Jump to content
POLITISTI.ro

OMAI 23/2015 - activitatea de psihologie în M.A.I.


Catalin
 Share

Recommended Posts

  • Moderator
Ministerul Afacerilor Interne - MAI
 
Ordinul nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în Ministerul Afacerilor Interne
 
În vigoare de la 15.04.2015
 
Având în vedere prevederile art. 6 şi 13 din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare, ale Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 677/2003 privind condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale şi psihologice, a medicamentelor şi protezelor pentru poliţişti, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:
 
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
 
Art. 1.
(1) Prezentul ordin instituie normele referitoare la activitatea de psihologie în Ministerul Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI.
(2) Activitatea profesională a psihologilor din MAI se desfăşoară conform reglementărilor în vigoare privind statutul profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi potrivit prevederilor prezentului ordin.
(3) Principalele componente ale activităţii de psihologie sunt:
a) evaluarea psihologică;
b) asistenţa psihologică;
c) diagnoza organizaţională;
d) psihologia judiciară.
 
Art. 2.
(1) Psihologii din MAI participă, potrivit competenţelor şi în părţile ce-i privesc, la activităţile de analiză a postului, a evenimentelor definite potrivit legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă, acordă sprijin de specialitate în evaluarea activităţii, pregătirii şi conduitei profesionale individuale a personalului.
(2) Psihologii din cadrul MAI pot realiza activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul de specialitate, destinată, în principal, dobândirii de cunoştinţe noi cu privire la fenomenele şi procesele psihice apărute la personalul şi în unităţile MAI, precum şi utilizării cunoştinţelor ştiinţifice pentru realizarea de noi instrumente, metode şi tehnici de lucru sau pentru perfecţionarea celor existente. 

 

Art. 3.
În sensul prezentului ordin, termenii de mai jos se utilizează cu înţelesul următor:
a) evaluare psihologică: proces de cunoaştere şi estimare cantitativă şi calitativă, prin utilizarea unor instrumente, metode şi tehnici specifice, a parametrilor de stare şi de funcţionare psihologică;
b) asistenţă psihologică: ansamblu de programe şi măsuri specifice, menite să asigure capacitatea de funcţionare optimă a individului din punct de vedere al parametrilor psihici;
c) diagnoză organizaţională: ansamblu de activităţi specifice, constând în estimarea şi interpretarea parametrilor psihosociali ai componentelor structurale sau procesuale ale organizaţiei şi, după caz, ai fenomenelor sau proceselor specifice relaţiei acesteia cu mediul extern, în vederea fundamentării şi adoptării unor decizii ce urmăresc eliminarea sau atenuarea disfuncţionalităţilor şi valorificarea potenţialului existent;
d) comportament dezadaptativ: comportament care prezintă un pericol pentru sine sau pentru alte persoane şi/sau care afectează în mod semnificativ randamentul în muncă şi/sau calitatea relaţiilor interumane; 
e) monitorizare psihologică: demers proiectat atât în plan individual, cât şi organizaţional, menit să asigure observarea sistematică a persoanelor identificate cu probleme de natură psihologică, prin colectarea, analizarea datelor specifice şi evaluarea răspunsului psihocomportamental al acestora la anumite măsuri stabilite în cadrul procesului de intervenţie psihologică;
f) analiză psihologică a activităţii profesionale: investigare sistematică a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor profesionale în vederea identificării şi cuantificării solicitărilor psihice pe care acestea le presupun, precum şi a deprinderilor, aptitudinilor şi a altor caracteristici psihice necesare pentru a îndeplini eficace şi la un nivel calitativ ridicat activităţile de muncă;
g) riscuri psihosociale: factori fizici, sociali şi psihologici, prezenţi în mediul profesional, acţionând independent sau în interrelaţie, precum şi orice element relevant din organizarea activităţii pentru care există indicii de asociere pozitivă semnificativă între expunere şi alterarea reversibilă sau ireversibilă a stării ori funcţionării psihologice;
h) cabinet de psihologie: spaţiu sau ansamblu de spaţii, special destinat desfăşurării activităţii de psihologie, utilizat permanent şi exclusiv de către psiholog pe durata raporturilor sale de muncă/serviciu cu MAI;
i) date specifice activităţii de psihologie: orice informaţii, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulaţie, utilizate în desfăşurarea activităţii de psihologie;
j) beneficiar al activităţii de psihologie: structura/unitatea MAI sau, după caz, persoana fizică căreia îi sunt furnizate servicii psihologice;
k) psiholog de unitate: psihologul care are ca principală atribuţie asistenţa psihologică a personalului dintr-o unitate a MAI
 
CAPITOLUL II
Structurile şi personalul care desfăşoară activităţi de psihologie în MAI

 

Art. 4.
(1) Exercitarea actului psihologic se face de către psihologii cu drept de liberă practică încadraţi pe funcţii de specialitate în MAI, cu respectarea condiţiilor de competenţă profesională, precum şi de funcţionare, stabilite potrivit actelor normative în vigoare.
(2) Încadrarea în funcţii de psiholog este condiţionată de deţinerea atestatului de liberă practică, acordat de Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, astfel:
a) în specialitatea "psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf", pentru psihologii care vor exercita atribuţii în domeniul psihologiei judiciare;
b) în specialitatea "psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale", pentru alţi psihologi decât cei prevăzuţi la lit. a).
(3) Psihologii care, în exercitarea atribuţiilor profesionale, desfăşoară activităţi specifice altor domenii ale psihologiei, trebuie să deţină, suplimentar, atestate de liberă practică în specialităţile corespunzătoare, iar structurile de profil în care îşi desfăşoară activitatea să fie avizate conform legii de către Colegiu.
(4) Psihologii din MAI participă la programe de formare profesională continuă, în specialităţile de competenţă şi în raport cu cerinţele postului, organizate conform normelor stabilite de Colegiu. Cheltuielile ocazionate de parcurgerea programelor de formare profesională se suportă de MAI, în condiţiile legii. 
 
