru tarile membre. Cred in schimb ca se va complica/amana procesul de intrare a altor tari si asa cum ai zis (Marius) in legatura cu Austria, sa se reintroduca controale partiale la punctele de frontiera.

Si asa in UK sunt convins ca asemenea afirmatii publice din partea doamnei Merkel vor pune paie pe foc si vor accelera demersurile actualului guvern pentru referendumul pe tema iesirii din UE. Initial era vorba de 2017, acum dupa castigarea alegerilor, Cameron spunea de 2016.  Daca se ajunge la iesirea UK din UE mi se pare un moment propice pentru Germania sau alte tari membre sa faca pasul inapoi in afara spatiului Schengen.

Si tot pe baza crizei refugiatilor guvernul din UK a aprobat niste fonduri noi repararii/construirii unor noi garduri la punctul de frontiera Dover-Calais. 

Share this post


Link to post
Share on other sites
VladSoare

Pe mine unul nu ma incanta insa deloc trecerea la moneda unica, si asa suntem in pom ca management, initiativa politica, economie, ,orice...

Păi poate tocmai de-aia ar fi o idee bună să trecem la o monedă care să nu mai fie sub controlul politicienilor noștri. ;)

Pînă acum am avut mare noroc cu Isărescu, care-i un om integru și foarte priceput în meseria lui. Nefiind nici corupt, nici șantajabil, a reușit să reziste ani de zile presiunilor din partea tuturor partidelor aflate la putere. Dar el nu va fi acolo la nesfîrșit. Va veni un moment în care va trebui să se retragă. Iar cînd se va retrage, nu știu cît de mari vor fi șansele ca urmașul lui să fie la fel de competent. Cu euro, pîrghiile de care depinde stabilitatea monedei ar fi în mîinile europenilor, nu ale partidelor noastre corupte care ar putea abuza de ele în scopuri proprii.

Sigur, trecerea în sine va fi un șoc puternic, cum a fost și în restul Europei. Dar odată trecut acest șoc, cred că pe termen lung am avea mai multe șanse cu un euro puternic decît cu un leu aflat în derivă.

 

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
ionut72

Ce are moneda euro, stabilitatea economica, Isarescu, cu libera circulatie a persoanei?! Refugiatii pot fi o adevarata problema pentru ca eu nu vad cu convingi pe Ahmed venit din Siria si ajuns pana la Berlin ca el este in lotul de 2000 repartizat Romaniei sau Ungariei. El vrea la Berlin sau Amsterdam,  Copenhaga sau Oslo. Nu o sa accepte Bucuresti, Budapesta ori Sofia, asta cred eu ca va fi problema cu distriburea refugiatilor. Si spatiu Schengen inseamna libertatea de miscare a tuturor persoanelor in cadrul acestui spatiu

Share this post


Link to post
Share on other sites
lancelot

Nu cred ca se va renunta la actuala zona asa usor din cauza beneficiilor financiare pentru tarile membre. Cred in schimb ca se va complica/amana procesul de intrare a altor tari si asa cum ai zis (Marius) in legatura cu Austria, sa se reintroduca controale partiale la punctele de frontiera.

Si asa in UK sunt convins ca asemenea afirmatii publice din partea doamnei Merkel vor pune paie pe foc si vor accelera demersurile actualului guvern pentru referendumul pe tema iesirii din UE. Initial era vorba de 2017, acum dupa castigarea alegerilor, Cameron spunea de 2016.  Daca se ajunge la iesirea UK din UE mi se pare un moment propice pentru Germania sau alte tari membre sa faca pasul inapoi in afara spatiului Schengen.

Si tot pe baza crizei refugiatilor guvernul din UK a aprobat niste fonduri noi repararii/construirii unor noi garduri la punctul de frontiera Dover-Calais. 

Stai linistit, UK nu doreste sa iasa din UE, au interese economice sa ramana si vor ramane. 

Share this post


Link to post
Share on other sites
Elvis

Nu iubesc NATO, ONU, SUA, Rusia, Spaţiului Schenghen , moneda unica, guvernul mondial, cipurile etc. Nu cred ca ne-a intrebat nimeni daca ne dorim in Europa Unita , o Europa a sefilor de stat  care de fapt o controleaza, Franta, Germania si Anglia, niste slugi ale SUA, ca niste tirani comunisti. Ceausescu mi se pare o gluma pe langa baba asta senila care conduce Europa. Eu nu stiu cum o mai suporta nemtii. Ba asta din Franta ne ameninta ca daca nu vrem sa ,,adoptam " cateva mii de ,,sirieni" care de fapt nu sunt sirieni nu ne mai primesc la masa bogatilor. De parca pana acum am fost. Si-au adus aminte de noi, iar noi ca niste idioti pupam mana care pana acum ne-a lovit. Am asteptat SUA cincizeci de ani si cand a venit ne-a luat tot. In tara asta nu mai avem nimic iar cand aud din gura politicienilor ,,siguranta nationala" mi-as dori sa fie interzis pentru ei prin lege nu prin ordonanta de urgenta cuvantul patriotism! Au dat pe nimic, pardon pe redevente de 4%, bogatiile naturale ale acestei tari, ba mai citeam ca Fonta negociaza un contract cu domnii chinezi pentru Cernavoda, Rovinari si Turceni , afacere in care chinezii sa controleze 90% din actiuni. Dupa ce Nastase a vandut petrolul austriecilor de la OMV si rusilor de la LUKOIL, fabricile de otel indienilor , combinatele le-au taiat si le-au vandut la fier vechi, basitul a reusit sa vanda flota unei tari fara sa pateasca nimic, cica navele alea nu valorau nimic, energia produsa de hidrocentrale, adica aia ieftina, baietilor destepti, CEZ baietilor ,,jmecheri" din Cehia, telefonia fixa si mobila nemtilor de la TELEKOM , ca dealtfel si tranportul gazelor naturale din Romania prin conducte construite de petrolistii romanasi, cea mai puternica firma de cablu Ungariei, comertul cu flori este controlat de Olanda, padurile seculare Ungariei si Austriei, de fructe si legume nu mai vorbesc sau produsele din carne pe care le bagam in noi si ne otravim in fiecare zi,  agricultorii si crescatorii de animale romani fiind ingropati in taxe si impozite etc. ne cer sa primim cateva mii de ,,sirieni"! In timp ce suntem adormiti cu Rosia Montana, tot respectul pentru oamenii de acolo care nu vor sa fie stramutati, in jurul Rosiei Montana, domnii politicieni au trecut asa pe sest o lege care permite exploatarea aurului, se extrage aurul de la minele din jurul Rosiei Montana sau din alte judete, pentru ca nu-i asa datorita marelui finantist Isarescu ne-am pierdut dreptul de a stanta aurul extras de la noi din tara. Si toate aceste lucruri se intampla sub ochii nostrii prin contracte supersecrete! Dupa 50 de ani de comunism rusesc, rusii care ne-au luat tezaurul si carora le-am platit despagubiri de razboi, au venit astia cu Europa Unita si ne-au lasat desculti iar acum imi spun ca trebuie sa ii iubesc! Fraternite, egalite, solidarite...sa ne avem ca fratii sa ne f... altii!

Franta, al carui model l-am copiat, ca suntem francofoni prin excelenta, este cel mai bun exemplu de stat care si-a construit cu manuta lui un dezastru demografic. Francezii sunt practic pe cale de disparitie. Nici Olanda, Belgia sau Suedia nu sunt departe. Ei, cetatenii civilizati, nu au fost in stare sa se descurce cu rromi nostri, dupa ce ani de zile ne-au popovaduit modelele de integrare sociala si economica. Cand au ajuns la ei ni i-au trimis inapoi ba le-au mai dat si mii de euro crezand ca rromi se vor intoarce in Romania si se vor apuca de munca.Ce idioti! Cultura tiganilor este veche de mii de ani iar ei au crezut ca o schimba cu cateva mii de euroi! Nu a reusit Hitler, Stalin, Antonescu etc si reusesc francezii sau frantuzoicele! Regii Frantei se rasucesc in mornmat cum se vor rasucii in mormant Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Mircea cel Batran, Mihai Viteazul etc daca vom construi mega moscheea la Bucuresti! Francezii care ne fac tigani si cersetori, desi sunt mai negrii ca noi, ne ameninta ca nu vrem sa acceptam cotele de refugiati! Cat tupeu jegos! Cateva sute de ani stramosii nostri au luptat ca tara asta sa nu devina pasalac, au murit, au platit tribut s-au ....,,descurcat" iar acum noi sunt iubitori ai islamului! Doamne Dumnezeule ce vremuri traim! Ei nu s-au descurcat cu tiganii dar se vor descurca cu teroristii!

Avem arabii nostri, turcii nostri, musulmanii nostrii, sirienii nostri, palestinienii nostri etc pe care i-am acceptat, care s-au casatorit cu romance, au familii, au facut afaceri profitabile in Romania, nu avem nimic cu ei atat timp cat respecta legea Romaniei si religia ortodoxa! Dar nu imi doresc ca baiatul meu sa isi schimbe religia obligat de ,,sharia"! ,,Copii vostri se vor ruga la Allah sau vor muri!" ...asta scriu cretinii fanatici pe cladirile din Germania, Franta sau Anglia.  State care le platesc ajutor social si ii hranesc! Ba l-am vazut pe un lider fanatic de al lor cum spunea ca ,,Romania este teritoriu islamic si trebuie eliberat!"

Este timpul sa spunem ca nu dorim tabere de refugiati fanatici pe teritoriul Romaniei iar baba senila sa ii angajeze la Porche cum spunea, sa ii folosesca pentru sustinerea economiei germane sau sa ii ia la ea acasa! Europa ii trateaza pe romanii plecati la munca acolo ca pe ultimii oameni iar acu baba asta ne spune ca suntem obligati sa luam 7000 de refugiati! Ce suflet mare! Ca astia, musulmanii, se duc acolo sau vin la noi la munca! Nu dorim mega moschee, nu dorim sa ne schimbam religia, nu dorim sharia!

Vrem sa traim in pace pe pamantul pe care l-au aparat stramosii nostri cu pretul vietii! Sunt roman ortodox si asa vreau sa raman!

PS. ,,Pînă acum am avut mare noroc cu Isărescu" ....apara si fereste Doamne! El este principalul vinovat pentru dezastrul in care se afla Romania!

Edited by Elvis
  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
VladSoare

PS. ,,Pînă acum am avut mare noroc cu Isărescu" ....apara si fereste Doamne! El este principalul vinovat pentru dezastrul in care se afla Romania!

De ce? :unsure:

Ce legătură are un om tehnic, al cărui rol este să țină în frîu moneda națională (rol pe care l-a îndeplinit cu brio), cu jaful și mafia lui Iliescu, Hrebenciuc, Năstase, Băsescu, Ponta? În ce fel a provocat Banca Națională dezastrul României?

Dacă el e "principalul" vinovat, atunci toți ceilalți ce sînt? 

Deși îți dau dreptate în anumite privințe, multe sînt exagerări. Nu mai crede chiar tot ce se scrie pe internet. Boala internetului este că oricine poate scrie orice.

Așa cum alții au clișeele lor despre români, la fel au și românii clișeele lor despre occidentali. Care clișee sînt adesea greșite, tot la fel cum sînt și ale lor despre noi. Nimeni nu-i tratează pe românii care muncesc acolo ca pe ultimii oameni. Am lucrat personal cu nemți, olandezi, belgieni și a fost o plăcere. E pur și simplu o plăcere să lucrezi cu nemții, iar ei au o părere foarte bună despre români. La fel și olandezii, erau încîntați să lucreze cu noi. Românii stabiliți acolo, și din care am cunoscut destui, o duc foarte bine și sînt respectați de comunitate. La fel și în Anglia. Ceea ce scrie un dement á la Vadim (că au și ei dintr-ăștia) într-o fițuică de scandal ca The Sun n-are nici o legătură cu adevărul. Dar prinde la public.

 

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
Elvis

Vlad Soare continua sa visezi, am cam trecut prin tarile astia pe care le lauzi tu atat si am simtit pe pielea mea ce inseamna sa fii roman. Daca vrei sa experimentezi treci prin Covasna si Harghita nu trebuie sa faci o calatorie lunga pana in Olanda spre exemplu.

Dar hai sa revenim la Isarescu al carui fan vad ca esti.....cel mai mare guvernator in viata, matusalemicul guvernator, ,,iluminatul" guvernator...nemuritorul! Oare de ce nu a fost schimbat de niciun regim politic pana acum? Cred ca daca moare trebuie sa il formolizam ca pe Lenin si sa il punem in sala aia mare din Banca Nationala pe care a deschis-o decat pentru Grupul Bilderberg cand au hotarat in scarba sa treaca si prin Romania, unde noi romanii sa mergem sa luam lumina. Niciun romanas indiferent ce a facut pentru tara asta nu a avut aceasta onoare! Din septembrie 1990 pana acum Isarescu a facut ce a vrut cu aceasta tara din punct de vedere financiar. Absolut orice a vrut! Ca nimeni nu stie cat este de bogat este alta poveste, dar ma intreb de ce nu se retrage in glorie sa se ocupe de vita de vie de la Dragasani si sa isi creasca nepoteii ? Are totusi o varsta respectabila, vrea sa iasa din Banca Nationala cand o sa isi dea obstescul sfarsit?

 

Ce legatură are Mugur Isarescu cu Roşia Montana?

