Jump to content
POLITISTI.ro

Arta , bandaj pentru suflet...


Dorin17

Recommended Posts

Dorin17

Am sa redau mai jos o noua creatie a mea pe care o voi supune criticilor voastre:

A fost...

A fost iubirea ce se intrupa cu clipa,

A fost iubirea mangaierilor albastre,

Visul frumos , azi , si-a rasfrant aripa...,

Nu mai exista taina inimilor noastre...

A fost o clipa cand tu te scaldai in soare,

Iar eu sorbeam cu lacomie rasul tau...,

A fost o clipa cand si dorul doare,

Rostind la nesfarsit numele tau!

Visul frumos , azi, si-a rasfrant aripa,

Si fiecare-i azi pe drumul sau

Eternitatea s-a amestecat cu clipa,

Amanti umili, uitati de Dumnezeu!

  • Upvote 2
Link to post
Share on other sites
  • Replies 151
  • Created
  • Last Reply

Top Posters In This Topic

  • Dorin17

    37

  • Cerasela

    35

  • Leonidas67

    10

  • VladM

    10

Top Posters In This Topic

Popular Posts

Eu voi posta o creatie proprie, pe care o voi supune criticilor voastre. In zadar... De ce-am mai cautat zadarul in zadar? De ce-n zadar ne-am mai mintit pe sine? Cand stim

U R A de ALEXANDRU MACEDONSCHI Dacă-aş fi trăsnet v-aş trăsni, V-aş îneca dacă-aş fi apă, Şi v-aş săpa mormântu-adânc Dac-aş fi sapă. Dacă-aş fi ştreang v-aş spânzura, Dacă-aş fi spa

Ma pun sa adorm cu gandul la tine Sunt vesel, dar inima imi este grea Pastrez undeva, ascunsa de mine Durerea a tot ce odata era Alegeri trecute ecouri arunca Din pesteri sapate in stanc

Posted Images

Cerasela

felicitari...pe mine personal ma emotionat.. :clip:

PS: asteptam urmatoarea creatie...:)

Edited by cerasela
Link to post
Share on other sites

Poezia ta imi aduce aminte de una al lui Stanescu... "Poveste sentimentala" se numea... ahh..si ce frumoasa e. :rolleyes:

Deci presupun ca punctul de plecare a fost Nichita Stanescu... sau in cea mai mare parte ai fost inspirat direct sau indirect de catre acesta ca si in alte scrieri.

Ce pot sa zic... foarte frumos.

Link to post
Share on other sites
Dorin17

Multumesc!

La aceasta poezie te refereai?

Nichita Stănescu

Poveste sentimentală

Pe urma ne vedeam din ce în ce mai des.

Eu stateam la o margine-a orei,

tu - la cealalta,

ca doua toarte de amfora.

Numai cuvintele zburau intre noi,

inainte si inapoi.

Virtejul lor putea fi aproape zarit,

si deodata,

îmi lasam un genunchi,

iar cotul mi-infigeam în pământ,

numai ca să privesc iarba-nclinata

de caderea vreunui cuvint,

ca pe sub laba unui leu alergind.

Cuvintele se roteau, se roteau intre noi,

inainte si inapoi,

si cu cât te iubeam mai mult, cu atât

repetau, intr-un virtej aproape văzut,

structura materiei, de la-nceput.

Edited by Dorin17
Link to post
Share on other sites

Sunt intradevar frumoase poezile tale dar sunt triste. Ar trebui sa incerci sa lansezi un volum de poezii. Daca nu ai cu ce incearca cu sponsorizari. Nu merita sa iti irosesti talentul doar intre noi. Multa Bafta!!!

Link to post
Share on other sites

Aia era.. Dorin. :wub:

Remus.. treaba asta nu o faci pentru ca vrei ceva dupa urma ei. O faci pentru ca simti ca trebuie sa te eliberezi, uneori, mai ales daca esti coleric, pentru ca majoritatea cu inclinatie spre poezie si creatie literara sunt colerici pur sange.

Sau pur si simplu iti place sa iti folosesti o parte din timpul liber scriind.