Art. 5.
(1) Ocuparea posturilor vacante cu atribuţii privind desfăşurarea activităţii de psihologie se face, potrivit actelor normative interne care reglementează activitatea de management resurse umane, prin concurs/examen, cu excepţia situaţiilor de mutare/detaşare pe o funcţie similară din punct de vedere al atribuţiilor cu cea deţinută anterior.
(2) Comisiile de concurs/examen sau, după caz, subcomisiile de specialitate constituite în cadrul acestora sunt numite prin dispoziţie a directorului Centrului de Psihosociologie al MAI, denumit în continuare Centru.
 
Art. 6.
(1) În exercitarea atribuţiilor profesionale, psihologii sunt independenţi profesional, neputând fi supuşi influenţelor rezultate din subordonarea ierarhică, de natură să conducă la încălcarea normelor legale, deontologice şi de bună practică în vigoare, răspunderea pentru întreaga prestaţie de specialitate revenindu-le în totalitate. 
(2) Psihologii sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea în legătură cu faptele şi informaţiile despre care au luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor profesionale, cu excepţia prevederilor exprese ale actelor normative în vigoare.
(3) Raporturile de subordonare ierarhică în care se găsesc psihologii privesc doar aspectele legate de organizarea funcţională şi administrativă a unităţii, ordinea interioară şi disciplina la locul de muncă.
(4) Şefii ierarhici sunt obligaţi să respecte dreptul de iniţiativă şi decizie al psihologilor în exercitarea actului profesional. 

 

Art. 7.
(1) Structurile specializate în desfăşurarea activităţii de psihologie în MAI cuprind:
a) Centrul de psihosociologie, unitate de specialitate cu atribuţii de exercitare a actului psihologic, învestită cu autoritate de reglementare, îndrumare, coordonare şi control în domeniul de competenţă, subordonată MAI;
b) serviciile/birourile/compartimentele de psihologie de la nivelul inspectoratelor generale/similare şi al instituţiilor de învăţământ, cu atribuţii de exercitare a actului psihologic, precum şi de îndrumare, coordonare şi control a psihologilor din structurile subordonate, după caz;
c) birourile/compartimentele de psihologie din cadrul unităţilor teritoriale ale MAI, cu rol în exercitarea actului profesional, potrivit specialităţii/specialităţilor în care sunt avizate şi competenţelor conferite de prezentul ordin.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a), activitatea de psihologie judiciară din cadrul Poliţiei Române este coordonată de structura de specialitate stabilită la nivelul acesteia.
(3) Serviciile/birourile/compartimentele de psihologie în care funcţionează psihologii de unitate sunt subordonate direct şi nemijlocit şefului/comandantului unităţii. 
 
Art. 8.
(1) Certificarea îndeplinirii condiţiilor de funcţionare a structurilor specializate pentru desfăşurarea activităţii de psihologie în MAI se face de către Colegiu, prin eliberarea avizului de funcţionare.
(2) Centrul întreprinde formalităţile prevăzute de legislaţia în vigoare, pe lângă Colegiu, pentru eliberarea avizului de funcţionare prevăzut la alin. (1) şi înregistrarea modificărilor cu privire la condiţiile care au stat la baza eliberării acestuia.
(3) Funcţionarea structurilor specializate este condiţionată de existenţa cabinetului de psihologie, a dotărilor tehnice şi metodologice stabilite de Colegiu. 

 

Art. 9.
(1) Centrul coordonează în mod direct, în domeniile proprii de competenţă, activităţile de perfecţionare a pregătirii profesionale a psihologilor, potrivit reglementărilor în vigoare.
(2) Centrul poate organiza programe de formare profesională continuă a psihologilor din MAI, potrivit normelor în domeniu instituite de Colegiu.
(3) Structurile specializate în desfăşurarea activităţii de psihologie în MAI prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a) şi b) organizează periodic convocări de specialitate, în scopul diseminării informaţiilor, experienţei şi bunelor practici, clarificării unor aspecte concrete ale exercitării profesiei de psiholog şi aplicării unitare a dispoziţiilor legale din domeniu.
(4) Convocările de specialitate organizate de către structurile de psihologie cu atribuţii de îndrumare, coordonare şi control, prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b), se realizează cu avizul Centrului. 
 
CAPITOLUL III
Activităţile de psihologie desfăşurate în MAI 
 
Art. 10.
(1) Evaluarea psihologică se realizează în următoarele situaţii:
a) în cadrul procedurilor de resurse umane;
b) în vederea avizării personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuţii şi misiuni în condiţii de solicitare psihică intensă;
c) în cadrul asistenţei psihologice;
d) în vederea fundamentării diagnosticului medical;
e) în cadrul activităţii de cercetare ştiinţifică;
f) în cadrul activităţii de psihologie judiciară;
g) în alte situaţii, potrivit reglementărilor în vigoare.
(2) Evaluările psihologice prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi g) se realizează la solicitarea şefilor/comandanţilor de unităţi, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane. 

 

Art. 11.
Evaluarea psihologică în cadrul procedurilor de resurse umane urmăreşte selecţionarea personalului MAI şi se realizează în următoarele situaţii:
a) admiterea candidaţilor în instituţiile de învăţământ care realizează formarea iniţială pentru nevoile MAI;
b) încadrarea personalului din sursă externă;
c) promovarea pe funcţii de conducere;
d) trecerea poliţiştilor/cadrelor militare într-un corp profesional/militar superior;
e) transferul în MAI al unor specialişti din instituţiile publice de apărare şi siguranţă naţională. 
 