,,La sfârşitul anului 1982, România atingea vârful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependentă Fondul Monetar Internaţional, care, în înţelegere cu miliardarul George Soros, despre a cărui implicare în evenimentele din decembrie 1989 voi vorbi ulterior, a planificat, o serie de operaţiuni speculative dezastruoase pentru România.

După aceste operaţiuni speculative, ţara noastră ar fi urmat să intre în blocaj financiar şi încetare de plăţi. Numai că Nicolae Ceauşescu a luat FMI-ul prin surprindere, hotărând după 1985 să facă plata tuturor datoriilor externe înainte de termen, România nemaintrând în capcana tranzacţiilor bursiere întinsă de FMI. Soros reuşind ulterior să dea un „tun” de 1,1 miliarde de lire sterline prin intermediul bursei din Londra. Chiar şi aşa FMI-ul a impus României penalizări pentru plăţi anticipate. Din cauza FMI-ului dirijat de SUA, care cerea achitarea datoriei României cu o dobândă triplată, mare parte din producţia agricolă şi industrială a ţării a trebuit să ia calea exportului, creând deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost raţionalizat şi benzina a fost distribuită pe cartelă. Aşa se face că, începând din 1987, SUA au dezlănţuit o campanie intensă de diabolizare a lui Ceauşescu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Liberă şi Vocea Americii au lansat în premieră zvonul fals că Gorbaciov stabilise un înlocuitor al lui Ceauşescu. În martie 1989, când Ceauşescu reuşise să ramburseze integral datoriile, România mai avea în plus 3,7 miliarde USD depuşi în bănci şi creanţe de 7-8 miliarde USD. La această sumă s-ar fi adăugat şi exporturile României din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate în cei 24 de ani scurşi de la revoluţie, nu mai pot justifica azi decât existenţa a 2 miliarde USD. De ce s-au „volatilizat” aceşti bani? N-are rost să mai explic. Cine a făcut-o? Dacă România avea şi după 1989 în serviciile de informaţii şi în Parchete vreun român patriot, am fi aflat până acum.

Există indicii că în noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila prezidenţială de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destinaţia Teheran. Şi că avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cântărind 24 t. Într-adevăr, avionul figurează în fişele de evidenţă aeriană că s-a întors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Dacă lucrurile sunt reale şi explicaţia poate fi una extrem de simplă. Ceauşescu descoperise încă din 1987 că România avea în propria ogradă toate „comorile” care-i permiteau să nu mai depindă vreodată de FMI şi mai mult decât atât i-ar fi făcut concurenţă acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul şi Libia, într-o bancă care să acorde împrumuturi cu dobânzi mici, destinate ţărilor în curs de dezvoltare. Banca în cauză se numea BRCE (Banca Română de Comerț Exterior) prin intermediul căreia, întreprinderile de comerț exterior ale României derulaseră operaţiunile de aport valutar special, de pe urma cărora a fost rambursată datoria externă a ţării noastre.

FMI îşi permitea să acorde de câteva decenii împrumuturi, condiţionate de ingerinţele brutale în economia ţărilor creditate, datorită rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea. Hărţile cu zăcămintele minerale începuseră să fie introduse pe calculator în România, la sediul Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje „Geofizica” din anul 1971 şi erau permanent actualizate, aşa că Ceauşescu a aflat că din munţii României se extrăseseră până în 1987 circa 2.070 de tone de aur şi că România mai avea 6.000 tone aur, adică de trei ori cât se exploatase până atunci şi care în 2013 a ajuns să valoreze 250 miliarde euro. Numai că pe lângă aur, Ceauşescu ştia că în aceleaşi zăcăminte se află argint şi metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. Şi conta mult pe acestea întrucât ele sunt evaluate azi la 100 de miliarde de euro. În acei ani, aplicaţiile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani şi sovietici la programele lor cosmice Apollo şi Soiuz abia începeau să apară pe piaţă.

Videoplayerele/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele şi telefonia mobilă, au la bază microprocesoarele la fabricaţia cărora materia primă sunt metalele rare aflate din abundenţă, alături de aur în zăcămintele din Munţii Apuseni (minele Roşia Montană, Almaş, Baia de Arieş, Bucium, Brad şi Săcărâmb).

După 1990 au apărut o mulţime de producători europeni de telefonie mobilă precum Nokia care au fost nevoiţi să importe aceste metale rare din Africa Centrală şi Australia, deşi România era mai aproape. Boom-ul producţiei la nivel mondial de calculatoare şi telefoane mobile s-a produs după 1990, când în România avusese deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989. Chiar şi aşa, Ceauşescu prevăzuse această dezvoltare şi construise împreună cu concernul american Texas Instruments, o întreagă platformă industrială dedicată electronicii, numită IPRS Băneasa, lăsând-o moştenire românilor. Care cu o minimă investiţie, ar fi permis României să producă şi să deţină calculatore, telefoane mobile, reţele proprii de internet şi de telefonie. Numai că imediat după 1990, IPRS a fost dezmembrată cu bună ştiinţă pentru a fi transformată în investiţie imobiliară. Să nu fi ştiut aceste lucruri cel care conduce „de facto” SIE, generalul Silviu Predoiu, absolvent al facultăţii de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la ICE Geomin (1984-1985) și la Întreprinderea de Metale Rare din București –IMRB (1985-1990), îndeplinind din 1987 funcţia de CI-st al IMRB? Să nu fi ştiut aceste lucruri preşedintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut revelaţia nerentabilităţii mineritului în România, închizând jumătate din exploatările miniere? Să nu-i fi spus măcar şeful cancelariei sale prezidenţiale, Dorin Marian şi el geolog de meserie? Să nu fi ştiut nici măcar premierii Teodor Stolojan şi Nicolae Văcăroiu, proveniţi din Consiliul Planificării economice de dinainte de 1989? Şi nici Ion Iliescu fost membru CPEx al PCR?Pe baza estimărilor specialiştilor săi, Ceauşescu şi-a făcut un plan de extracţie masivă până în anul 2040, astfel încât banca pentru investiţii în ţările în curs de dezvoltare, să beneficieze de un flux neîntrerupt de finanţare, acoperit în aur. Aşadar, Ceauşescu intenţiona ca în decurs de o jumătate de secol să extragă la greu aur şi metale rare româneşti, care să-i asigure un fond anual de cel puţin 8 miliarde USD pe care România să-l ruleze prin intermediul BRCE (care avea ea însăşi un capital de peste 10 miliarde USD), investindu-l în construcţia de obiective economice şi de infrastructură în afara graniţelor, cu proiecte concepute de arhitecţii români, cu mână de lucru constituită din muncitori şi ingineri români şi cu utilaje şi maşini proiectate şi produse în România. Unde? În primul rând în China şi în statele prietene acesteia din Asia de Sud-Est, în Iran şi în statele musulmane aliate acestuia din Africa şi Orientul Apropiat şi pe cont propriu în America de Sud. Adică exact ceea ce face China acum cu Victor Ponta şi Traian Băsescu care stau cu mâna întinsă la cerşit pentru posibile investiţii de 8 miliarde de euro.Trebuie să recunosc că acest plan, conceput de mintea nu prea şcolită a lui Ceauşescu, un om neobişnuit de patriot pentru poporul lipsit de recunoştinţă, din mijlocul căruia s-a ridicat, era genial. Şi poate fi numit Testamentul lui Ceauşescu. Interesant ar fi să urmărim ce s-a întâmplat cu „comoara” respectivă, după asasinarea lui Ceauşescu. BRCE, care după revoluţie şi-a schimbat numele devenind Bancorex, a ajuns în faliment în 1999, după ce prin ea, Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale zeci de mii de membri ai nomenclaturi postdecembriste, provenită din falşi dizidenţi şi chiar suspecţi de terorismul practicat după Lovitura de Palat din 22 decembrie 1989. Sub privirea guvernatorului BNR. Bancorex a fuzionat prin absorbţie în Banca Comerciala Romana (BCR) şi la privatizarea din 2006 a BCR, guvernatorul BNR împreună cu premierul Tăriceanu a obligat poporul român să plătească suma de 3,75 miliarde euro către Erstebank, din Austria, pentru găurile negre avute de Bancorex. Cum din privatizarea BCR românii au încasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai au de plătit acestora încă 1,5 miliarde euro. Dacă prin absurd la conducerea României ar fi nimerit din greşeală vreun om cât de cât patriot ca Ceauşescu şi i-ar fi trăsnit prin cap să aplice Testamentul lui Ceauşescu, i-ar fi fost imposibil, căci îi lipsea una din rotiţele mecanismului conceput de el, banca românească.Din septembrie 1990 şi până azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al Băncii Naționale a României a fost Mugur Isărescu. Cel care a fost până în decembrie 1989 cercetător la Institutul de Economie Mondială, obținând titlul de doctor în economie, ca urmare a participării la cursuri organizate în SUA. În perioada ianuarie–septembrie 1990, Isărescu a funcţionat ca reprezentant comercial al ambasadei României la Washington. În anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare bursă a aurului din lume, a decretat că producţia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producător garantat) nu se mai încadrează în standardele internaţionale. Prin aceasta, România pierdea dreptul la utilizarea poansonului internaţional al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numărul de ordine, greutatea, concentraţia, denumirea producătorului şi sigla Băncii Naţionale. România a fost astfel interzisă pe lista producătorilor şi exportatorilor de aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodată depozite de lingouri din aurul românesc. Doar o întâmplare a făcut ca într-o conferinţă de presă a PRM să fie prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra că printr-o stranie coincidenţă, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos din ţară 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania. În perioada 2002-2013, din dispoziţia aceluiaşi Mugur Isărescu, două treimi din rezerva de aur lăsată de Ceauşescu României, adică 61,2 tone, au ajuns să fie depozitate în bănci din afara graniţelor, lipsind astfel România de a doua rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu.Pentru a desăvârşi opera de blocare a accesului românilor la propriul aur şi metale rare, la propunerea ministrului Industriilor, Radu Berceanu licenţa de exploatare a aurului şi metalelor rare nr. 47/1999, este acordată prin HG 458/1999 (ale cărei prevederi sunt şi azi secrete) companiei private străine Roşia Montană Gold Corporation, avându-l ca paravan pe Vasile Frank Timiş. De atunci, statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la încă opt firme străine licenţe de explorare şi exploatare pentru aurul şi metalele rare româneşti din Apuseni. Fix pe zăcămintele din hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu. Legea minelor, a fost modificată astfel, încât România să primească din partea companiilor străine care exploatează resursele sale subterane, o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage, în timp ce în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%. Aşadar şi ultima rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu pentru supravieţuirea României a fost deja vândută."

 

Mentionez ca aceste date nu sunt luate din vreo ,,fituica " a lui Vadim! Nu sunt vreun fan a lui Ceausescu, nimeni din familia mea, parinti sau bunici, nu a fost membru de partid. Basescu sub directa supraveghere a lui Isarescu imprumuta acum cativa ani 20 de miliarde de euro. Stie cineva unde sunt?

PS.  PRM si Vadim care cica a cam murit de batranete, povesti...adevarate!

 

Edited by Elvis
  • Upvote 1
  • Downvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Marius

Foaie verde taină ... în topicul cu titlul "Criza refugiaţilor din Europa" voi scrieţi de Isărescu, Roşia Montana ... 

Share this post


Link to post
Share on other sites
VladSoare

Mda, păi în general cam orice discuție despre problemele europene tinde invariabil să alunece către "europenii ne sug sîngele, ne tratează ca pe niște sclavi, noi am fi cel mai tare popor din lume dacă ne-ar lăsa străinii, etc." :)

Cît despre Schengen, eu sînt de părere că este în principiu un concept foarte bun, dar care nu poate funcționa decît cu granițe exterioare solide. Or în cazul de față spațiul Schengen a dovedit că avea granițele exterioare făcute din șvaițer. E normal ca toată ideea de Schengen să se clatine în aceste condiții. Germania, Austria, Danemarca, Olanda, și-au desființat granițele punîndu-și încrederea în ale Ungariei, iar Ungaria a arătat că nu le poate apăra, că orice țigan poate intra acolo ca-n brînză cînd are chef. Granița nu se apără cu principii de corectitudine politică și cu tunuri cu apă. Granița se apără cu arme și cu muniție de război. Cine forțează granița trebuie împușcat pe loc. Dacă țările de la margine nu sînt în stare să facă asta, atunci spațiul Schengen nu poate funcționa.

Edited by VladSoare
  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Similar Content

    • Marius
      By Marius
      ORDIN nr. 212 din 23 septembrie 2010
      privind procedurile de lucru pentru activităţile autorităţilor naţionale competente din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor aferente semnalărilor din Sistemul Informatic Naţional de Semnalări sau Sistemul de Informaţii Schengen
       
      EMITENT
      MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
      Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 19 octombrie 2010

      Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării poliţieneşti internaţionale, aprobată prin Legea nr. 104/2007, ale Convenţiei semnate la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, ale Regulamentului (CE) nr. 1.987/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind instituirea, funcţionarea şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen din a doua generaţie (SIS II), ale Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului din 12 iunie 2007 privind înfiinţarea, funcţionarea şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen de a doua generaţie (SIS II), ale Regulamentului (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.540/2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind aderarea la spaţiul Schengen pentru perioada 2008-2011,
      în temeiul art. 66 din Legea nr. 141/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen şi al art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
      ministrul administraţiei şi internelor emite următorul ordin:

      Capitolul I 
      Dispoziţii generale

      Articolul 1

      (1) Prezentul ordin reglementează activităţile ce trebuie întreprinse de autorităţile naţionale competente din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare MAI, implicate în efectuarea de tranzacţii cu semnalările din componenta naţională a Sistemului de Informaţii Schengen, precum şi modalitatea de exercitare a dreptului de acces la datele cu caracter personal care sunt prelucrate în acest sistem.
      (2) Prezentul ordin reglementează şi activităţile ce trebuie întreprinse în cazul realizării unui rezultat pozitiv la o semnalare din componenta naţională a Sistemului de Informaţii Schengen.