Link to post
Share on other sites
anamaria1292

Ion Minulescu

Celei care pleaca

Tu crezi c-a fost iubire-adevarata…

Eu cred c-a fost o scurta nebunie…

Dar ce anume-a fost,

Ce-am vrut sa fie

Noi nu vom sti-o poate niciodata…

A fost un vis trait pe-un tarm de mare.

Un cantec trist, adus din alte tari

De niste pasari albe – calatoare

Pe-albastrul razvratit al altor mari

Un cantec trist, adus de marinarii

Sositi din Boston,

Si New York,

Un cantec trist, ce-l canta-ades pescarii

Cand pleaca-n larg si nu se mai intorc.

Si-a fost refrenul unor triolete

Cu care-alt’data un poet din Nord,

Pe marginile albului fiord,

Cersea iubirea blondelor cochete…

A fost un vis,

Un vers,

O melodie,

Ce n-am cantat-o, poate, niciodata…

………………….

Tu crezi c-a fost iubire-adevarata?…

Eu cred c-a fost o scurta nebunie!

Link to post
Share on other sites
Dorin17

Intr-adevar , Minulescu a scris ca nimeni altul! Frumoasa poezie!

Sunt intradevar frumoase poezile tale dar sunt triste. Ar trebui sa incerci sa lansezi un volum de poezii. Daca nu ai cu ce incearca cu sponsorizari. Nu merita sa iti irosesti talentul doar intre noi. Multa Bafta!!!

Am scris pana acum, doar pentru sufletul meu! Nu m-am gandit sa public pana acum! Acum, cand am deschis acest topic, mi-am luat inima in dinti si vi le-am aratat voua ! De aceea am cerut si critici, pentru ca vreau sa stiu daca poezia mea place si altora decat mie!

Link to post
Share on other sites
Dorin17

Si daca tot vorbeam de Minulescu.........

Ion Minulescu

Celei care minte

Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine...

Dar fiindcă azi mi te dai toată,

Am să te iert -

E vechi păcatul

Şi nu eşti prima vinovată!...

În cinstea ta,

Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint,

Am ars miresme-otrăvitoare în trepieduri de argint,

În pat ţi-am presărat garoafe

Şi maci -

Tot flori însângerate -

Şi cu parfum de brad pătat-am dantela pernelor curate,

Iar în covorul din perete ca şi-ntr-o glastră am înfipt

Trei ramuri verzi de lămâiţă

Şi-un ram uscat de-Eucalipt.

Dar iată,

Bate miezul nopţii...

E ora când amanţii,-alt'dată,

Sorbeau cu-amantele-mpreună otrava binecuvântată...

Deci vino,

Vino şi desprinde-ţi din pieptenul de fildeş părul,

Înfinge-ţi în priviri Minciuna

Şi-n caldul buzei Adevărul

Şi spune-mi:

Dintre câţi avură norocul să te aibă-aşa

Câţi au murit

Şi câţi blesteamă de-a nu te fi putut uita?...

Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine...

Dar fiindcă azi mi te dai toată.

Am să te iert -

E vechi păcatul

Şi nu eşti prima vinovată!...

Deci nu-ţi cer vorbe-mperecheate de sărutări,

Nu-ţi cer să-mi spui

Nimic din tot ce-ai spus la alţii,

Ci tot ce n-ai spus nimănui.

Şi nu-ţi cer patima nebună şi fără de sfârşit,

Nu-ţi cer

Nimic din ce poetul palid

Cerşeşte-n veci de veci, stingher,

Voi doar să-mi schimbi de poţi o clipă

Din şirul clipelor la fel,

Să-mi torni în suflet înfinitul unui pahar de hidromel,

În păr să-mi împleteşti cununa de laur verde

Şi în priviri

Să-mi împietreşti pe veci minciuna neprihănitelor iubiri.

Şi-aşa tăcuţi -

Ca două umbre, trântiţi pe maldărul de flori -

Să-ncepem slujba-n miez de noapte

Şi mâine s-o sfârşim în zori!

