Jump to content
POLITISTI.ro

Este funcţionar public în sensul legii penale un profesor sau un medic?


Horia
 Share

Recommended Posts

Un profesor ori un medic este asimilat funcţionarului public de legea penală? Sunt funcţionari publici doar profesorii şi medicii care lucrează la stat, sau din punct de vedere al legii penale se încadrează în sintagma "funcţionar public" şi cei ce lucrează în privat?

Am citit pe internet câteva dispute referitoare la aceste aspecte şi aş vrea să ştiu părerile voastre, cu motivările necesare.

Mulţumesc.

Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Legea penală are propriile sale definiţii, iar art. 175 din Codul Penal lămureşte cine se încadrează în sintagma "funcţionar public" în sensul răspunderii penale.

 

Art. 175

Funcţionar public

(1)Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:

a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;

b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;

c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

 

După părerea mea, atât profesorul cât şi medicul sunt funcţionari publici în sensul legii penale.

Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Dacă lucrează la stat, adică e plătit din fonduri publice, atât profesorul cât şi medicul se încadrează la alin (1) din art. 175. Când lucrează în privat şi nu e plătit din fonduri publice, datorită activităţii pe care o desfăşoară se încadrează la alin (2) din acelaşi art. 175.

Astfel este asimilat funcţionarului public în sensul legii penale atât profesorul cât şi medicul indiferent unde îşi desfăşoară activitatea, pentru că exercită un serviciu de interes public.

Link to comment
Share on other sites

Cred că ştii de ce am întrebat, pentru că există anumite infracţiuni în Codul Penal (şi aici mă refer la infracţiunile de corupţie prev. art. 289 până la art. 292 şi aşa mai departe) care se comit doar de anumite persoane - subiecţi activi ai infracţiunii.

Am citit că o serie de categorii de persoane care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat nu sunt asimilaţi din punct de vedere penal funcţionarului public. Care e adevărul?

Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Nu înţeleg la ce te referi, am scris mai sus că legea penală are propriile sale definiţii, iar art. 175 din Codul Penal defineşte noţiunea de funcţionar.

Link to comment
Share on other sites

Păi spre exemplu, judecătorul şi procurorul sunt magistraţi, primarul, parlamentarul, ambasadorul etc. sunt demnitari şi exemplele pot continua. Pentru toate aceste categorii profesionale (inclusiv profesorul şi medicul) există legi spciale de reglementare (statut) în domeniul respectiv, iar nelămurirea mea e dacă din punct de vedere al legii penale aceştia se încadrează în sintagma funcţionar public.

Sau altfel spus, funcţionarul public la care face referire legislaţia penală este doar persoana căreia i se aplică Statutul funcţionarului public (Legea nr. 188/1999)?

Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Exact acest aspect l-am evidenţiat mai sus şi anume că legea penală are propria sa definiţie a funcţionarului public ce este subiect activ al infracţiunilor de corupţie.  În domeniul penal s-a ales o denumire pentru aceşti subiecţi activi, care dintr-o întâmplare/inspiraţie mai mult sau mai puţin fericită, termenul ales a fost "funcţionar public", dar asta nu înseamnă neapărat că este vorba de "funcţionarul" definitiv în legea specială "Statutul funcţionarului public", ci că legea penală are propriile sale definiţii.

Miza e una foarte mare în interpretarea textului, pentru că cine nu are calitatea respectivă, nu răspunde penal pentru acea infracţiune.

Sper să nu mă înşel, dar eu aşa cred că e corect.

Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Citeşte şi articolul 308 din Codul Penal şi vei găsi răspunsul căutat, Horia.

 

Art. 308

Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane

 

(1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.

 

(2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.

 

Art. 175

...

(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...
  • Moderator

Articol în Gândul.info

Curtea Supremă a decis: medicii angajaţi în spitalele de stat sunt funcţionari publici şi răspund penal. Şpaga la doctor nu a fost dezincriminată.

Secţia penală a Curţii Supreme a decis miercuri, 3 decembrie, că medicii angajaţi la spitalele de stat sunt funcţionari publici, astfel că ei pot fi traşi la răspundere în penal. Judecătorii au fost chemaţi să se pronunţe dacă de acum încolo medicii vor putea sau nu fi anchetaţi, trimişi în judecată sau condamnaţi pentru că au luat mită pentru a-şi face treaba. CCR a decis încă de la începutul anului că funcţionari publici sunt şi acele persoane care “funcţionează în baza unei legi speciale şi nu sunt finanţate de la bugetul de stat, exercită un serviciu de interes public şi este supusă controlului sau supravegherii unei autorităţi publice”. Pe 30 septembrie, Parlamentul a aprobat o ordonanţă a Guvernului Ponta prin care medicii erau scoşi din categoria funcţionarilor publici. În sistemul judiciar, există două curente de opinie: unul care spune că această lege ar exonera medicii de răspunderea penală în cazurile de luare de mită; altul care spune că definiţia funcţionarului public din legea penală include şi medicii şi o astfel de lege nu poate anula Codul Penal. Judecătorii Curţii Supreme vor dezlega exact această dispută şi vor oferi un răspuns final. Decizia de astăzi a Curţii Supreme este una de interpretare a textelor de lege şi este obligatorie pentru instanţele din România.