      Articolul 2

      În cuprinsul prezentului ordin, termenii şi expresiile folosite au următoarele semnificaţii:
      a) Sistemul Informatic Naţional de Semnalări, denumit în continuare SINS - sistemul informatic compatibil cu Sistemul de Informaţii Schengen de generaţia a doua, care conţine semnalări de interes naţional şi semnalări de interes Schengen introduse de către autorităţile naţionale competente;
      b) Sistemul de Informaţii Schengen, denumit în continuare SIS - sistemul informatic instituit la nivelul Uniunii Europene şi utilizat de statele membre pentru cooperarea, prin schimb de informaţii, în vederea menţinerii ordinii publice şi securităţii naţionale pe teritoriile acestora;
      c) copia naţională a SIS - copia completă sau parţială a bazei de date a SIS, accesibilă pentru efectuarea de căutări de către autorităţile naţionale competente;
      d) componenta naţională a SIS, denumită în continuare N.SIS - sistemul informatic constituit din SINS şi copia naţională a bazei de date centrale a SIS, care permite efectuarea de căutări de către autorităţile române;
      e) semnalare - setul de date introduse în SINS referitoare la persoane sau bunuri cu privire la care au fost dispuse unele măsuri, în condiţiile legii, în vederea realizării unui interes public, respectării regimului liberei circulaţii a persoanelor şi bunurilor ori asigurării ordinii şi siguranţei publice şi prevenirii unor ameninţări la adresa securităţii naţionale;
      f) semnalare de interes naţional - semnalarea introdusă de o autoritate naţională competentă în SINS;
      g) semnalare de interes Schengen - semnalarea transmisă din SINS în SIS;
      h) autorităţi naţionale competente - autorităţile publice române ale căror drepturi de acces la SINS sunt stabilite potrivit art. 5 din Legea nr. 141/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen;
      i) stat membru - stat care utilizează SIS;
      j) tranzacţie - orice operaţie de introducere, modificare, ştergere sau consultare a datelor conţinute în N.SIS;
      k) date adiţionale - datele stocate în N.SIS în legătură cu semnalările din N.SIS şi care sunt disponibile imediat după identificarea persoanelor ca urmare a căutărilor efectuate în acest sistem;
      l) informaţii suplimentare - informaţiile care nu sunt stocate în SIS, dar care sunt în legătură cu semnalările din SIS şi care urmează să fie transmise în cadrul schimbului de informaţii suplimentare;
      m) rezultat pozitiv - rezultatul obţinut în urma efectuării unei căutări în N.SIS, concretizat în identificarea unei persoane sau a unui bun care face obiectul unei semnalări;
      n) Biroul SIRENE naţional - structura specializată din cadrul MAI care asigură realizarea schimbului de informaţii suplimentare cu birourile SIRENE din celelalte state membre;
      o) Manualul SIRENE - documentul adoptat la nivelul Uniunii Europene care cuprinde normele pentru schimbul de informaţii suplimentare între statele membre;
      p) controlul discret - obţinerea unor date şi informaţii referitoare la persoane sau bunuri cu privire la care a fost introdusă o semnalare în acest scop în SINS ori în SIS, cu ocazia desfăşurării de către autorităţile române a controlului la trecerea frontierei de stat sau altui tip de control poliţienesc ori vamal, fără ca persoanele în cauză să fie informate despre existenţa respectivei semnalări, în scopul comunicării acestora către autoritatea care a introdus semnalarea;
      q) indicator de validitate - set de informaţii ataşate unei semnalări din SIS care determină neexecutarea acţiunilor în baza semnalării respective sau executarea unor acţiuni alternative prevăzute de lege;
      r) utilizator final - personalul autorităţilor naţionale competente din cadrul MAI autorizat potrivit atribuţiilor de serviciu să efectueze tranzacţii cu semnalările din N.SIS.

      Articolul 3

      (1) Autorităţile naţionale competente din cadrul MAI sunt:
      a) Poliţia Română;
      b) Poliţia de Frontieră Română;
      c) Jandarmeria Română;
      d) Oficiul Român pentru Imigrări, denumit în continuare ORI;
      e) Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, denumită în continuare DEPABD;
      f) Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, denumită în continuare DRPCIV;
      g) Direcţia Generală de Paşapoarte, denumită în continuare DGP.
      (2) În cuprinsul prezentului ordin bazele de date sunt sisteme informatice pentru evidenţa diferitelor categorii de persoane, obiecte, documente, care fac obiectul activităţilor poliţieneşti specifice şi care sunt administrate de către structurile subordonate MAI.
      (3) Pentru buna desfăşurare a activităţilor specifice în legătură cu semnalările din SINS structurile din subordinea MAI pot organiza în administrarea lor şi alte baze de date.

      Articolul 4

      Autorităţile naţionale competente din cadrul MAI introduc în SINS următoarele tipuri de semnalări:
      a) semnalări cu privire la persoane căutate în vederea predării în baza unui mandat european de arestare sau în vederea extrădării;
      b) semnalări cu privire la persoane dispărute;
      c) semnalări cu privire la persoane căutate în vederea participării la o procedură judiciară;
      d) semnalări cu privire la persoane sau bunuri, în scopul efectuării de controale discrete;
      e) semnalări privind bunuri căutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale;
      f) semnalări privind străinii, în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român sau în scopul executării unei măsuri prin care se interzice şederea pe teritoriul României.

      Capitolul II 
      Semnalări cu privire la persoane căutate în vederea predării în baza unui mandat european de arestare sau în vederea extrădării

      Articolul 5

      (1) Crearea unei semnalări naţionale cu privire la persoane căutate în vederea predării în baza unui mandat european de arestare sau în vederea extrădării în baza unui mandat de urmărire internaţională reprezintă introducerea unui set de date în baza de date "Urmăriţi" de la nivelul Poliţiei Române şi transmiterea acestora în SINS şi apoi în SIS.
      (2) Introducerea se realizează de către structura Poliţiei Române care a solicitat emiterea mandatului european de arestare ori a mandatului de urmărire internaţională sau pe a cărei rază teritorială domiciliază persoana urmărită, de către poliţişti anume desemnaţi din cadrul Direcţiei investigaţii criminale, serviciilor de investigaţii criminale de la nivelul inspectoratelor de poliţie judeţene şi Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, precum şi din cadrul birourilor de investigaţii criminale de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti.

      Articolul 6

      (1) Pentru crearea unei semnalări se introduc în mod obligatoriu cel puţin următoarele date:
      a) numele şi prenumele, iar atunci când este cazul, numele dat la naştere şi numele anterior, orice pseudonime (alias) ce pot fi introduse separat;
      b) sexul;
      c) menţiuni cu privire la decizia sau hotărârea care a stat la baza semnalării;
      d) măsura de urmat.
      (2) Structurile de poliţie prevăzute la art. 5 alin. (2) introduc, în măsura în care sunt disponibile, şi următoarele date cu privire la persoana căutată: semnele fizice particulare, obiective şi inalterabile, data şi locul naşterii, cetăţenia, menţiunea că persoana vizată este înarmată, violentă sau evadată, motivul semnalării, legătura cu alte semnalări, tipul infracţiunii.
      (3) La semnalarea creată în baza de date "Urmăriţi" se ataşează, ca şi date adiţionale, în mod obligatoriu un fişier în format jpeg cuprinzând imaginea scanată a mandatului european de arestare, şi, atunci când este disponibilă, o traducere a mandatului european de arestare în una sau mai multe dintre limbile oficiale ale instituţiilor Uniunii Europene.
      (4) La semnalarea creată în baza de date "Urmăriţi" se ataşează fotografia şi amprentele persoanei în cauză, dacă sunt disponibile.

      Articolul 7

      (1) Concomitent cu introducerea datelor prevăzute la art. 6, structurile de poliţie menţionate la art. 5 alin. (2) transmit Biroului SIRENE naţional următoarele documente, numai în format electronic:
      a) mandatul de executare a pedepsei închisorii, mandatul de arestare preventivă sau sentinţa penală de internare la neuropsihiatrie;
      b) sentinţa penală sau rechizitoriul;
      c) cazierul judiciar;
      d) informaţii referitoare la posibila locaţie din străinătate.
      (2) În condiţiile prevăzute la alin. (1) se transmit şi toate datele obţinute referitoare la zonele în care a fost semnalată persoana, numere de telefon utilizate, mijloace de transport utilizate şi alte date care să conducă la localizarea acesteia.
      (3) Transmiterea în SIS a semnalării privind persoana căutată în vederea predării în baza unui mandat european de arestare sau în vederea extrădării în baza unui mandat de urmărire internaţională se efectuează după validarea acesteia de către Biroul SIRENE naţional.
      (4) În situaţia în care Biroul SIRENE naţional nu validează introducerea semnalării, se contactează structura de poliţie care a iniţiat procesul de introducere, pentru remedierea de îndată a erorilor constatate.

      Articolul 8

      (1) Dacă pe numele aceleiaşi persoane este emis de către autorităţile judiciare din România un alt mandat european de arestare sau mandat de urmărire internaţională, acesta se ataşează semnalării anterioare.
      (2) Structura de poliţie sesizată cu privire la executarea celui de-al doilea mandat european de arestare sau mandat de urmărire internaţională transmite structurii de poliţie care a introdus prima semnalare în sistem noul mandat european de arestare ori noul mandat de urmărire internaţională, pentru ataşarea acestuia la semnalarea anterioară.
      (3) Modificarea semnalării, prin adăugarea unuia sau a mai multor mandate europene de arestare ori mandate de urmărire internaţională, fotografii sau amprente, se validează de către Biroul SIRENE naţional.

      Articolul 9

      Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare naţională introdusă în SINS/SIS, referitoare la o persoană căutată pentru a fi arestată în vederea predării sau extrădării, reţine persoana în cauză şi informează de îndată cea mai apropiată unitate de poliţie ori de poliţie de frontieră. Biroul SIRENE naţional este informat telefonic şi prin fax/e-mail, prin transmiterea formularului naţional de tip G, prevăzut în anexa nr. 1, de către structura care realizează rezultatul pozitiv.

      Articolul 10

      (1) Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare străină referitoare la o persoană căutată pentru a fi arestată în vederea predării sau extrădării ia toate măsurile potrivit legislaţiei naţionale în vederea realizării scopului semnalării, precum şi măsuri de informare, în regim de urgenţă, a Biroului SIRENE naţional, telefonic şi prin fax/e-mail, prin transmiterea formularului naţional de tip G.
      (2) Prin formularul menţionat la alin. (1), transmis Biroului SIRENE naţional, utilizatorul final poate solicita informaţii suplimentare cu privire la persoana care face obiectul semnalării. Răspunsul la solicitare se transmite de către Biroul SIRENE naţional prin intermediul unui formular naţional de tip M - persoane, prevăzut în anexa nr. 5, în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 8 ore, prin mijloace electronice sau, în imposibilitatea utilizării acestora, prin orice mijloace care lasă urmă scrisă.

      Articolul 11

      (1) Persoana care face obiectul semnalării este prezentată, în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 10 ore, procurorului delegat din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel competentă în executarea mandatului european de arestare sau în procedura judiciară de extrădare, după caz.
      (2) Odată cu prezentarea persoanei menţionate la alin. (1) la unitatea de parchet competentă se prezintă şi cel puţin următoarele documente:
      a) semnalarea SIS, precum şi formularele A şi, eventual, M aferente acesteia;
      b) mandatul european de arestare, ataşat la semnalarea SINS/SIS, după operaţionalizarea Sistemului de Informaţii Schengen din a doua generaţie;
      c) fotografia persoanei în cauză, dacă este ataşată la semnalarea SINS/SIS sau există în bazele de date naţionale;
      d) traducerea mandatului european de arestare în limba română, franceză sau engleză, dacă acesta este ataşat la semnalarea SINS/SIS;
      e) proces-verbal de depistare;
      f) documentul de identitate sau proces-verbal de identificare.
      (3) Predarea persoanei arestate autorităţilor din statul solicitant se realizează de către structurile Poliţiei Române ce au competenţe în acest sens, în termenele stabilite potrivit Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, cu modificările şi completările ulterioare.

      Articolul 12

      (1) În cazul în care se realizează în străinătate un rezultat pozitiv în legătură cu o semnalare naţională privind o persoană căutată pentru a fi arestată în vederea predării sau extrădării, Biroul SIRENE naţional informează de îndată, în scris, structura Poliţiei Române care a introdus semnalarea, prin transmiterea unui formular naţional de tip G.
      (2) Schimbul de informaţii suplimentare cu privire la persoana ce face obiectul semnalării prevăzute la alin. (1) se efectuează prin intermediul Biroului SIRENE naţional prin utilizarea unui formular naţional de tip M - persoane.
      (3) Toate structurile din subordinea MAI cărora Biroul SIRENE naţional le adresează o solicitare de informaţii suplimentare cu privire la o astfel de semnalare furnizează aceste informaţii în termen de maximum 8 ore de la primirea solicitării, printr-un formular naţional de tip M - persoane.
      (4) Preluarea persoanei arestate din străinătate se realizează de către structurile Poliţiei Române ce au competenţe în acest sens, în termenele stabilite potrivit Legii nr. 302/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

      Articolul 13

      (1) Semnalările privind persoanele căutate pentru a fi arestate în vederea predării sau extrădării sunt păstrate în sistem numai pentru perioada necesară realizării scopului pentru care au fost introduse conform legislaţiei naţionale în vigoare, dar fără a depăşi perioada de 3 ani.
      (2) Înainte de împlinirea termenului de 3 ani, SINS/SIS generează automat notificări către structura de poliţie care a introdus semnalarea, cu privire la ştergerea programată a semnalărilor.
      (3) Perioada de valabilitate a semnalărilor privind persoanele căutate pentru a fi arestate în vederea predării sau extrădării poate fi prelungită de către structura Poliţiei Române care a introdus semnalarea ca urmare a analizării necesităţii menţinerii datelor în SINS/SIS şi în urma validării de către Biroul SIRENE naţional.