Edited by Dorin17
  • Upvote 1
Link to post
Share on other sites
anamaria1292

Desi ma pricep mai bine la un exercitiu la matematica decat sa critic o poezie,ceea ce pot e ca ai talent si imi plac poeziile tale.

Poezia "A fost.." m-a impresionat,este foarte frumoasa si m-a facut sa o citesc de mai multe ori..

Felicitari :emo-yessir:

Link to post
Share on other sites

Lupta

Capitolul 1

Vis

-Nuuuuu! Asteapta... e prea mult de ati cere a nu pleca? Rover o sa vina el, doar asteapta-l...

Clayton s-a dat la o parte cu o spranceana ridicata, batjocoritor, tipic lui, facandu-i loc Adreeei sa treaca in pasi grabiti dincolo de camera, trantindu-se, apoi fixand-ul pe Clay.

-Eu zic sa asteptam. Rover e baiat mare, se poate descurca linistit.

-Da, Paul, dar...

-Andreea am spus nu. Daca iesim de aici nu numai pielea lui Rover e pusa in bataie, ci si a noastra, a tuturor.

O sa fie tot mai interesant... Coddin izbucnind in propria esenta intr-un decor in care toti ar sari pe tine doar pentru simplul fapt ca nu ti-ai tinut gura intr-un moment de tacere, ceva ierelvant, totusi, ca si conducator ai unele responsabilitati... Alfa.

Deja ma saturasem. Decorul devenea enervant cu multe batai in lemnul vechi de fag care cel putin mi se parea o improvitatie de parchet, care mi-a devenit prieten in momentul in care m-am ridicat pentru a lua ceva de imbucatura din frigider.

Da... stiu as putea manca un intreg supermarket, daca as avea unul. Mda, perfect pizza de luni... de cand o asteptam.

M-am retras la loc, invins pentru a ma pregati de o lunga holbare la orice ce ma distragea, de la o discutie de dreptul tot mai enervanta.

-Vlad, tu ce parere ai?

Mda, perfect, eu si poftele mele.

-Absolut niciuna. Vreau s-o intind, si asta cat mai rapid.

Cel putin eu eram singurul cu un strop de umor din toata camera asta.

Cum era de asteptat, n-am mai putut rezista asa ca mi-am miscat fundul in camera de oaspeti, am luat ziarul dupa birou, vechi de 2 zile, de altfel; era ceva nou.

Alta structura, acelasi decor, un gri pal, un pat mare, baldachinul pe masura, lemn mai peste tot. Nu puteam diferentia mirosurile... prea multe intr-o nuanta puternica de mucegai.

In partea de sud a camerei unde si patul era dispus vertical langa el in partea stanga, un dulap, nu mai mare de un metru, ferestre mari cu draperii lungi de matase, se gasea si un tablou mare ce infatisa o pantera alba ep un fundal negru.

Omul avea gusturi... aievea.

-Crezi ca Vlad stie de Mihaela, Coddin?

-Sper ca nu, altfel nu o sa fie prea frumos.

-Ce s-a intamplat, unde e, vreau s-o vad...undee eee!?

-V-am spus sa incetati cu trancaneala, ca va aude, e cel mai varstnic de aici.

-Si cel mai fraier, pe deasupra.

-Alexxxx...!!

Simteam cum sangele fierbea in mine, simteam cum nu ma puteam controla... Am lovit cu pumnii sub tablia mesei din fata mea si am aruncat-o in aer. Imediat ce presiunea din picioare mi-a disparut, am sarit peste locul acum liber dintre noi si l-am impins pe Alex in perete. A inceput sa murmure ceva. L-am strans puternic de gat tinandu-l departe de pamant, oprindu-i cuvintele in gat.

-Ohh, nu iarasi, Zoica, zaaattt!

La dracu..

-Dragule, micul dejun este gata.

Acel glas... il simteam, il iubeam atat de mult.

-Vin imediat scumpo.

-Am incercat sa o retin pe Zoica...

-Da, o merit, crede-ma.

- Au! Mereu uit de tocul asta prea inalt. Trebuie sa il inlocuim... cat de curand. In orice caz nu pledeaza bine la intrarea intr-o bucatarie. Ai putea sa te constipi mancand, cu durerea in frau.