Art. 12.
(1) Evaluarea psihologică în vederea avizării personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuţii şi misiuni în condiţii de solicitare psihică intensă stabileşte capacitatea, din punct de vedere psihologic, a unei persoane de a se integra într-o activitate profesională cu cerinţe specifice, determinate de natura, durata şi intensitatea efortului presupus. 
(2) Evaluarea psihologică în vederea avizării personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuţii şi misiuni în condiţii de solicitare psihică intensă se realizează în următoarele cazuri:
a) participarea la misiuni internaţionale;
b) îndeplinirea funcţiilor de reprezentare externă;
c) îndeplinirea funcţiilor didactice, cu excepţia celor din învăţământul superior;
d) desfăşurarea de activităţi cu cifru;
e) autorizarea ca artificieri şi pirotehnişti;
f) atestarea ca instructori în poligonul de tragere;
g) executarea de acţiuni şi intervenţii speciale, precum şi a altor activităţi care expun personalul implicat în desfăşurarea lor la riscuri psihosociale;
h) atestarea personalului care urmează să încadreze posturile de specialitate din categoria personalului navigant;
i) atestarea ca instructori şi evaluatori ai conducătorilor auto;
j) acordarea dreptului de a conduce autovehiculele aparţinând MAI;
k) la indicaţia medicului de medicina muncii, pentru alte categorii de lucrători, potrivit reglementărilor privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor;
l) în alte situaţii temeinic justificate, potrivit reglementărilor în vigoare.
(3) Încadrarea în situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. g) se realizează de către inspectoratele generale/similare şi instituţiile de învăţământ, pe baza analizei psihologice a activităţii profesionale. 
 
Art. 13.
(1) Evaluarea psihologică periodică, pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor, are rol profilactic şi se realizează în raport cu riscurile în muncă, în cadrul asistenţei psihologice.
(2) Evaluarea psihologică periodică se realizează la intervalele de timp indicate de medicul de medicina muncii, în cazul personalului prevăzut de legislaţia privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, precum şi:
a) anual pentru personalul prevăzut la art. 12 alin. (2) lit. c) -i), conducătorii de autovehicule cu atestat profesional, precum şi pentru elevii şi studenţii din instituţiile de învăţământ ale MAI;
b) la 3 ani pentru personalul care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, poartă permanent armament şi muniţie;
c) la 5 ani pentru celelalte categorii de personal.
 
Art. 14.
(1) Evaluarea psihologică a personalului la reluarea activităţii se efectuează, la indicaţia medicului de medicina muncii, în cadrul asistenţei psihologice, după o întrerupere a activităţii de minimum 90 de zile pentru motive medicale sau de minimum 6 luni pentru orice alte motive.
(2) Evaluarea psihologică prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de 7 zile de la reluarea activităţii. 

 

Art. 15.
(1) În cazul în care este necesară evaluarea psihologică a unei persoane pentru mai multe scopuri, în situaţiile prevăzute la art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 şi 14, se poate realiza o singură activitate de evaluare psihologică, urmând a se elibera câte un aviz pentru fiecare dintre scopurile urmărite.
(2) În activitatea de evaluare psihologică prevăzută la alin. (1), psihologul va asigura investigarea parametrilor psihologici suficienţi pentru fiecare dintre scopurile urmărite. 
 
Art. 16.
(1) Evaluarea psihologică se realizează şi în situaţii speciale, la apariţia unor comportamente dezadaptative sau la întoarcerea personalului participant la misiuni internaţionale a căror durată este de cel puţin 6 luni consecutive, caz în care se urmăreşte stabilirea necesităţii acordării asistenţei psihologice.
(2) În urma unei evaluări psihologice realizate potrivit alin. (1), psihologul poate solicita, în situaţii temeinic justificate, efectuarea unei evaluări psihologice clinice suplimentare, unei structuri specializate dintre cele prevăzute la art. 7 alin. (1), avizate în acest sens, în vederea fundamentării concluziilor de specialitate. 

 

Art. 17.
Evaluarea psihologică clinică în vederea fundamentării diagnosticului medical se realizează în următoarele situaţii:
a) la solicitarea comisiilor de expertiză/evaluare a capacităţii de muncă;
b) la solicitarea medicilor specialişti din reţeaua sanitară a MAI, potrivit prevederilor Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. 
 
Art. 18.
Evaluarea psihologică a persoanelor propuse a fi incluse în Programul de protecţie a martorilor, precum şi în vederea relocării altor persoane pe teritoriul României are drept scop stabilirea compatibilităţii acestora cu Programul de protecţie a martorilor, precum şi aplicarea în mod eficient a măsurilor de protecţie şi asistenţă. 

 

Art. 19.
(1) Evaluarea psihologică realizată în sensul prevederilor art. 11 şi ale art. 12 alin. (2) se finalizează prin emiterea unui aviz psihologic de tipul Apt/Inapt şi, după caz, a unor observaţii şi recomandări.
(2) Evaluarea psihologică prevăzută la art. 13 alin. (2) şi art. 14 se finalizează prin emiterea unui aviz psihologic de tipul Apt/Apt condiţionat/Inapt şi, după caz, a unor observaţii şi recomandări.
(3) Evaluarea psihologică prevăzută la art. 16 alin. (1) şi art. 18 se finalizează printr-un raport de evaluare psihologică.
(4) Evaluarea psihologică prevăzută la art. 17 se finalizează printr-un raport de psihodiagnostic şi evaluare clinică.
(5) Rezultatele evaluărilor psihologice prezentate beneficiarului cuprind informaţii relevante în raport cu scopul urmărit, fără a se motiva concluziile.
 