      Articolul 14

      Ştergerea semnalărilor naţionale referitoare la persoane căutate pentru a fi arestate în vederea predării sau extrădării poate fi:
      a) ştergere automată efectuată de SINS/SIS ca urmare a expirării duratei de valabilitate a semnalărilor, dacă nu a fost solicitată prelungirea valabilităţii conform art. 13 alin.(3);
      b) ştergere manuală a unei semnalări referitoare la persoane căutate pentru a fi arestate în vederea predării sau extrădării realizată de către structura prevăzută la art. 5 alin. (2), doar după validarea ştergerii de către Biroul SIRENE naţional, în următoarele cazuri:
      (i) după încheierea procedurilor de preluare a persoanei care a făcut obiectul semnalării;
      (îi) dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile de menţinere a semnalării în sistem.

      Capitolul III 
      Semnalări cu privire la persoane dispărute

      Articolul 15

      (1) În SINS şi apoi în SIS se introduc semnalări privind următoarele categorii de persoane dispărute:
      a) persoane dispărute care trebuie localizate;
      b) persoane dispărute care după localizare trebuie aduse în instituţii sau unităţi sanitare;
      c) minori sau persoane puse sub interdicţie care după localizare trebuie reîntoarse alături de reprezentanţii lor legali.
      (2) Semnalările introduse în SINS şi SIS trebuie să indice din ce categorie, dintre cele menţionate mai sus, face parte persoana dispărută.

      Articolul 16

      (1) Introducerea semnalărilor prevăzute la art.15 reprezintă inserarea unui set de date în baza de date "Urmăriţi" de la nivelul Poliţiei Române şi transmiterea acestora în SINS şi apoi în SIS.
      (2) Introducerea se realizează de personalul anume desemnat din cadrul Direcţiei investigaţii criminale, serviciilor de investigaţii criminale de la nivelul inspectoratelor judeţene de poliţie şi Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, precum şi din cadrul birourilor de investigaţii criminale de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti.
      (3) Cu ocazia introducerii semnalării structura Poliţiei Române menţionează dacă semnalarea este de interes Schengen sau este doar de interes naţional, cu excepţia semnalărilor referitoare la categoriile de persoane prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. c), care se preiau automat în SINS şi în SIS, la momentul implementării în baza de date "Urmăriţi".
      (4) Pentru crearea unei semnalări este nevoie de introducerea a cel puţin următoarelor date:
      a) nume şi prenume, iar atunci când este cazul, numele dat la naştere şi numele anterior, orice pseudonime (alias) ce pot fi introduse separat;
      b) sexul;
      c) menţiuni cu privire la decizia sau hotărârea care a stat la baza semnalării;
      d) măsura de urmat.
      (5) O fotografie recentă şi amprentele digitale ale persoanei se ataşează la semnalare, în cazul în care acestea sunt disponibile. În situaţia în care persoana dispărută este minoră, transmiterea fotografiei este obligatorie, în lipsa acesteia se transmite Biroului SIRENE naţional portretul vorbit al minorului.

      Articolul 17

      În vederea efectuării schimbului de informaţii suplimentare, se transmit către Biroul SIRENE naţional, printr-un formular naţional de tip M - persoane, următoarele informaţii, dacă acestea sunt disponibile:
      a) date privind dispariţia, cum ar fi locul, data şi ora dispariţiei sau circumstanţele dispariţiei;
      b) elemente privind descrierea persoanei dispărute, cum ar fi vârsta, înălţimea, culoarea pielii, culoarea părului, culoarea ochilor, semne particulare - piercing, amputări, tatuaje sau cicatrice, particularităţi psihologice - predispus la suicid, boli mintale sau comportament agresiv, dacă urmează un tratament medical, hainele purtate în momentul dispariţiei, fotografia;
      c) persoane care pot însoţi persoana dispărută.

      Articolul 18

      Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare naţională introdusă în SINS/SIS, referitoare la o persoană dispărută, contactează structura Poliţiei Române care a introdus semnalarea, informează, telefonic şi prin fax/e-mail, Biroul SIRENE naţional, prin formularul naţional de tip G, şi realizează activităţile prevăzute la art. 20.

      Articolul 19

      (1) Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare străină referitoare la o persoană dispărută ia toate măsurile potrivit legislaţiei naţionale în vederea realizării scopului semnalării, informează în regim de urgenţă Biroul SIRENE naţional, telefonic şi prin fax/e-mail, prin intermediul formularului naţional de tip G, şi realizează activităţile prevăzute la art. 20.
      (2) Prin formularul menţionat la alin. (1), transmis Biroului SIRENE naţional, utilizatorul final poate solicita informaţii suplimentare cu privire la persoana ce face obiectul semnalării necesare realizării scopului semnalării. Răspunsul la solicitare se transmite de către Biroul SIRENE naţional, prin intermediul unui formular naţional de tip M - persoane.

      Articolul 20

      După stabilirea cu certitudine a identităţii persoanei, utilizatorul final realizează următoarele activităţi:
      a) dacă persoana face parte din categoria prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. a) - persoane dispărute care trebuie localizate (adulţi sănătoşi), după informarea acesteia despre faptul că face obiectul unei semnalări în SINS/SIS, i se cere consimţământul cu privire la transmiterea informaţiilor privind adresa la care locuieşte către biroul SIRENE din statul membru solicitant. În lipsa consimţământului, biroul SIRENE al statului membru solicitant va fi informat doar despre localizarea persoanei. Consimţământul persoanei va fi luat prin intermediul formularului prevăzut în anexa nr. 9. În cazul în care persoana nu ştie să scrie, formularul este completat de către utilizatorul final, pe baza datelor obţinute de la aceasta. Biroul SIRENE naţional este informat despre realizarea rezultatului pozitiv, prin intermediul unui formular naţional de tip G;
      b) dacă persoana face parte din categoria prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. b) - persoane dispărute care după localizare trebuie aduse în instituţii sau unităţi sanitare, după identificare, aceasta este internată, la recomandarea direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, într-o instituţie sau unitate sanitară ce are capacitatea de a-i acorda un tratament adecvat. Structura care a obţinut rezultatul pozitiv informează Biroul SIRENE naţional prin intermediul unui formular naţional de tip G;
      c) dacă persoana face parte din categoria prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. c) - minori sau persoane puse sub interdicţie care, după localizare, trebuie reîntoarse alături de reprezentanţii lor legali, după identificare, aceasta este plasată într-o instituţie de ocrotire în condiţiile legii. Structura care a obţinut rezultatul pozitiv informează Biroul SIRENE naţional prin intermediul unui formular naţional de tip G.

      Articolul 21

      (1) În cazul în care se realizează în străinătate un rezultat pozitiv în legătură cu o semnalare naţională privind o persoană dispărută, Biroul SIRENE naţional informează de îndată, prin intermediul unui formular naţional de tip G, structura Poliţiei Române care a introdus semnalarea.
      (2) Schimbul de informaţii suplimentare cu privire la persoana care face obiectul semnalării se efectuează prin intermediul Biroului SIRENE naţional, prin utilizarea unui formular naţional de tip M - persoane.
      (3) Toate structurile din subordinea MAI cărora Biroul SIRENE naţional le adresează o solicitare de informaţii suplimentare cu privire la o astfel de semnalare furnizează aceste informaţii în termen de maximum 8 ore de la primirea solicitării, printr-un formular naţional de tip M - persoane.
      (4) Biroul SIRENE naţional poate acorda asistenţă în ceea ce priveşte schimbul de date/informaţii referitoare la activităţile de preluare a persoanelor dispărute.
      (5) În cazul în care, în urma realizării unui rezultat pozitiv la o semnalare referitoare la o persoană care face parte din categoria prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. c) - minori, utilizatorul final constată că persoana în cauză a devenit majoră, va informa de îndată Biroul SIRENE naţional, prin intermediul unui formular naţional de tip H, prevăzut în anexa nr. 2.
      (6) În cazul în care, în urma realizării unui rezultat pozitiv în străinătate la o semnalare naţională referitoare la o persoană care face parte din categoria prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. c) - minori, care era majoră la data rezultatului pozitiv, Biroul SIRENE naţional informează structura Poliţiei Române care a introdus semnalarea, prin intermediul unui formular naţional de tip H, despre modificarea apărută şi solicită ştergerea semnalării, în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 8 ore, prin mijloace electronice sau, în imposibilitatea utilizării acestora, prin orice mijloace care lasă urmă scrisă.

      Articolul 22

      (1) Semnalările cu privire la persoane dispărute sunt păstrate în SINS/SIS numai pentru perioada necesară realizării scopului pentru care au fost introduse, dar fără a depăşi perioada de 3 ani.
      (2) Înainte de împlinirea termenului de 3 ani, SINS/SIS generează automat notificări către Biroul SIRENE naţional şi structura Poliţiei Române care a introdus semnalarea, cu privire la ştergerea programată a acestor semnalări.
      (3) Perioada de valabilitate a semnalărilor privind persoanele dispărute poate fi prelungită de către structura de poliţie care a introdus semnalarea ca urmare a analizării necesităţii menţinerii datelor în SINS/SIS şi pe baza notificării referitoare la expirarea valabilităţii semnalării.

      Articolul 23

      Ştergerea unei semnalări privind persoane dispărute se realizează:
      a) automat de către sistem, la expirarea perioadei de valabilitate a semnalării, dacă nu a fost solicitată prelungirea valabilităţii potrivit art. 22 alin. (3);
      b) manual, de către structura Poliţiei Române prevăzută la art. 16 alin. (2), în următoarele situaţii:
      (i) după localizarea persoanelor dispărute prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. a);
      (îi) după internarea/plasarea sub protecţie, pentru persoanele dispărute prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. b) şi c).

      Capitolul IV 
      Semnalări cu privire la persoane căutate în vederea participării la o procedură judiciară

      Articolul 24

      Semnalările cu privire la persoanele căutate în vederea participării la o procedură judiciară se introduc în SINS/SIS pentru următoarele categorii de persoane:
      a) martori;
      b) persoane căutate pentru a fi citate în vederea prezentării în faţa autorităţilor judiciare pentru a da declaraţii în legătură cu faptele pentru care sunt cercetate în cadrul unui proces penal;
      c) persoane cărora urmează să li se comunice o hotărâre judecătorească sau alte documente privind activităţile din cadrul unui proces penal în care sunt cercetate;
      d) persoane căutate în vederea executării unei măsuri educative care implică privarea de libertate.

      Articolul 25

      (1) Introducerea semnalărilor prevăzute la art. 24 reprezintă inserarea unui set de date în baza de date eSIF de la nivelul Poliţiei de Frontieră Române şi transmiterea acestora în SINS şi apoi în SIS.
      (2) Introducerea semnalărilor se realizează de către Centrul Operaţional de Coordonare din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, denumit în continuare COC-IGPF.
      (3) COC-IGPF primeşte solicitări scrise pentru introducerea acestor semnalări şi din partea organelor de urmărire penală din cadrul altor autorităţi publice, precum şi din partea instanţelor de judecată. Semnalările se introduc în termen de 24 de ore de la primirea solicitării. COC-IGPF cooperează cu autorităţile solicitante în vederea stabilirii exactităţii şi actualităţii datelor cuprinse în semnalare.
      (4) Fotografiile şi amprentele digitale ale persoanei se adaugă la semnalare, în cazul în care sunt disponibile.

      Articolul 26

      Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare naţională introdusă în SINS/SIS, referitoare la o persoană căutată în vederea participării la o procedură judiciară, contactează COC-IGPF şi informează Biroul SIRENE naţional, telefonic şi prin fax/e-mail, prin formularul naţional de tip G.

      Articolul 27

      (1) Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare străină referitoare la o persoană căutată în vederea participării la o procedură judiciară ia toate măsurile potrivit legislaţiei naţionale, în vederea realizării scopului semnalării, precum şi măsuri de informare în regim de urgenţă a Biroului SIRENE naţional, telefonic şi prin fax/e-mail, prin intermediul formularului naţional de tip G.
      (2) Prin formularul menţionat la alin. (1), transmis Biroului SIRENE naţional, utilizatorul final poate solicita informaţii suplimentare cu privire la persoana ce face obiectul semnalării. Răspunsul la solicitare se transmite de către Biroul SIRENE naţional, prin intermediul unui formular naţional de tip M - persoane, în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 8 ore, prin mijloace electronice sau, în imposibilitatea utilizării acestora, prin orice mijloace care lasă urmă scrisă.