-Hah, smiorcaila.

-Scumpo, o sa... o sa merg pana jos putin.

-Sa vii repede, ahhh..si neatza, <by the way>.

Ihh..., mereu face asta... iar eu mai mereu uit. Mereu foloseste replica aia stresanta dintr-un film atat de stresant.

Aceleasi scari, acelasi miros, aceiasi cale batuta zi de zi, numcai ca cel putin acum coboram, iar fundalul terecea rapid prin decorul intuitiv ce mi-l formasem.

Acei ochi, acea privire, acel sarut, atingerea si toate acele momente ce au dat glas sufletului meu... Un set de ganduri si toate acele sentimente trecute aveau sa se stinga...

-Vlad, trebuia sa-mi spui ca ai de gand sa te plimbi.

-Amm..., nu scumpo, doar ma simteam rau.

-Atunci MAI ar trebui sa-si aleaga mai bine luptatorii...

-Poate...

Isi intinse bratul de-a lungul coapselor, ma cuprinse in brate si ma atinse cu lungi si calde sarutari pe ceafa.

-Te iubesc, Mihaela!

Primul capitol al unei scrieri "aievea" ale mele... de 5 capitole, celelalte fiind ceva mai maricele.

Ce e aici..nu pledeaza deloc ca roman, desi presupun ca asa pare la prima vedere. E un fel de batut campii... foarte, foarte frumos.

Personajele, sunt bineinteles fictive. Sper sa va placa.

Ca si Dorin... orice observatie e bine venita.

Multumesc.

Link to post
Share on other sites
  • Membru

Hai că mi-am făcut curaj să postez şi la secţiunea asta

Pentru iubitorii de dans :

( la început, perechea din dreapta ).

Pentru iubitorii de liric :

Cronicile tanarului indragostit

Racoarea ce isi face loc, discret

Domoli usor navalnica caldura

Demult nu mai e-un secret

Inima-mi bate demult nebuna.

Vremurile s-au sincronizat, de fapt

Pentru-a mea recunostintza -

Un lucru sa zic sunt apt:

Ce superba e o fiintza ... !

Ea, in pura ei splendoare

Si cu dulcele suras

Cand o vad, nimic nu doare

Cand pleca, mereu am plans.

Si acum, ea fiind aproape

Se zari un mandru stol

Vreau sa stiu, oare se poate

Eu sa o sarut domol . . . ?

Eu etern sa ii sarut

Pururi dulcele-i moi buze,

Precum cantul unor muze

Astfel indulcindu-ne tiptil.

Edited by blue1guardian
  • Upvote 3
Link to post
Share on other sites
Eduard

Sublim ! ai un + ( pentru dans ) , meriti. Bravo !

Edited by Eduard
Link to post
Share on other sites
Dorin17

Dupa cum ti-am mai spus, trebuie sa continui Noxy! Chiar ai talent!

Edited by Dorin17
Link to post
Share on other sites
Eduard

Si ca off topic - blue1guardian, de locatia aia ma leaga multe amintiri frumoase :

- pe aceiasi scena am dansat si eu ( in liceu, cu trupa )

- in antreu pana intri in sala de spectacol mergem la discoteca ( acolo se organiza ) .

- si nu in ultimul rand , la subsol mi-am rupt spinarea , facand judo ( de performanta ) , cca 10 ani pana m-am facut politist . :emo-yessir:

Link to post
Share on other sites
  • Membru

Eduard, îţi zic sincer că pentru bine balul a fost cea mai frumoasă din amintirile perioadei de la Câmpina. Păcat ca finalul l-au stricat mai marii patriei. Asta e. Trecem peste şi rămânem cu ce era mai frumos. :clip:

Link to post
Share on other sites
  • Moderator
Cristi

Wow...scena aia... cate amintiri imi evoca....mai e pianina aia in spate? Acolo imi petreceam dupa-amiezile. Cate spectacole am dat in scoala pe scena respectiva... :rolleyes:

Superb, mi-ai evocat niste amintiri placute.

  • Upvote 1
  • Downvote 1
Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.


×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.