Art. 20.
(1) Eventualele contestaţii cu privire la avizul psihologic de inaptitudine emis în condiţiile art. 19 alin. (1) şi (2) se adresează Centrului şi se depun la sediul unităţii beneficiare, în termen de 3 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă.
(2) Termenul de soluţionare a contestaţiilor este de 15 zile de la data înregistrării acestora la Centru şi poate fi prelungit, în situaţia în care este necesară o cercetare mai amănunţită, cu cel mult 15 zile. 

 

Art. 21.
(1) Valabilitatea documentelor cuprinzând rezultatele evaluărilor psihologice efectuate în condiţiile art. 11 şi 12 alin. (2) este de 6 luni de la data emiterii.
(2) Pe durata de valabilitate menţionată la alin. (1), titularii nu pot participa la o nouă evaluare psihologică în acelaşi scop cu evaluarea iniţială, cu excepţia cazurilor în care soluţionarea contestaţiilor o impune.
 
Art. 22.
În situaţia în care psihologul, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că este afectată capacitatea unei persoane din cadrul MAI de a purta şi utiliza arme şi muniţii interzise sau supuse autorizării, formulează recomandări în acest sens şi informează de îndată şeful/comandantul unităţii din care face parte persoana respectivă. 

 

Art. 23.
(1) Evaluarea psihologică se efectuează, în funcţie de scopul urmărit, astfel:
a) psihologii din cadrul Centrului efectuează evaluarea psihologică în scopurile prevăzute la art. 11 şi art. 12 alin. (2) lit. a) şi b);
b) psihologii din cadrul Centrului, la solicitarea Comisiei centrale de expertiză medico-militară, precum şi psihologii din reţeaua sanitară a MAI, la solicitarea comisiilor teritoriale, efectuează evaluările psihologice prevăzute la art. 17 lit. a);
c) psihologii din reţeaua sanitară a MAI efectuează evaluările psihologice prevăzute la art. 17 lit. b);
d) psihologii din cadrul Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor realizează evaluarea psihologică prevăzută la art. 18.
(2) Evaluarea psihologică prevăzută la art. 12 alin. (2) lit. c) -l), art. 13 alin. (2), art. 14 şi art. 16 alin. (1) se efectuează după cum urmează:
a) psihologii de unitate pentru personalul unităţilor din care fac parte, cu excepţia conducerilor acestora, care intră în competenţa de evaluare psihologică a psihologilor din cadrul structurilor de profil coordonatoare de la nivelul unităţilor centrale ale MAI;
b) psihologii desemnaţi prin dispoziţia şefului eşalonului superior, cu avizul Centrului, în situaţia unităţilor care nu au prevăzută/încadrată funcţia de psiholog de unitate sau acesta se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile;
c) psihologii din cadrul Centrului pentru personalul unităţilor din componenţa aparatului central al ministerului şi personalul din conducerea structurilor aflate în subordinea/coordonarea MAI;
d) psihologii desemnaţi prin dispoziţia directorului Centrului pentru unităţile aflate în subordinea/coordonarea MAI care nu au prevăzută/încadrată funcţia de psiholog de unitate sau acesta se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile.
  • Upvote 1
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

SECŢIUNEA a 2-a

Asistenţa psihologică

 

Art. 24.
Asistenţa psihologică are drept obiectiv asigurarea condiţiilor privind adaptarea la mediul de muncă specific a personalului MAI, precum şi creşterea performanţelor personale, identificarea timpurie a semnelor/simptomelor tulburărilor psihice, remisiunea stărilor disfuncţionale şi menţinerea sănătăţii psihice a tuturor categoriilor de beneficiari.
 
Art. 25.
Beneficiază de asistenţă psihologică gratuită, prin reţeaua proprie a MAI, următoarele categorii de persoane:
a) personalul MAI aflat în activitate;
b) personalul MAI pensionat;
c) soţul, soţia, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a persoanelor prevăzute la lit. a) şi b);
d) militarii în rezervă, concentraţi/mobilizaţi în unităţile MAI;
e) elevii şi studenţii unităţilor de învăţământ ale MAI;
f) persoanele private de libertate încarcerate în spaţiile administrate de MAI;
g) victimele dezastrelor, conform reglementărilor în vigoare;
h) persoanele incluse în Programul de protecţie a martorilor;
i) străinii aflaţi în custodie publică în centrele de specialitate ale MAI;
j) solicitanţii de azil cu nevoi speciale şi străinii care au obţinut o formă de protecţie în România;
k) victimele traficului de persoane, incluse în programele de asistenţă ale Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane;
l) consumatorii de droguri incluşi în programele de asistenţă ale Agenţiei Naţionale Antidrog.
 
Art. 26.
Asistenţa psihologică este de următoarele tipuri:
a) profilactică - presupune identificarea, prin intermediul evaluărilor psihologice periodice, a eventualelor vulnerabilităţi psihice şi desfăşurarea de programe menite să îi asigure individului capacitatea de a face faţă mediului bio-psiho-social;
b) primară - vizează evaluarea şi ierarhizarea problemelor de natură psihologică identificate în prealabil la beneficiarii asistenţei psihologice, monitorizarea psihologică a acestora, precum şi desfăşurarea unor programe de intervenţie psihologică, în scopul autocunoaşterii, optimizării şi dezvoltării personale şi/sau remisiunii/ameliorării problemelor psihologice; 

c) recuperatorie - se referă la modalităţi de remisiune, prin tehnici de consiliere psihologică clinică şi psihoterapie, a unor manifestări dezadaptative sau tulburări/afecţiuni psihice şi/sau soluţionarea unor probleme de natură psihosocială. 