      Articolul 28

      (1) După stabilirea cu certitudine a identităţii persoanei, utilizatorul final aduce la cunoştinţa persoanei că este căutată în vederea participării la o procedură judiciară şi obţine informaţiile referitoare la adresa unde locuieşte sau la care poate fi citată, în conformitate cu legislaţia naţională.
      (2) Persoanei i se ia o declaraţie scrisă, utilizându-se formularul prevăzut în anexa nr. 9, din care să rezulte aspectele menţionate anterior. Pentru transmiterea informaţiilor obţinute nu este necesar consimţământul persoanei.

      Articolul 29

      (1) În cazul în care se realizează în străinătate un rezultat pozitiv în legătură cu o semnalare naţională privind o persoană căutată în vederea participării la o procedură judiciară, Biroul SIRENE naţional informează de îndată COC-IGPF, prin intermediul unui formular naţional de tip G.
      (2) Schimbul de informaţii suplimentare cu privire la persoana care face obiectul semnalării se efectuează prin intermediul Biroului SIRENE naţional, prin utilizarea unui formular naţional de tip M - persoane.
      (3) Toate structurile din subordinea MAI cărora Biroul SIRENE naţional le adresează o solicitare de informaţii suplimentare cu privire la o astfel de semnalare furnizează aceste informaţii în termen de maximum 8 ore de la primirea solicitării, printr-un formular naţional de tip M - persoane.

      Articolul 30

      (1) Semnalările cu privire la persoanele căutate în vederea participării la o procedură judiciară sunt păstrate în SINS/SIS numai pentru perioada necesară realizării scopului pentru care au fost introduse, dar fără a depăşi perioada de 3 ani.
      (2) Înainte de îndeplinirea termenului de 3 ani, SINS/SIS generează automat notificări către structura prevăzută la art. 25 alin. (2), cu privire la ştergerea programată a acestor semnalări.
      (3) Perioada de valabilitate a semnalărilor privind persoanele căutate în vederea participării la o procedură judiciară poate fi prelungită de către structura prevăzută la art. 25 alin. (2), ca urmare a analizării necesităţii menţinerii datelor în SINS/SIS şi pe baza notificării referitoare la expirarea valabilităţii semnalării.
      (4) Dacă semnalările au fost introduse la solicitarea organelor de urmărire penală din cadrul altor autorităţi publice sau a instanţelor de judecată, structura prevăzută la art. 25 alin. (2) cooperează cu acestea în vederea stabilirii necesităţii prelungirii valabilităţii semnalărilor.

      Articolul 31

      Ştergerea unei semnalări privind persoane căutate în vederea participării la o procedură judiciară se realizează:
      a) automat de către sistem, la expirarea perioadei de valabilitate a semnalării, dacă nu a fost solicitată prelungirea valabilităţii potrivit art. 30 alin. (3).
      b) manual, de către structura prevăzută la art. 25 alin. (2), în următoarele situaţii:
      (i) la obţinerea unui rezultat pozitiv;
      (îi) în cazurile în care au dispărut motivele care au determinat introducerea semnalării.

      Capitolul V 
      Semnalări cu privire la persoane şi bunuri, în scopul realizării unor controale discrete

      Articolul 32

      (1) Introducerea semnalărilor cu privire la persoane sau bunuri, în scopul realizării unor controale discrete, al căror obiectiv îl reprezintă prevenirea şi combaterea faptelor penale, altele decât cele de natură a aduce atingere securităţii naţionale, reprezintă inserarea unui set de date în baza de date eSIF de la nivelul Poliţiei de Frontieră Române de către COC-IGPF sau în baza de date "Supraveghere Operativ-Informativă" (SOI) de la nivelul Poliţiei Române de către structurile operative anume desemnate şi transmiterea acestora în SINS şi apoi în SIS.
      (2) Introducerea semnalărilor cu privire la persoane sau bunuri în scopul realizării unor controale discrete, al căror scop îl reprezintă prevenirea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, reprezintă inserarea unui set de date în baza de date SOI de la nivelul Poliţiei Române de către Biroul SIRENE naţional, la solicitarea organelor de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, şi transmiterea acestora în SINS şi apoi în SIS.
      (3) Introducerea unei semnalări la solicitarea unei alte structuri se realizează în termen de 24 de ore de la primirea solicitării. Structura care introduce semnalarea cooperează cu structura solicitantă în vederea stabilirii exactităţii şi actualităţii datelor cuprinse în semnalare.

      Articolul 33

      Categoriile care pot face obiectul tipului de semnalare prevăzut la art. 32 sunt persoanele, vehiculele, ambarcaţiunile, aeronavele şi containerele.

      Articolul 34

      (1) Controlul discret are ca scop obţinerea de date şi informaţii privind:
      a) faptul că a fost localizată persoana, vehiculul, ambarcaţiunea, aeronava sau containerul;
      b) locul, data sau motivul verificării;
      c) ruta şi destinaţia călătoriei;
      d) persoanele care însoţesc persoanele în cauză sau ocupanţii vehiculului, ai ambarcaţiunii sau aeronavei despre care se poate presupune pe baza unui temei raţional că sunt asociate cu persoanele în cauză;
      e) vehiculul, ambarcaţiunea, aeronava sau containerul;
      f) bunurile transportate;
      g) împrejurările în care a fost localizată persoana, vehiculul, ambarcaţiunea, aeronava sau containerul.
      (2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) se obţin în mod legendat.

      Articolul 35

      (1) La solicitarea organelor de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, Biroul SIRENE naţional întreprinde demersuri necesare pentru adăugarea unui indicator de validitate la semnalările în scopul efectuării de controale discrete introduse de alte state membre, dacă efectuarea acestui control nu este compatibilă cu legislaţia naţională, cu obligaţiile asumate de România prin documente juridice de cooperare internaţională sau cu interesul naţional. Acest indicator poate fi ridicat de către Biroul SIRENE naţional, la solicitarea autorităţilor competente ale statului membru solicitant, după consultarea prealabilă a organelor de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.
      (2) La solicitarea unui birou SIRENE dintr-un stat membru Schengen, Biroul SIRENE naţional adaugă un indicator de validitate la o semnalare de tipul celor prevăzute la art. 32 alin. (1) şi (2) şi informează de îndată structura solicitantă.

      Articolul 36

      (1) Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare naţională prevăzută la art. 32 informează telefonic/şi în scris, prin formularul naţional de tip G, Biroul SIRENE naţional.
      (2) Se culeg şi se transmit maximum de date/informaţii ce pot fi obţinute, dintre cele prevăzute la art. 34 alin. (1), fără a periclita caracterul discret al activităţii.

      Articolul 37

      (1) Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare străină introdusă în scopul realizării unor controale discrete ia toate măsurile pentru a culege şi transmite maximum de date/informaţii ce pot fi obţinute, dintre cele prevăzute la art. 34 alin. (1), fără a periclita caracterul discret al activităţii.
      (2) După realizarea unui rezultat pozitiv, utilizatorul final informează în regim de urgenţă Biroul SIRENE naţional, telefonic şi prin fax/e-mail, prin intermediul formularului naţional de tip G, şi transmite informaţiile obţinute în urma controlului discret.

      Articolul 38

      (1) În cazul în care se realizează în străinătate un rezultat pozitiv în legătură cu o semnalare naţională introdusă în scopul realizării unor controale discrete, Biroul SIRENE naţional informează de îndată, în scris, autorităţile care au introdus semnalarea, prin transmiterea unui formular naţional de tip G.
      (2) În cazul semnalărilor introduse conform art. 32 alin. (2), Biroul SIRENE naţional informează organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale care au solicitat introducerea semnalării.

      Articolul 39

      (1) Semnalările cu privire la persoane sau bunuri, introduse în scopul realizării unor controale discrete, sunt păstrate în SINS/SIS numai pentru perioada necesară realizării scopului pentru care au fost introduse, dar fără a depăşi perioada de un an pentru persoane şi 5 ani pentru bunuri.
      (2) Înainte de împlinirea termenului de valabilitate a semnalărilor, SINS/SIS generează automat notificări către structurile prevăzute de art. 32, cu privire la ştergerea programată a acestor semnalări.
      (3) Perioada de valabilitate a acestor semnalări poate fi prelungită de către structurile prevăzute la art. 32 alin. (1) şi (2), ca urmare a analizării necesităţii menţinerii datelor în SINS/SIS şi pe baza notificării referitoare la expirarea valabilităţii.

      Articolul 40

      Ştergerea semnalărilor cu privire la persoane sau bunuri, introduse în scopul realizării unor controale discrete, se realizează:
      a) automat de către sistem, la expirarea perioadei de valabilitate, dacă nu a fost solicitată prelungirea acesteia potrivit art. 39 alin. (3);
      b) manual, de către structurile prevăzute la art. 32 alin. (1) şi (2), în următoarele situaţii:
      (i) după realizarea scopului pentru care au fost introduse;
      (îi) dacă motivul introducerii nu mai există.

      Capitolul VI 
      Semnalări privind bunuri căutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale

      Articolul 41

      (1) Categoriile de bunuri care pot face obiectul semnalărilor privind bunuri căutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale sunt următoarele:
      a) autovehicule cu o capacitate cilindrică de peste 50 centimetri cubi, ambarcaţiuni şi aeronave;
      b) remorci cu o greutate care depăşeşte 750 kg fără încărcătură, caravane, echipamente industriale, motoare exterioare şi containere;
      c) arme de foc;
      d) documente oficiale în alb care au fost furate, utilizate în mod fraudulos sau pierdute;
      e) documente de identitate eliberate, de tipul paşapoartelor, cărţilor de identitate, permiselor de conducere, documentelor care atestă şederea, respectiv rezidenţa pe teritoriul României, şi documentelor de călătorie furate, însuşite ilegal, pierdute sau anulate;
      f) certificate de înmatriculare ale vehiculelor care au fost furate, utilizate în mod fraudulos, pierdute sau anulate;
      g) bancnote;
      h) valori mobiliare şi mijloace de plată, cum ar fi cecuri, cărţi de credit, obligaţiuni şi acţiuni, care au fost furate, însuşite ilegal, pierdute sau anulate.
      (2) De asemenea, semnalări privind categoriile de bunuri prevăzute la alin. (1) pot fi introduse în SINS/SIS şi în situaţiile în care acestea sunt înmatriculate/înregistrate/emise în alte state decât România.

      Articolul 42

      Introducerea semnalărilor prevăzute la art. 41 alin. (1) reprezintă inserarea unui set de informaţii necesare identificării bunului în funcţie de categoria din care face parte:
      a) pentru bunurile furate ori folosite în mod fraudulos, în bazele de date "Obiecte", "Furt-auto" şi "RNA" de la nivelul Poliţiei Române şi în baza de date e SIF de la nivelul Poliţiei de Frontieră Române;
      b) pentru bunurile prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. d), e) şi f) pierdute sau anulate fără a fi făcute inutilizabile printr-o acţiune mecanică, în bazele de date administrate de autorităţile care le-au emis, respectiv Sistemul de Emitere a Documentelor de Identitate (IDIS) la nivelul DGP, Sistemul Informatic Naţional de Evidenţă a Permiselor de Conducere şi a Vehiculelor Înmatriculate (EVA) la nivelul DRPCIV, Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP) la nivelul DEPABD şi Sistemul Informatic de Management al Străinilor (SIMS) la nivelul ORI;
      c) pentru bunurile prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. d) şi e) notificate autorităţilor emitente ca fiind furate în străinătate, în bazele de date administrate de autorităţile care le-au emis, respectiv IDIS la nivelul DGP, EVA la nivelul DRPCIV, RNEP la nivelul DEPABD şi SIMS la nivelul ORI.

      Articolul 43

      Competenţa introducerii semnalărilor aparţine:
      a) pentru Poliţia Română, structurilor de investigaţii criminale de la nivel central şi teritorial până la nivelul poliţiilor orăşeneşti;
      b) pentru Poliţia de Frontieră Română, COC-IGPF;
      c) pentru autorităţile prevăzute la art. 42 lit. b), introducerea se realizează doar la nivel central.

      Articolul 44

      Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare naţională introdusă în SINS/SIS, referitoare la bunurile prevăzute la art. 41, indisponibilizează sau ridică bunul în conformitate cu legislaţia naţională, în vederea confiscării sau a folosirii ca probă în cadrul unei proceduri penale, contactează structura care a introdus semnalarea şi informează Biroul SIRENE naţional, telefonic şi prin fax/e-mail, prin formularul naţional de tip G.

      Articolul 45

      (1) Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare străină referitoare la bunurile prevăzute la art. 41 indisponibilizează sau ridică bunul în conformitate cu legislaţia naţională, în vederea confiscării sau a folosirii ca probă în cadrul unei proceduri penale, şi informează, în regim de urgenţă, Biroul SIRENE naţional, telefonic şi prin fax/e-mail, prin intermediul formularului naţional de tip G.
      (2) Prin formularul menţionat la alin. (1), transmis Biroului SIRENE naţional, utilizatorul final poate solicita informaţii suplimentare cu privire la bunul semnalat, inclusiv detaliile procedurale necesare pentru predarea/preluarea acestuia. Răspunsul la solicitare se transmite de către Biroul SIRENE naţional, prin intermediul unui formular naţional de tip P, prevăzut în anexa nr. 8, pentru bunurile prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. a) şi b), şi prin intermediul unui formular naţional de tip M - bunuri, prevăzut în anexa nr. 5, pentru celelalte categorii de bunuri prevăzute la art. 41.