 

Art. 27.
(1) Personalul MAI care a obţinut un aviz psihologic de tipul "Apt condiţionat" în urma evaluării psihologice periodice sau la reluarea activităţii, respectiv cel care a făcut obiectul unei evaluări psihologice în situaţii speciale, la care se evidenţiază existenţa unor probleme de natură psihologică, se supune monitorizării psihologice, în funcţie de oportunitate şi la recomandarea psihologului, în vederea clarificării situaţiei acestuia. Monitorizarea psihologică se realizează şi la solicitarea comisiilor de expertiză/evaluare a capacităţii de muncă.
(2) Activitatea prevăzută la alin. (1) se finalizează prin emiterea unui raport de monitorizare psihologică, în care se consemnează evoluţia problemelor identificate şi concluziile de specialitate.
 
Art. 28.
(1) Asistenţa psihologică profilactică şi primară este acordată, în funcţie de nevoile specifice fiecărei categorii de beneficiari şi în concordanţă cu interesele MAI, după cum urmează:
a) psihologii de unitate pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 25 lit. a) -d) şi, după caz, lit. e), f) sau g), în funcţie de specificul unităţilor pe care le asigură;
b) psihologii din cadrul Centrului pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 25 lit. a) -c) din componenţa aparatului central al ministerului şi al structurilor aflate în subordinea/coordonarea MAI pe care le asigură;
c) psihologii din cadrul Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor, Inspectoratului General pentru Imigrări, Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane şi Agenţiei Naţionale Antidrog pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 25 lit. h) -l), în funcţie de specificul unităţilor din care fac parte;
d) psihologii din reţeaua sanitară a MAI, potrivit Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţii care beneficiază de servicii medicale.
(2) Monitorizarea psihologică a personalului identificat cu probleme de natură psihologică, în situaţia unităţilor care nu au prevăzută/încadrată funcţia de psiholog de unitate sau acesta se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, se realizează potrivit algoritmului prevăzut de art. 23 alin. (2) lit. b) şi d).
(3) Psihologii prevăzuţi la alin. (1) pot acorda şi asistenţă psihologică recuperatorie, în condiţiile prevederilor art. 4 alin. (3). 

 

SECŢIUNEA a 3-a

Diagnoza organizaţională

 

Art. 29.
Diagnoza organizaţională are drept obiectiv cunoaşterea descriptivă, explicativă şi predictivă a fenomenelor, proceselor şi mecanismelor psihosociale care acţionează la nivelurile structurale şi funcţionale specifice mediului intern şi extern instituţiei, susţinând, prin rezultatele, concluziile şi recomandările furnizate în acest context, procesul de conducere/comandă în planificarea, implementarea şi evaluarea eficacităţii unor acţiuni/măsuri destinate ameliorării calităţii vieţii profesionale, creşterii eficienţei în îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor unităţilor MAI.
 
Art. 30.
Activităţile de diagnoză organizaţională sunt realizate în scopul:
a) determinării profilului general al unei organizaţii;
b) analizei în profunzime a unei situaţii problematice, manifestată la nivelul unor subsisteme sau procese organizaţionale;
c) evaluării practicilor manageriale de la diferite paliere decizionale;
d) evaluării impactului în plan instituţional şi/sau psihosocial al implementării unor strategii, politici şi programe, inclusiv a celor finanţate din fonduri externe nerambursabile;
e) analizei caracteristicilor structurale şi funcţionale ale relaţiilor de cooperare/colaborare existente între instituţiile cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice, orientată către identificarea soluţiilor de optimizare a parteneriatului instituţional. 

 

Art. 31.
În funcţie de sfera de cuprindere a demersului de evaluare specific, diagnoza organizaţională se realizează în mod diferenţiat, după cum urmează:
a) la nivelul MAI, în ansamblul acestuia;
b) la nivelul unităţilor din cadrul MAI;
c) la nivelul structurilor organizaţionale componente ale unei unităţi MAI.
 
Art. 32.
Diagnoza organizaţională se realizează:
a) pentru fundamentarea unor măsuri de ameliorare a mediului psihosocial;
b) pentru monitorizarea calităţii climatului organizaţional existent la nivelul MAI în ansamblul acestuia;
c) pentru semnalarea unor simptome negative semnificative în funcţionarea componentelor structurii organizatorice;
d) atunci când este necesară realizarea unei analize profunde a parametrilor structurali şi funcţionali ai sistemului de management;
e) în cadrul unor proiecte de cercetare finanţate din surse bugetare, fonduri externe nerambursabile sau alte surse legal constituite;
f) pentru efectuarea unor activităţi de control;
g) în alte situaţii temeinic justificate, potrivit reglementărilor în vigoare. 

 

Art. 33.
(1) Diagnoza organizaţională se realizează, cu aprobarea sau din dispoziţia conducătorilor unităţilor din care fac parte, potrivit competenţelor, de către:
a) psihologii din cadrul Centrului în situaţiile prevăzute la art. 31 lit. a) -c);
b) psihologii din cadrul structurilor de profil coordonatoare, de la nivelul unităţilor centrale ale MAI, pentru situaţiile prevăzute la art. 31 lit. b) şi c);
c) psihologii de unitate pentru situaţiile prevăzute la art. 31 lit. c).
(2) Diagnoza organizaţională poate fi realizată individual sau în echipe multidisciplinare, din care pot face parte şi sociologi, în funcţie de problematica psihosocială supusă analizei.
 
Art. 34.
În situaţia prevăzută la art. 32 lit. f), diagnoza organizaţională se realizează, în funcţie de structurile MAI care fac obiectul acestei activităţi, de către specialişti din cadrul:
a) Centrului, cu ocazia controalelor dispuse de către ministrul afacerilor interne la nivelul structurilor MAI;
b) structurilor de profil coordonatoare de la nivelul unităţilor centrale ale MAI, cu ocazia controalelor efectuate de către acestea în unităţile teritoriale subordonate ori aflate în coordonare. 
 
Art. 35.
Activitatea reglementată în prezenta secţiune se finalizează printr-un raport de diagnoză organizaţională, care cuprinde datele de identificare privind demersul respectiv, scopul şi obiectivele investigaţiei, procedurile, metodele şi tehnicile utilizate în culegerea şi analiza datelor, rezultatele obţinute şi semnificaţia acestora, concluziile, recomandările şi, după caz, documentaţia-anexă, constituită din documente/date probante sau justificative.
  • Upvote 1
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

SECŢIUNEA a 4-a

Psihologia judiciară

 

Art. 36.
(1) Activitatea de psihologie judiciară cuprinde:
a) evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf - având ca obiectiv investigarea sincerităţii persoanelor suspectate de săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală sau a celor care au cunoştinţă despre vreo faptă sau despre vreo împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în procesul penal;
b) analiza psihologică a comportamentului infracţional, având ca obiectiv elaborarea profilului trăsăturilor psihocomportamentale ale persoanei necunoscute care a săvârşit, în mod repetat, infracţiuni grave împotriva persoanelor sau patrimoniului;
c) evaluarea personalităţii criminale - constând în analiza psihocomportamentală a persoanelor suspectate de săvârşirea cu violenţă a unor fapte prevăzute de legea penală, stabilirea gradului de pericol social al acestora, precum şi adaptarea de către organele judiciare a tacticilor şi metodelor de audiere.
(2) Evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf poate fi realizată şi în alte situaţii, având ca scop investigarea sincerităţii personalului MAI, în cadrul activităţilor privind securitatea naţională, potrivit normelor interne specifice emise la nivelul MAI.
 
Art. 37.
(1) Evaluarea comportamentului simulat prevăzută la art. 36 alin. (1) lit. a) se realizează din dispoziţia organelor judiciare, de către psihologii din cadrul structurilor criminalistice ale Poliţiei Române.
(2) Rezultatul evaluării comportamentului simulat prin tehnica poligraf se consemnează într-un raport de expertiză criminalistică sau constatare tehnico-ştiinţifică, după caz. 

 

Art. 38.
(1) Analiza psihologică a comportamentului infracţional se realizează, din dispoziţia organelor de urmărire penală, pornind de la elementele rezultate din cercetarea la faţa locului, de către psihologii din cadrul structurilor specializate ale Poliţiei Române împreună cu personalul cu atribuţii în desfăşurarea activităţii de urmărire penală privind infracţiuni grave împotriva persoanei sau patrimoniului.
(2) Rezultatul activităţii prevăzute la alin. (1) se consemnează într-un raport de analiză a comportamentului infracţional.
 
Art. 39.
(1) Evaluarea personalităţii criminale se realizează, din dispoziţia organelor de urmărire penală, de către psihologii din cadrul structurilor specializate ale Poliţiei Române.
(2) Rezultatul evaluării personalităţii criminale se consemnează într-un raport de expertiză şi evaluare a personalităţii criminale. 
 
SECŢIUNEA a 5-a
Alte activităţi în domeniul psihologiei 

 

Art. 40.
Psihologii realizează analiza psihologică a activităţii profesionale, în scopul proiectării demersurilor de evaluare şi asistenţă psihologică.
 
Art. 41.
Psihologii participă, potrivit actelor normative interne care reglementează activitatea de management resurse umane, în calitate de membri, în comisiile constituite în vederea analizei posturilor, întocmirii/reactualizării fişelor posturilor, precum şi ocupării posturilor vacante în unităţile MAI.
 
Art. 42.
Psihologii acordă, la solicitare, sprijin de specialitate personalului care participă la activitatea de evaluare a subordonaţilor, cu privire la cunoaşterea calităţilor personale şi conduitei individuale a acestora, precum şi a factorilor psihosociali care au influenţat semnificativ performanţa profesională.
 
Art. 43.
În activitatea de analiză a evenimentelor, definite potrivit prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, la solicitarea persoanelor împuternicite, potrivit legii, să efectueze cercetarea evenimentului sau a structurii de inspecţia muncii competente, psihologii formulează constatări şi concluzii în ceea ce priveşte:
a) identificarea caracteristicilor comune anumitor tipuri de evenimente, ce pot fi semnificative din punct de vedere preventiv;
b) studierea cauzelor şi împrejurărilor producerii unor evenimente pentru a determina în ce măsură anumite caracteristici psihice personale şi/sau de grup pot fi legate de o posibilă repetare a evenimentului;
c) identificarea eventualelor disfuncţionalităţi ale organizaţiei, prin prisma interpretării evenimentelor drept posibil simptom al acestora. 
 
Art. 44.
Psihologii asigură suportul psihologic al misiunilor operative cu grad ridicat de risc, prin identificarea riscurilor psihosociale specifice şi recomandarea unor măsuri de limitare/eliminare a acestora, la solicitarea şefilor/comandanţilor unităţilor pe care le asigură, potrivit competenţelor.
 
Art. 45.
Activitatea de cercetare ştiinţifică în domeniu se poate realiza de psihologi individual sau în cadrul unor echipe constituite în acest sens, cu avizul consultativ al Centrului.
 
Art. 46.
Activităţile prevăzute în prezenta secţiune se desfăşoară de către psihologii de unitate, psihologii din cadrul structurilor de profil coordonatoare, respectiv psihologii din cadrul Centrului, la nivelul unităţilor pe care le asigură potrivit competenţelor.
 
CAPITOLUL IV
Sistemul de gestiune a datelor 
 
SECŢIUNEA 1
Organizarea sistemului de gestiune a datelor 
 
Art. 47.
(1) Sistemul de gestiune a datelor specifice cuprinde totalitatea procedurilor, metodelor şi regulilor privind înregistrarea, păstrarea, prelucrarea, circulaţia datelor şi documentelor din domeniul activităţii de psihologie.
(2) Activităţile de gestiune a datelor specifice se desfăşoară la nivelul structurilor specializate pentru realizarea activităţii de psihologie.
(3) Şefii/comandanţii de la toate nivelurile sunt obligaţi să aplice măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru protejarea datelor specifice împotriva scurgerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat la acestea.
(4) Evidenţele nominale şi statistice în domeniul activităţii de psihologie se realizează pe suport hârtie şi/sau digital.
(5) Informaţiile, indiferent de mediul de stocare, trebuie să fie exacte, complete şi relevante.
 