      Articolul 46

      (1) În cazul în care se realizează în străinătate un rezultat pozitiv în legătură cu o semnalare naţională privind bunurile prevăzute la art. 41, Biroul SIRENE naţional informează de îndată structura care a introdus semnalarea, prin transmiterea unui formular naţional de tip G.
      (2) Prin formularul menţionat la alin. (1), Biroul SIRENE naţional poate solicita structurii care a introdus semnalarea informaţii suplimentare cu privire la bunul semnalat, inclusiv detaliile procedurale necesare pentru predarea/preluarea acestuia. Răspunsul la solicitare se transmite de către structura care a introdus semnalarea, prin intermediul unui formular naţional de tip P, pentru bunurile prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. a) şi b), şi prin intermediul unui formular naţional de tip M - bunuri, pentru celelalte categorii de bunuri prevăzute la art. 41.
      (3) Schimbul de informaţii suplimentare cu privire la bunul ce face obiectul semnalării, altul decât cel realizat în caz de rezultat pozitiv, se efectuează prin intermediul Biroului SIRENE naţional, prin utilizarea formularului naţional de tip M.
      (4) Toate structurile din subordinea MAI cărora Biroul SIRENE naţional le adresează o solicitare de informaţii suplimentare cu privire la o astfel de semnalare furnizează aceste informaţii în termen de maximum 8 ore de la primirea solicitării, printr-un formular naţional de tip M sau de tip P, după caz.

      Articolul 47

      (1) Semnalările cu privire la bunurile prevăzute la art. 41 sunt păstrate în SINS/SIS numai pentru perioada necesară realizării scopului pentru care au fost introduse, dar fără a depăşi perioada de 10 ani.
      (2) Înainte de împlinirea termenului de 10 ani, SINS/SIS generează automat notificări către structurile prevăzute la art. 43, cu privire la ştergerea programată a acestor semnalări.
      (3) Perioada de valabilitate a semnalărilor bunurile prevăzute la art. 41 poate fi prelungită de către structurile prevăzute la art. 43, ca urmare a analizării necesităţii menţinerii datelor în SINS/SIS şi pe baza notificării referitoare la expirarea valabilităţii semnalării.

      Articolul 48

      Ştergerea unei semnalări privind bunurile prevăzute la art. 41 se realizează:
      a) automat de către sistem, la expirarea perioadei de valabilitate a semnalării, dacă nu a fost solicitată prelungirea valabilităţii potrivit art. 47 alin. (3);
      b) manual, de către structurile prevăzute la art. 43, în următoarele situaţii:
      (i) după realizarea scopului pentru care a fost introdusă;
      (îi) dacă motivul introducerii semnalării nu mai există.

      Capitolul VII Semnalări privind străinii, în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român sau în scopul executării unei măsuri prin care se interzice şederea pe teritoriul României

      Articolul 49

      (1) Introducerea semnalărilor privind străinii, în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român sau în scopul executării unei măsuri prin care se interzice şederea pe teritoriul României, reprezintă inserarea unui set de informaţii în bazele de date specifice SIMS de la nivelul ORI şi eSIF de la nivelul Poliţiei de Frontieră Române şi transmiterea acestora în SINS şi apoi în SIS.
      (2) Introducerea semnalării are la bază decizia sau actul administrativ emis de către autorităţile abilitate conform legislaţiei naţionale prin care s-a dispus măsura de nepermitere a intrării sau şederii pe teritoriul naţional sau spaţiul Schengen.

      Articolul 50

      (1) Competenţa pentru introducerea unei semnalări prevăzute la art. 49 aparţine structurilor de specialitate ale ORI şi ale Poliţiei de Frontieră Române.
      (2) Anterior eliberării unui permis de şedere sau a unei vize unui străin, structurile menţionate la alin. (1) verifică obligatoriu dacă acesta face obiectul unei semnalări în SIS emise de un stat membru.

      Articolul 51

      (1) În cazul realizării unui rezultat pozitiv ca urmare a verificării prevăzute la art. 50 alin. (2), structurile menţionate declanşează procedura de consultare cu statul emitent al semnalării prin intermediul Biroului SIRENE naţional, folosind un formular naţional de tip N, prevăzut la anexa nr. 6. Dacă în urma acestei proceduri se menţine decizia de acordare a permisului de şedere sau a vizei, se transmite o informare Biroului SIRENE naţional, care solicită statului emitent al semnalării ştergerea acesteia.
      (2) Regula prevăzută la alin. (1) este aplicabilă şi în sens invers, cu menţiunea că semnalarea cu privire la străin poate fi păstrată la nivelul SINS.
      (3) Dacă în termen de 30 de zile de la trimiterea formularului menţionat la alin. (1) nu se primeşte un răspuns, structura competentă eliberează străinului permisul de şedere sau viza şi informează Biroul SIRENE naţional despre aceasta.
      (4) În cazul în care, ulterior introducerii unei semnalări privind străinii, în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român sau în scopul executării unei măsuri prin care se interzice şederea pe teritoriul României, se constată existenţa unui permis de şedere sau a unei vize, ORI declanşează procedura de consultare cu statul care a eliberat permisul de şedere sau viza, prin Biroul SIRENE naţional, folosind un formular naţional de tip O, prevăzut în anexa nr. 7. Semnalarea rămâne în SINS în cazul în care statul care a eliberat permisul de şedere sau viza nu ia măsuri de retragere a acestuia/acesteia.
      (5) În cazul în care structurile din subordinea MAI obţin un rezultat pozitiv la o semnalare străină privind un străin care este titularul unui permis de şedere sau al unei vize eliberat(ă) de unul dintre statele membre, acestea informează atât statul membru care a eliberat permisul de şedere, cât şi statul membru care a emis semnalarea, prin intermediul Biroului SIRENE naţional, utilizând formularul naţional de tip H, solicitând declanşarea procedurii de consultare între birourile SIRENE ale celor două state în cauză. În această situaţie se permite tranzitul pe teritoriul României pentru a putea ajunge pe teritoriul statului membru care a eliberat permisul de şedere sau viza, în conformitate cu art. 5 alin. (4) lit. (a) din Codul Frontierelor Schengen.

      Articolul 52

      Structurile competente pot primi şi transmite, prin orice mijloc care lasă urmă scrisă, prin intermediul Biroului SIRENE naţional, informaţii cu privire la tipul şi motivul deciziei, autoritatea care a luat decizia, data deciziei, data notificării deciziei (data la care decizia a fost emisă), data executării, termenul-limită al deciziei sau durata de valabilitate a acesteia.

      Articolul 53

      (1) Cu ocazia controlului efectuat la trecerea frontierei, structurile competente ale Poliţiei de Frontieră Române care obţin un rezultat pozitiv cu privire la un străin pentru care a fost emisă o semnalare prevăzută la art. 49 refuză intrarea acestuia pe teritoriul naţional, indiferent de statul emitent al semnalării.
      (2) Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare naţională introdusă în SINS/SIS referitoare la un străin ia măsuri pentru verificarea identităţii şi legalităţii şederii străinului pe teritoriul naţional, pentru informarea în regim de urgenţă a Biroului SIRENE naţional, telefonic şi prin fax/e-mail, prin utilizarea formularului naţional de tip G, iar străinul, dacă este cazul, va fi predat structurii competente, ORI sau formaţiunilor teritoriale ale acestuia.
      (3) Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare străină introdusă în sistem referitoare la un străin ia măsuri pentru verificarea identităţii şi legalităţii şederii străinului pe teritoriul naţional, pentru informarea în regim de urgenţă a Biroului SIRENE naţional, telefonic şi prin utilizarea formularului naţional de tip G, iar străinul, dacă este cazul, va fi predat structurii competente, ORI sau formaţiunilor teritoriale ale acestuia.
      (4) Schimbul de informaţii suplimentare cu privire la identitatea străinului, semnalare sau alte informaţii se efectuează prin Biroul SIRENE naţional, prin utilizarea formularului naţional de tip M.

      Articolul 54

      (1) În conformitate cu art. 5 alin. (4) lit. (c) din Codul Frontierelor Schengen, structura competentă din cadrul Poliţiei de Frontieră Române poate deroga de la principiul nepermiterii intrării pe teritoriul naţional în cazul unei persoane care face obiectul unei semnalări privind interdicţia de intrare, din motive umanitare, de interes naţional sau în temeiul unor obligaţii internaţionale.
      (2) Structura competentă din cadrul Poliţiei de Frontieră Române informează imediat Biroul SIRENE naţional despre această situaţie, utilizând formularul naţional de tip H.
      (3) La solicitarea structurii din cadrul Poliţiei de Frontieră Române care a autorizat intrarea în România, Biroul SIRENE naţional informează biroul SIRENE din statul membru semnalant.

      Articolul 55

      În cazul realizării unui rezultat pozitiv cu privire la un străin care se bucură de prevederile Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1.612/68 şi de abrogare a Directivelor 64/221/CEE , 68/360/CEE , 72/194/CEE , 73/148/CEE , 75/34/CEE , 75/35/CEE , 90/364/CEE , 90/365/CEE şi 93/96/CEE , se aplică următoarele reguli speciale:
      a) la solicitarea utilizatorului final care a realizat rezultatul pozitiv, Biroul SIRENE naţional contactează imediat biroul SIRENE din statul membru semnalant, în vederea obţinerii informaţiilor necesare pentru stabilirea acţiunii de urmat;
      b) Biroul SIRENE naţional informează biroul SIRENE din statul membru emitent al semnalării cu privire la rezultatul acţiunii urmate.

      Articolul 56

      (1) Semnalările privind străinii, în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român sau în scopul executării unei măsuri prin care se interzice şederea pe teritoriul României, sunt păstrate în SINS/SIS numai pentru perioada necesară realizării scopului pentru care au fost introduse, dar fără a depăşi perioada de 3 ani.
      (2) Înainte de împlinirea termenului de 3 ani, SINS/SIS generează automat notificări către structurile prevăzute la art. 50 alin. (1) cu privire la ştergerea programată a acestor semnalări.
      (3) Perioada de valabilitate a semnalărilor privind străinii poate fi prelungită de către structurile prevăzute la art. 50 alin. (1) ca urmare a analizării necesităţii menţinerii datelor în SINS/SIS şi pe baza notificării referitoare la expirarea valabilităţii semnalării.

      Articolul 57

      Ştergerea semnalărilor se realizează:
      a) automat de către sistem, la expirarea perioadei de valabilitate a semnalării, dacă nu a fost solicitată prelungirea valabilităţii conform art. 56 alin. (3);
      b) manual, de către structura prevăzută la art. 49 alin. (1), în următoarele situaţii:
      (i) după revocarea deciziei prin care s-a dispus măsura administrativă de nepermitere a intrării/şederii pe teritoriul naţional;
      (îi) în cazul dobândirii cetăţeniei unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene.

      Capitolul VIII 
      Dreptul de acces la informaţiile din SINS/SIS

      Articolul 58

      (1) În contextul prelucrării datelor cu caracter personal în SINS/SIS, persoana fizică interesată se poate adresa Biroului SIRENE naţional cu o cerere întocmită în formă scrisă, datată şi semnată, având ataşată dovada identităţii.
      (2) Cererea menţionată la alin. (1) se poate depune atât la Biroul SIRENE naţional, cât şi la orice operator din cadrul MAI ori structură teritorială a acestuia, care transmite cererea către Biroul SIRENE naţional în termen de 5 zile de la data primirii acesteia.
      (3) Pentru a comunică solicitantului informaţii cu privire la datele cu caracter personal prelucrate în SINS/SIS, Biroul SIRENE naţional solicită acordul structurilor din subordinea MAI care au introdus semnalările în cauză, prin utilizarea unui formular naţional de tip K, prevăzut în anexa nr. 4.
      (4) Acordul se comunică în termen de 20 de zile de la data primirii solicitării din partea Biroului SIRENE naţional, prin intermediul aceluiaşi formular naţional. Formularul şi termenul prevăzut de 20 de zile se aplică şi în cazul solicitărilor primite din partea altor state membre prin birourile SIRENE.
      (5) Biroul SIRENE naţional răspunde solicitantului cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data primirii cererii, în cazul exercitării dreptului de acces la datele personale, şi cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data primirii cererii, în cazul exercitării dreptului de rectificare şi ştergere a datelor personale.
      (6) Biroul SIRENE naţional transmite răspunsul persoanei vizate, în scris, la adresa indicată de aceasta prin scrisoare recomandată sau la o adresă de poştă electronică, dacă aceasta a solicitat acest lucru în mod expres.
      (7) Persoanei vizate nu îi sunt comunicate informaţiile privind prelucrarea datelor cu caracter personal în SINS/SIS atât timp cât acest lucru este indispensabil pentru realizarea acţiunilor în baza semnalării ori a obiectivului semnalării sau pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane.
      (8) La nivelul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională se constituie un registru pentru înregistrarea cererilor ce privesc exercitarea drepturilor persoanelor vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal în SINS/SIS.