Art. 48.
În scopul asigurării secretului profesional, actele, lucrările şi înregistrările cu caracter profesional aflate asupra psihologului ori la locul unde acesta îşi exercită profesia sunt inviolabile, potrivit reglementărilor în vigoare.
 
Art. 49.
Responsabilitatea pentru păstrarea probelor psihologice, a rezultatelor acestora, a însemnărilor şi înregistrărilor cu caracter profesional revine psihologilor şi, după caz, şefilor/comandanţilor unităţilor în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. 

 

Art. 50.
(1) Probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnările şi înregistrările se păstrează în condiţii de siguranţă o perioadă de cel puţin 10 ani de la încheierea relaţiilor profesionale cu beneficiarul, dacă prin alte prevederi legale nu este prevăzut alt termen mai mare.
(2) La expirarea termenului prevăzut la alin. (1), probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnările şi înregistrările se distrug, potrivit reglementărilor în vigoare.
 
Art. 51.
(1) Este interzisă transmiterea de informaţii din documentele de evidenţă a activităţii de psihologie către persoanele sau instituţiile care nu au dreptul de a le cunoaşte.
(2) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) atrage, după caz, răspunderea administrativă, disciplinară sau penală a celor vinovaţi.
 
Art. 52.
(1) Activităţile de evaluare psihologică, asistenţă psihologică, diagnoză organizaţională, precum şi cele de evaluare a comportamentului simulat cu ajutorul tehnicii poligraf se consemnează de către psiholog în registrul de evidenţă a actelor profesionale.
(2) Registrul de evidenţă a actelor profesionale poate fi consultat numai de către următoarele persoane:
a) psihologul în a cărui competenţă se află registrul;
b) psihologii cu atribuţii de coordonare, îndrumare şi control de specialitate de la eşaloanele superioare.
 
Art. 53.
(1) Activităţile de evaluare şi asistenţă psihologică de care beneficiază personalul MAI, precum şi elevii/studenţii unităţilor de învăţământ ale MAI se consemnează de către psihologul de unitate în carnetele psihologice.
(2) Carnetul psihologic cuprinde istoricul serviciilor de psihologie de care a beneficiat titularul şi poate avea anexate, după caz, documente cu conţinut psihologic referitoare la titular.
(3) Actualizarea carnetelor psihologice se face în termen de maximum 30 de zile de la producerea unei modificări cu privire la datele prevăzute la alin. (2).
(4) Evidenţa centralizată a carnetelor psihologice se păstrează în registrul de evidenţă a carnetelor psihologice.
(5) Carnetul psihologic poate fi consultat numai de către următoarele persoane:
a) titularul carnetului;
b) psihologul în a cărui competenţă se află titularul carnetului;
c) psihologii cu atribuţii de coordonare, îndrumare şi control de specialitate de la eşaloanele superioare.
(6) Circuitul carnetelor psihologice se face astfel:
a) la mutarea/detaşarea/împuternicirea titularului pe o funcţie în altă unitate, carnetul psihologic este transmis psihologului din unitatea respectivă;
b) în situaţia unităţilor care nu au prevăzută/încadrată funcţia de psiholog de unitate sau acesta se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, şefii/comandanţii vor lua măsuri pentru transmiterea acestuia psihologului desemnat;
c) la încetarea raporturilor de serviciu/muncă sau trecerea în rezervă a titularului, carnetul psihologic se arhivează, conform reglementărilor în vigoare.
 
SECŢIUNEA a 2-a
Evidenţa activităţii de evaluare psihologică
 
Art. 54.
(1) Documentele de evidenţă a activităţii de evaluare psihologică sunt:
a) avizul psihologic;
b) procesul-verbal de evaluare psihologică; 
c) raportul de evaluare psihologică;
d) raportul de psihodiagnostic şi evaluare clinică.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se încheie în două exemplare, din care unul se transmite beneficiarului, iar cel de-al doilea se păstrează la emitent.
 
Art. 55.
(1) Avizul psihologic, procesul-verbal şi raportul de evaluare psihologică pot fi consultate numai de către următoarele persoane:
a) şeful/comandantul unităţii beneficiare;
b) şeful structurii de resurse umane din cadrul unităţii beneficiare, respectiv lucrătorul care are în competenţă dosarul de concurs sau, după caz, de personal;
c) medicul de medicina muncii;
d) persoana evaluată;
e) psihologul de unitate;
f) psihologii cu atribuţii de coordonare, îndrumare şi control de specialitate de la eşaloanele superioare;
g) orice altă persoană care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, este necesar să cunoască conţinutul acestora.
(2) Raportul de psihodiagnostic şi evaluare clinică poate fi consultat numai de către următoarele persoane:
a) membrii comisiei de expertiză/evaluare a capacităţii de muncă;
b) medicul specialist care a solicitat evaluarea psihologică clinică;
c) persoana evaluată;
d) psihologul care asigură asistenţa psihologică în unitatea din care face parte persoana evaluată;
e) psihologii cu atribuţii de coordonare, îndrumare şi control de specialitate din cadrul Centrului. 

 

SECŢIUNEA a 3-a

Evidenţa activităţii de asistenţă psihologică

 

Art. 56.
(1) Documentele de evidenţă a activităţii de asistenţă psihologică sunt:
a) nota-raport de informare privind rezultatele activităţii/programului de profilaxie psihologică;
b) raportul de monitorizare psihologică.
(2) Documentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se încheie într-un singur exemplar şi se aduce la cunoştinţa şefului/comandantului unităţii în care s-a desfăşurat activitatea/programul de profilaxie psihologică.
(3) Documentul prevăzut la alin. (1) lit. b) se încheie în două exemplare, din care unul se transmite beneficiarului, iar cel de-al doilea se păstrează la emitent.
 
Art. 57.
(1) Nota-raport menţionată la art. 56 alin. (1) lit. a) poate fi consultată numai de către următoarele persoane:
a) şeful/comandantul unităţii în care s-a desfăşurat activitatea/programul de profilaxie psihologică;
b) solicitantul activităţii/programului de profilaxie psihologică;
c) persoanele care participă la activitatea/programul de profilaxie psihologică;
d) psihologul de unitate;
e) psihologii cu atribuţii de coordonare, îndrumare şi control de specialitate de la eşaloanele superioare.
(2) Raportul de monitorizare psihologică poate fi consultat de către persoanele prevăzute la art. 55 alin. (1), precum şi de către şeful nemijlocit al persoanei care a făcut obiectul monitorizării psihologice.
 
SECŢIUNEA a 4-a
Evidenţa activităţii de diagnoză organizaţională
 
Art. 58.
(1) Documentul de evidenţă a activităţii de diagnoză organizaţională este raportul de diagnoză organizaţională.
(2) Documentul prevăzut la alin. (1) se încheie în două exemplare, din care unul se transmite şefului/comandantului unităţii beneficiare, iar cel de-al doilea se păstrează la emitent.
 
Art. 59.
Raportul de diagnoză organizaţională poate fi consultat numai de către următoarele persoane:
a) şeful structurii care a solicitat diagnoza organizaţională;
b) şeful/comandantul unităţii în care s-a realizat diagnoza organizaţională;
c) membrii comisiilor de control, în situaţia prevăzută la art. 32 lit. f);
d) psihologul de unitate;
e) psihologii cu atribuţii de coordonare, îndrumare şi control de specialitate de la eşaloanele superioare. 

 

SECŢIUNEA a 5-a
Evidenţa activităţii de psihologie judiciară
 
Art. 60.
(1) Documentele de evidenţă a activităţii de psihologie judiciară sunt:
a) raportul de expertiză criminalistică/constatare tehnico- ştiinţifică;
b) raportul de analiză a comportamentului infracţional;
c) raportul de expertiză şi evaluare a personalităţii criminale.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se încheie în două exemplare, din care unul se transmite beneficiarului, iar cel de-al doilea se păstrează la emitent.
 
SECŢIUNEA a 6-a
Evaluarea şi evidenţa statistică a activităţii
 
Art. 61.
Structurile/personalul de specialitate vor raporta activitatea desfăşurată conform formularelor, modalităţilor şi termenelor stabilite de către Centru sau de către structura de specialitate abilitată să coordoneze activitatea de psihologie judiciară, potrivit competenţelor.
 
Art. 62.
(1) Situaţiile statistice cu relevanţă pentru activitatea de psihologie se realizează prin prelucrarea datelor şi informaţiilor din evidenţa nominală.
(2) Situaţiile statistice se întocmesc conform formularelor şi la termenele stabilite de către Centru sau de către structura de specialitate abilitată să coordoneze activitatea de psihologie judiciară, potrivit competenţelor. 

 

CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
 
Art. 63.
Centrul şi structura de specialitate abilitată să coordoneze activitatea de psihologie judiciară stabilesc, potrivit competenţelor, următoarele:
a) atribuţiile structurilor şi personalului aflate în coordonare profesională;
b) cadrul procedural şi formularele pe suport hârtie şi/sau digital utilizate în activitatea de psihologie;
c) dotarea minimă obligatorie a structurii de psihologie.
 
Art. 64.
Directorul Centrului este abilitat să emită dispoziţii aplicabile structurilor şi personalului cu atribuţii în domeniul activităţii de psihologie coordonate profesional de către Centru.
 
Art. 65.
Achiziţia instrumentelor, metodelor şi tehnicilor de specialitate care urmează a fi utilizate în activitatea de psihologie se face cu avizul Centrului, respectiv al structurii de specialitate abilitate să coordoneze activitatea de psihologie judiciară, potrivit competenţelor.
 
Art. 66.
Imprimatele tipizate pentru activitatea de psihologie desfăşurată de structurile de specialitate se asigură de către unităţile în cadrul cărora acestea funcţionează.
 
Art. 67.
Consilierea şefilor/comandanţilor de unităţi pe probleme privind activitatea de psihologie se realizează de către psihologii de unitate.
 
Art. 68.
(1) Şefii/comandanţii de unităţi au următoarele obligaţii cu privire la evaluarea psihologică a personalului:
a) să asigure prezentarea acestuia la evaluarea psihologică;
b) să asigure respectarea recomandărilor formulate de structurile/personalul de specialitate;
c) să utilizeze personalul conform avizelor psihologice deţinute.
(2) Prezentarea personalului MAI la evaluarea psihologică periodică, în situaţii speciale, la reluarea activităţii, la evaluarea psihologică clinică efectuată în baza solicitării comisiilor de expertiză/evaluare a capacităţii de muncă, precum şi la activităţile de monitorizare psihologică este obligatorie.
 
Art. 69.
Şefii/comandanţii de unităţi vor lua măsuri pentru asigurarea spaţiilor şi dotării necesare înfiinţării şi funcţionării structurii de psihologie, conform reglementărilor în vigoare.
 
Art. 70.
Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 
Art. 71. 

La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 257/2007 privind activitatea de psihologie în Ministerul Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 august 2007, se abrogă. 

 

Art. 72.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 
Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Gabriel Oprea
Bucureşti, 9 martie 2015.
Nr. 23. 
Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.