      Capitolul IX 
      Dispoziţii comune pentru semnalările conţinute în SINS şi transmise în SIS

      Articolul 59

      (1) La nivel naţional, structurile subordonate MAI care au introdus semnalări în SINS/SIS sunt direct responsabile de exactitatea şi actualitatea datelor introduse, fiind singurele competente pentru modificarea, actualizarea, prelungirea valabilităţii sau ştergerea acestora.
      (2) Orice utilizator final care constată faptul că cel puţin una dintre datele cuprinse într-o semnalare introdusă de către o structură subordonată MAI este incorectă sau a fost introdusă ilegal comunică acest lucru structurii care a introdus semnalarea, de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile de la data la care a luat cunoştinţă de situaţia respectivă. Totodată, utilizatorul final informează Biroul SIRENE naţional utilizând formularul naţional de tip J, prevăzut în anexa nr. 3.
      (3) Structura menţionată la alin. (2) are obligaţia de a efectua verificări în termen de 5 zile lucrătoare şi de a lua măsuri de corectare/ştergere a datelor în cauză, dacă se constată că informarea este corectă, iar în situaţia în care constată că aceasta nu este corectă, comunică acest lucru utilizatorului final care a transmis comunicarea.
      (4) În cazul în care semnalarea este introdusă de către un stat membru (semnalare străină), utilizatorul final se adresează Biroului SIRENE naţional respectând prevederile alin. (2).
      (5) Modificarea conţinutului unei semnalări nu atrage modificarea perioadei de valabilitate a respectivei semnalări.
      (6) Structura care a introdus o semnalare este responsabilă de adăugarea pseudonimelor (aliasurilor), dacă acestea sunt cunoscute la momentul introducerii semnalării. Pseudonimul (aliasul) poate fi adăugat la semnalare şi ulterior, dacă există informaţii în acest sens.
      (7) Utilizatorul final care descoperă un pseudonim (alias) la o semnalare străină, transmite Biroului SIRENE naţional, în maximum 10 zile de la data/momentul identificării, informaţii despre acesta, folosind formularul naţional de tip J.

      Articolul 60

      (1) O persoană/Un bun poate face obiectul unei singure semnalări în SINS în vederea transmiterii în SIS.
      (2) Introducerea unei semnalări ulterioare cu privire la aceeaşi/acelaşi persoană/bun nu este posibilă fără respectarea regulilor de compatibilitate şi prioritate prevăzute la art. 61 şi 62, cu privire la semnalările multiple.
      (3) Semnalările ulterioare cu privire la aceeaşi/acelaşi persoană/bun pot fi păstrate la nivel naţional, urmând a fi transmise către SIS după ştergerea sau expirarea semnalării anterioare.

      Articolul 61

      (1) Semnalările multiple pot fi:
      a) semnalările multiple compatibile, care au motivul semnalării şi măsura de urmat diferite şi compatibile, ceea ce permite păstrarea lor concomitentă în sistem;
      b) semnalările multiple incompatibile, care au motivul semnalării şi măsura de urmat diferite şi incompatibile, ceea ce nu permite păstrarea lor concomitentă în sistem.
      (2) Regulile de compatibilitate pentru semnalările privind persoanele sunt următoarele:
      a) semnalările în vederea arestării sunt compatibile cu semnalările privind interdicţia de intrare, semnalările privind persoane dispărute şi cu semnalările privind participarea la o procedură judiciară. Ele nu sunt compatibile cu semnalările în vederea efectuării de controale discrete;
      b) semnalările privind interdicţia de intrare sunt compatibile cu semnalările în vederea arestării. Ele nu sunt compatibile cu semnalările privind persoane dispărute, semnalările în vederea efectuării de controale discrete şi semnalările privind participarea la o procedură judiciară;
      c) semnalările privind persoane dispărute sunt compatibile cu semnalările în vederea arestării şi cu semnalările privind participarea la o procedură judiciară. Ele nu sunt compatibile cu semnalările privind interdicţia de intrare şi cu semnalările în vederea efectuării de controale discrete;
      d) semnalările privind participarea la o procedură judiciară sunt compatibile cu semnalările în vederea arestării şi cu semnalările privind persoane dispărute. Ele nu sunt compatibile cu semnalările în vederea efectuării de controale discrete şi cu semnalările privind interdicţia de intrare;
      e) semnalările în vederea efectuării de controale discrete nu sunt compatibile cu semnalările în vederea arestării, semnalările privind interdicţia de intrare, semnalările privind persoane dispărute şi cu semnalările privind participarea la o procedură judiciară.
      (3) Regulile de compatibilitate între semnalări privind bunurile sunt următoarele:
      a) semnalările privind bunurile căutate pentru a fi folosite ca mijloace de probă sunt compatibile cu semnalările privind bunurile căutate în vederea confiscării. Ele nu sunt compatibile cu semnalările privind bunurile supuse controlului discret;
      b) semnalările privind bunurile căutate în vederea confiscării sunt compatibile cu semnalările privind bunurile căutate pentru a fi folosite ca mijloace de probă. Ele nu sunt compatibile cu semnalările privind bunurile supuse controlului discret;
      c) semnalările privind bunurile supuse controlului discret nu sunt compatibile cu celelalte categorii de semnalări privind bunurile.

      Articolul 62

      (1) Ordinea de prioritate a semnalărilor privind persoanele este următoarea:
      a) semnalările cu privire la persoane căutate în vederea predării în baza unui mandat european de arestare sau în vederea extrădării;
      b) semnalării privind străinii, în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român sau în scopul executării unei măsuri prin care se interzice şederea pe teritoriul României;
      c) semnalările cu privire la persoane dispărute;
      d) semnalările cu privire la persoane, în scopul efectuării de controale discrete;
      e) semnalările cu privire la persoanele dispărute adulte şi semnalările cu privire la persoane căutate în vederea participării la o procedură judiciară.
      (2) Ordinea de prioritate a semnalărilor privind bunurile este următoarea:
      a) folosirea ca probe;
      b) confiscare;
      c) control discret (aplicabil doar pentru vehicule, ambarcaţiuni, aeronave sau containere).
      (3) Derogări de la ordinea priorităţii indicată la alin. (1) şi (2) se pot face în cazul în care interese naţionale esenţiale sau obligaţii internaţionale impun acest lucru şi după o consultare între statele membre.

      Articolul 63

      În cazul unui rezultat pozitiv obţinut din interogarea simultană a mai multor baze de date, acţiunea de urmat prioritară este cea dată de semnalarea din SIS, chiar dacă rezultatul pozitiv conţine şi informaţii din bazele de date naţionale şi/sau din SINS, cu excepţia cazurilor reglementate la art. 5 alin. (4) din Codul Frontierelor Schengen.

      Articolul 64

      (1) În momentul introducerii unei semnalări cu privire la o/un persoană/bun, SINS şi SIS notifică structurii din subordinea MAI şi Biroului SIRENE naţional despre existenţa unei semnalări identice introduse anterior de către o altă structură/alt stat. Structura emitentă are obligaţia să efectueze verificări detaliate pentru a stabili dacă semnalările sunt identice sau nu.
      (2) Schimbul de informaţii suplimentare cu privire la stabilirea identităţii persoanei/bunului se realizează prin intermediul Biroului SIRENE naţional, în cazul unei semnalări străine. Fotografiile şi amprentele digitale se folosesc doar pentru a se stabili identitatea persoanei.
      (3) După stabilirea faptului că semnalarea priveşte aceeaşi/acelaşi persoană/bun şi ca urmare a constatării că există compatibilitate între cele două semnalări, ambele vor fi păstrate în SINS/SIS.
      (4) După stabilirea faptului că semnalarea priveşte aceeaşi/acelaşi persoană/bun şi ca urmare a constatării existenţei unei incompatibilităţi, prioritatea va fi stabilită conform prevederilor art. 62 şi 63 şi în urma schimbului de informaţii între cele două structuri, iar în cazul incompatibilităţii cu o semnalare străină, schimbul de informaţii se realizează prin intermediul Biroului SIRENE naţional.
      (5) În cazul în care semnalarea naţională este incompatibilă cu o semnalare străină şi nu poate fi transmisă în SIS, fiind păstrată la nivel naţional, Biroul SIRENE naţional ataşează o notă de ştergere la respectiva semnalare în scopul informării în momentul ştergerii acesteia din SIS. În această situaţie SINS notifică structurii interesate şi Biroului SIRENE naţional cu privire la ştergerea semnalării străine.
      (6) Biroul SIRENE naţional verifică existenţa cazurilor de semnalare multiplă privind o/un persoană/bun, prin intermediul schimbului de informaţii suplimentare, folosind criteriile de identificare prevăzute în Manualul SIRENE.
      (7) În cazuri justificate, Biroul SIRENE naţional este competent a solicita structurii emitente ştergerea unei semnalări din SINS/SIS.
      (8) Semnalarea naţională cu privire la persoane căutate pentru a fi arestate în vederea predării sau extrădării are prioritate faţă de orice semnalare străină. În acest sens, Biroul SIRENE naţional consultă biroul SIRENE străin în vederea ştergerii semnalării străine incompatibile, conform prevederilor Manualului SIRENE.

      Articolul 65

      (1) Structurile emitente pot crea conexiuni între diferite semnalări, în conformitate cu legislaţia internă, în vederea evidenţierii legăturii dintre două sau mai multe semnalări de interes naţional ori de interes Schengen.
      (2) Conexiunea dintre două sau mai multe semnalări naţionale poate fi modificată sau ştearsă prin adăugarea/eliminarea unei semnalări la/din legătură, de către structura emitentă a semnalării respective. Conexiunea este vizibilă utilizatorilor dacă aceştia au drept de acces la toate semnalările care se află în legătură.
      (3) Stabilirea de conexiuni între semnalări nu necesită proceduri speciale pentru schimbul de informaţii suplimentare. În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv pentru două sau mai multe semnalări între care există conexiuni, utilizatorul final care a obţinut rezultatul pozitiv informează telefonic şi prin fax/e-mail Biroul SIRENE naţional.
      (4) Conexiunea dintre semnalări poate fi modificată sau ştearsă, prin adăugarea/ştergerea unei semnalări la o/dintr-o legătură, doar de către structurile emitente ale semnalărilor participante la o conexiune.
      (5) De asemenea, conexiunea poate fi ştearsă şi automat de către sistem în condiţiile în care se şterge una sau mai multe semnalări între care există legătura respectivă.

      Articolul 66

      (1) Dacă în momentul introducerii unei semnalări privind o persoană ori ulterior introducerii semnalării structura emitentă are informaţii conform cărora datele de identitate folosite sunt datele de identificare ale unei alte persoane, cetăţean român sau terţ cu drept de şedere în România, solicită acesteia din urmă date suplimentare de identificare pentru a le ataşa semnalării.
      (2) Datele suplimentare solicitate pot fi date privind documentele de călătorie şi de identitate, fotografii, amprente.
      (3) Datele suplimentare pot fi obţinute şi prelucrate doar cu acordul persoanei în cauză obţinut în scris prin completarea formularului prevăzut în anexa nr. 10.
      (4) Structura emitentă modifică semnalarea menţionând în categoria de identitate că este posibil ca persoana localizată în urma realizării rezultatului pozitiv să nu fie aceeaşi cu persoana care face obiectul semnalării. Cu această ocazie, în cadrul semnalării se adaugă menţiunea "Codul 3 (identitate uzurpată)". Acest cod poate fi adăugat la semnalare şi fără consimţământul persoanei ale cărei date de identificare sunt folosite abuziv, dacă există fotografia şi amprentele persoanei care face obiectul semnalării.
      (5) Structura emitentă transmite Biroului SIRENE naţional informaţiile privind uzurparea de identitate, în scopul informării celorlalte birouri SIRENE despre posibila identificare eronată ce poate surveni la o semnalare privind persoana respectivă.
      (6) Procedura descrisă la alin. (1)-(3) se aplică şi în cazul în care un utilizator final constată că persoana care este localizată în urma realizării unui rezultat pozitiv nu este aceeaşi cu persoana care face obiectul unei semnalări naţionale, luând măsura transmiterii informaţiilor suplimentare obţinute atât structurii emitente a semnalării, care procedează potrivit prevederilor alin. (4), cât şi Biroului SIRENE naţional.
      (7) Dacă în urma unui rezultat pozitiv se constată că persoana care face obiectul unei semnalări este posibil să nu fie aceeaşi cu persoana localizată, se procedează la reţinerea persoanei conform legii, până la momentul luării deciziei privind legitimitatea folosirii acelei identităţi. Pentru acest scop, utilizatorul final solicită informaţiile suplimentare prevăzute la alin. (2) şi efectuează o comparaţie între acestea şi informaţiile declarate de persoana verificată, procedând după caz:
      a) dacă se constată că persoana în cauză nu este una şi aceeaşi cu persoana care face obiectul semnalării, atunci aceasta va putea să îşi continue deplasarea;
      b) dacă se constată că persoana verificată este aceeaşi cu persoana subiect al semnalării, atunci utilizatorul final va proceda la realizarea acţiunii de urmat prevăzute în semnalare.

      Articolul 67

      (1) Datele de identificare ale persoanei victimă a uzurpării de identitate pot fi folosite doar în următoarele scopuri:
      a) pentru a permite autorităţii competente care realizează rezultatul pozitiv să distingă între persoana care este localizată şi persoana care face obiectul semnalării;
      b) pentru a permite persoanei care este localizată în urma realizării unui rezultat pozitiv să dovedească faptul că nu este persoana care face obiectul semnalării;
      c) pentru a permite persoanei victimă a uzurpării de identitate continuarea călătoriei fără alte întârzieri.
      (2) În situaţia în care datele persoanei a cărei identitate a fost uzurpată sunt deja existente în bazele de date administrate de către structurile din subordinea MAI, acestea vor fi utilizate şi pentru scopurile pentru care au fost colectate.
      (3) Datele persoanei victimă a uzurpării de identitate sunt şterse concomitent cu ştergerea semnalării la care sunt ataşate sau la solicitarea persoanei în cauză.

      Articolul 68

      Utilizatorul final care realizează un rezultat pozitiv la o semnalare străină care conţine menţiunea "Cod 3" informează imediat Biroul SIRENE naţional, solicitând informaţii suplimentare, şi acţionează conform procedurii descrise la art. 66 alin. (7).

      Articolul 69

      Dacă utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv la o semnalare străină constată că se află în imposibilitatea de a urma procedura prevăzută de semnalare, informează Biroul SIRENE naţional despre această situaţie, printr-un formular naţional de tip H.

      Capitolul X 
      Dispoziţii finale

      Articolul 70

      (1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, conducătorii autorităţilor naţionale competente din cadrul MAI emit dispoziţii pentru stabilirea procedurilor de lucru necesare punerii în aplicare a acestuia.
      (2) Proiectele dispoziţiilor prevăzute la alin. (1) se transmit spre avizare Biroului SIRENE naţional.

      Articolul 71

      Anexele nr. 1-10*) fac parte integrantă din prezentul ordin.
      Notă *) Anexele nr. 1-10 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

      Articolul 72

      Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
      Ministrul administraţiei şi internelor,
      Vasile Blaga
      Bucureşti, 23 septembrie 2010.
    • NewsBot
      By NewsBot
      Cooperare Schengen

      În ultima săptămână, poliţiştii români, împreună cu partenerii de pe teritoriul celorlalte state membre Schengen, ca urmare a consultării Sistemului Informatic Schengen şi a schimbului suplimentar de informaţii prin intermediul Birourilor SIRENE, au depistat 75 de persoane şi 29 de autovehicule ce fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul Informatic Shengen.
      Autorităţile de aplicare a legii din România au localizat, în perioada 25 iunie – 1 iulie a.c., pe teritoriul ţării noastre, 42 de persoane ce fac obiectul unor semnalări în S.I.S.. Poliţiştii români au pus în aplicare 6 mandate europene de arestare şi au găsit o persoană ce fuseseră semnalată ca fiind dispărută. De asemenea, au depistat 19 persoane care erau căutate în vederea participării la o procedură judiciară.
      Totodată, în urma schimbului de date şi informaţii suplimentare au fost identificate, pe teritoriul României, 28 de autoturisme căutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale de către autorităţi din alte state membre Schengen.
      De asemenea, 33 de persoane urmărite la nivel internaţional ce fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul Informatic Schengen de Poliţia Română, dintre care 28 aveau emise pe numele lor mandate europene de arestare, au fost identificate de autorităţile străine pe teritoriul lor, iar un autovehicul căutat de autorităţile române a fost depistat în alt stat.
      Schimbul de date şi informaţii suplimentare prin Biroul SIRENE se realizează ca urmare a cooperării dintre structurile specializate din cadrul Poliţiei Române (în special structurile de investigaţii criminale şi cele de combatere a criminalităţii organizate) şi partenerii de pe teritoriul celorlalte state membre Schengen. Totodată, un aport important îl are şi posibilitatea accesării simultane a datelor şi informaţiilor din bazele de date naţionale, din Sistemul Informatic Schengen şi din OIPC-INTERPOL.

      Cea mai importantă măsură compensatorie implementată odată cu ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre Schengen este operaţionalizarea Sistemului Informatic Schengen. S.I.S., care conţine date minime despre persoanele sau bunurile urmărite în cadrul unei proceduri judiciare, iar datele şi informaţiile suplimentare ce pot conduce la localizarea acestora sunt obţinute prin intermediul Birourilor SIRENE constituite la nivelul fiecărui stat membru Schengen.
      Reamintim faptul că, Biroul SIRENE, din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională al I.G.P.R., a fost inaugurat în 16 septembrie 2010.
      Pentru a asigura un flux continuu de date şi informaţii Biroul Sirene funcţionează 24/7, având acces permanent la datele operative ale Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Române, Oficiului Român de Imigrări etc..

      CENTRUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE-I.G.P.R
    • NewsBot
      By NewsBot
      Spaţiul Schengen din punct de vedere al cooperării poliţieneşti

      România, din punct de vedere al cooperării poliţieneşti, este membru de facto al Spaţiului Schengen din noiembrie 2010. În urma schimbului suplimentar de date şi informaţii prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională al Inspectoratului General al Poliţiei Române, de la operaţionalizarea acestuia până la sfârşitul primului semestru al anului 2014, au fost depistate 8.005 persoane căutate în baza unui mandat european de arestare şi indisponibilizate 5.005 autoturisme semnalate în SIS.

      Una din cele mai importante măsuri compensatorii pentru eliminarea controalelor la frontierele externe o reprezintă funcționarea Sistemului de Informații Schengen.

      S.I.S. (Sistemul Informatic Schengen) conţine date minime despre persoanele sau bunurile urmărite în cadrul unei proceduri judiciare, iar datele şi informaţiile suplimentare ce pot conduce la localizarea acestora sunt obţinute prin intermediul Birourilor SIRENE constituite la nivelul fiecărui stat membru Schengen.

      Biroul SIRENE, din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională al I.G.P.R., a fost inaugurat la data de 16 septembrie 2010 şi a devenit operațional în noiembrie 2010 în urma unei evaluări efectuate de Consiliul Uniunii Europene, în cadrul procesului de evaluare Schengen desfășurat în România în perioada 2009-2010.
      Biroul SIRENE își desfășoară activitatea în regim de dispecerat, disponibil 24/7, asigurând continuitatea fluxului de informaţii între birourile naţionale echivalente, precum și între autoritățile naționale de aplicare a legii.

      În cele două luni de operaţionalizare ale anului 2010, în urma schimbului suplimentar de informaţii prin intermediul Biroului SIRENE al Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, poliţiştii români au pus în aplicare 81 de mandate europene de arestare, au depistat 16 de persoane semnalate ca fiind dispărute şi 122 vehicule căutate de partenerii din Spaţiul Schengen pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale.

      În acelaşi timp, partenerii din statele membre au reţinut în baza unor mandate europene de arestare emise de autorităţile judiciare române 80 de persoane, au indisponibilizat 10 vehicule semnalate de România şi au găsit 3 persoane dispărute.

      În anul 2011 pe teritoriul ţării noastre, poliţiştii români au pus în aplicare 576 de mandate europene de arestare, în urma schimbului suplimentar de informaţii prin intermediul Biroului SIRENE România, au depistat 142 de persoane semnalate ca fiind dispărute şi 1.564 de vehicule căutate de partenerii din Spaţiul Schengen pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale. Partenerii din statele membre, pe baza informaţiilor furnizate, au reţinut în baza unor mandate europene de arestare emise de autorităţile judiciare române 1.236 de peroane, au indisponibilizat 108 vehicule semnalate de România şi au găsit 83 de persoane dispărute.

      În anul 2012, poliţiştii români au pus în aplicare 561 de mandate europene de arestare, au depistat 145 de persoane semnalate ca fiind dispărute şi 1.044 de vehicule pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale. În aceeaşi perioadă, 2.173 de persoane solicitate de România au fost reținute în baza unui mandat european de arestare în State Membre, au fost indisponibilizate în Statele Membre 190 de vehicule şi găsite 92 de persoane semnalate ca fiind dispărute.

      În anul 2013, pe teritoriul ţării noastre, au fost puse în aplicare 601 de mandate europene de arestare, au fost depistate 172 de persoane semnalate ca fiind dispărute şi 1.112 de vehicule pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale. De asemenea, în urma schimbului de date şi informaţii prin intermediul Biroului SIRENE din C.C.P.I.-I.G.P.R., autorităţile din Statele Membre au pus în executare, la solicitarea Poliţiei Române, 1.434 de mandate de arestare preventivă, au indisponibilizat 235 de vehicule şi au găsit 88 de persoane dispărute.

      Activitățile Poliției Române de identificare a persoanelor dispărute sau solicitate în baza unui mandat european de arestare (M.E.A.), identificate în România, au fost intensificate, de la începutul anului 2014. Astfel, în primele 6 luni ale anului 2014 au fost înregistrate aproximativ 70% din rezultatele pozitive centralizate la nivelul anului 2013.

      În primele 6 luni ale anului 2014, poliţiştii români au pus în aplicare 312 mandate europene de arestare, au depistat 69 de persoane semnalate ca fiind dispărute şi 524 de vehicule pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale. Partenerii din Statele Membre, la solicitarea Poliţiei Române, au depistat 960 de persoane căutate în baza unui mandat european de arestare, indisponibilizat 96 de vehicule şi au găsit 65 de persoane dispărute.

      Odată cu dobândirea calităţii de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouă etapă, care a presupus pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare eliminării controalelor la frontierele interne, în vederea aderării la spaţiul Schengen.

      De la momentul respectiv, România gestionează a doua frontieră a U.E. din punct de vedere al lungimii – 2.070 km, dintre care 1.877 km de frontieră terestră.

      Calitatea de stat membru Schengen reprezintă apartenenţa la o zonă de securitate, precum şi respectarea şi aplicarea unor măsuri de compensare a ridicării barierelor interne şi asumarea unor responsabilităţi.

      Este de menționat faptul că, deși Sistemul de Informații Schengen de generația a II-a a fost operaționalizat la nivelul anului 2013, România a fost primul stat care a implementat noile funcționalități, sistemul național fiind încă din anul 2010 compatibil cu specifiicațiile furnizate de Comisia Europeană. În acest moment sunt conectate, la SIS II, 28 de state, dintre care 22 membre ale UE, 4 state asociate și 2 candidate, printre care și România.

      România furnizează în sistemul central S.I.S. informații despre persoane și obiecte căutate prin intermediul Sistemului Național de Semnalări care reprezintă baza de date națională. Semnalările sunt vizibile la nivel național pentru a fi accesate de către polițiști din Poliția Română, Poliția de Frontieră, Jandarmeria Română, Inspectoratul General pentru Imigări și autoritățile vamale.
      În momentul în care o persoană sau un obiect sunt identificate ca urmare a unui control polițienesc, Biroul SIRENE este informat de urgență pentru a notifica despre aceasta statul care a dispus căutarea la nivel internațional a respectivei persoane sau obiect.

      În prezent, România este furnizor a peste 1.500.000 de semnalări cu privire la persoane și bunuri introduse de autoritățile naționale de aplicare a legii. Sistemul de Informații Schengen gestionează aproximativ 51.000.000 de semnalări introduse de toate cele 28 de state.
      În perioada 2011 –2013 România a furnizat semnalări în Sistemul de Informații Schengen, privind persoane, vehicule, arme, documente, bancnote.

      Astfel, în anul 2011, România a introdus, în baza de date S.I.S., 9.362 de persoane, 11.421 de vehicule, 532 de arme, 17 bancnote, 107.574 de documente de înregistrare vehicule și 1.189.893 de documente.

      În anul 2012, au fost introduse în bază 6.031 de persoane, 7.424 de vehicule, 535 de arme, 16 bancnote, 126.235 de documente de înregistrare vehicule și 1.234.665 de documente.

      În anul 2013, România a introdus, în baza de date S.I.S., 6.656 de persoane, 7.360 de vehicule, 537 de arme, 16 bancnote, un motor de ambarcațiune, 139. 527 de documente de înregistrare vehicule și 1.186.230 de documente.

      Începând din anul 2013 România a furnizat semnalări și pentru noile categorii disponibile în Sistemul de Informații Schengen de generația a II-a (motoare ambarcaţiuni, documente în alb etc).

      Odată cu operaţionalizarea Sistemului de Informații Schengen de generația a II-a, toate statele membre au obligaţia de a atașa materiale conexe semnalărilor, cum ar fi copii ale mandatelor europene de arestare emise, fotografii și amprente ale persoanei căutate.

      Deşi nu este încă stat membru Schengen, contribuţia României la sistem este comparabilă cu cea a celorlalte state. Astfel, conform statisticilor pentru anul 2013, România se situează pe primul loc la încărcărea amprentelor în sistem, pe locul II la încărcarea copiilor M.E.A. (precedată de Polonia) şi pe locul IV în ceea ce priveşte fotografiilor atașate semmnalărilor.

      În ceea ce privește situația vehiculelor semnalate în Sistemul de Informații Schengen de către Statele Membre, din centralizarea rezultatelor în acest domeniu, se poate concluziona faptul că România este în continuare un stat destinatar sau de tranzit pentru autoturismele furate din spațiul comunitar.

      România, prin Biroul SIRENE, participă la procesul decizional european în domeniul SIS-SIRENE prin reprezentarea în grupurile de lucru dedicate acestui domeniu din marja Consiliului și Comisiei Europene, precum și la evaluările periodice ale unor state membre Schengen.

      Astfel, în 2014, un reprezentant al Biroului SIRENE a făcut parte din echipele de evaluare pentru Polonia și Elveția, iar un alt reprezentant al Biroului SIRENE România a făcut parte, pe bază de voluntariat, din echipa de coordonare a testelor funcționale SIRENE organizate în cadrul procesului de aderare al UK la anumite prevederi ale aquisului Schengen. Pentru contribuția profesionistă, reprezentantul României a primit mulțumiri din partea coordonatorului echipei de testare.

      Calitatea de stat partener reiese și din participarea operatorilor SIRENE România la cursurile de perfecționare în domeniul SIRENE organizate sub egida CEPOL, la care aceștia au contribuții active. Astfel au fost exprimate aprecieri pozitive cu privire la maniera de lucru profesionale a Biroului SIRENE naţional, prin comparație cu alte state deja membre Schengen.

      Misiunile de evaluare în domeniul S.I.S./SIRENE au relevat faptul că România constituie un etalon de bune practici pentru celelalte State Membre Schengen.

      I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.