UPDATE 3 decembrie 13:50 Curtea Supremă a decis că medicii angajaţi la spitalele de stat sunt funcţionari publici, astfel că ei pot fi traşi la răspundere în penal dacă sunt găsiţi vinovaţi de condiţionarea actului medical de primirea unor bunuri sau sume de bani.

ŞTIREA INIŢIALĂ

Secţia Penală a Curţii Supreme se va întruni miercuri, 3 decembrie, pentru a decide dacă şi de acum încolo judecătorii din România vor considera că medicii sunt sau nu funcţionari publici. Curtea a fost sesizată cu o întrebare prealabilă de o instanţă inferioară care a constatat că în legislaţie există o jurisprudenţă neunitară şi nu există o interpretare clară a diferitelor texte de lege. Problema juridică la care trebuie să răspundă Curtea Supremă are următoarele date:

Parlamentul a aprobat o lege prin care medicii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici.

Unele interpretări juridice ar putea concluziona că medicii nu pot fi anchetaţi, trimişi în judecată sau condamnaţi pentru luare de mită.

Codul Penal dă, la articolul 175, o intepretare mai largă a noţiunii de funcţionar public fiind incluse toate persoane care presteaază un serviciu public.

Curtea Constituţională a concluzionat la începutul acestui an că “persoanele care exercită profesii liberale sunt considerate „funcţionari publici” în condiţiile art.175 alin.(2) din noul Cod penal, atunci când, deşi funcţionează în baza unei legi speciale şi nu sunt finanţate de la bugetul de stat, exercită un serviciu de interes public şi este supusă controlului sau supravegherii unei autorităţi publice”

Completul special constituit pentru a analiza această problemă de drept va emana o interpretare a acestei chestiuni. În esenţă, judecătorii secţiei penale vor decide dacă medicii sunt sau nu din perspectiva legii penale funcţionari publici, iar în subisidiar dacă pot sau nu fi traşi la răspundere pentru infracţiuni cum sunt cele de corupţie şi de serviciu, cum ar fi abuzul în serviciu. Decizia completului Curţii Supreme va fi în esenţă o interpretare a textelor de lege. Această interpretare este însă importantă deoarece este obligatorie pentru toate intanţele din ţară.

În plus, decizia Curţii Supreme are relevanţă nu numai pentru medicii prinşi că iau mită, ci şi asupra altor categorii profesionale. Astfel, după cum a arătat şi Curtea Constituţională în decizia 2/2014 care a invalidat teza Parlamentului că deputaţii şi senatorii nu sunt funcţionari publici, o interpretare contrară ar putea duce la concluzia că şi avocaţi, notari publici, mediatori, medici, farmacişti, arhitecţi, experţi independenţi sau practicieni în insolvenţă sau alte profesii liberale nu intră sub incidenţa art. 175 din Codul Penal astfel că nu pot fi anchetate, trimise în judecată sau condamnate pentru luate de mită spre exemplu.

Camera Deputataţilor a legiferat pe 30 septembrie Ordonanţa 2/2014 a guvernului Ponta prin care medicii sunt eliminaţi din corpul funcţionarilor publici. O parte dintre experţii consultaţi de gândul susţin că din cauza faptului că nu mai sunt funcţionari publici, medicii nu mai pot fi cercetaţi sau condamnaţi pentru infracţiunile cuprinse în Codul Penal care vizează această categorie. Una dintre aceste infracţiuni este cea de luare de mită. Alte voci din sistemul judiciar spun că totuşi legea aprobată nu ar invalida definiţia funcţionarului public din Codul Penal, însă cu siguranţă va crea interpretări diferite în instanţe. Judecătorii au dat deja o sentinţă de achitare în care consideră că medicii nu sunt funcţionari publici şi nu pot fi incadraţi la infracţiunea de luare de mită care se adresează funcţionarilor publici.

Unul dintre susţinătorii acestei legii este Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor. Curtea Suprema a decis definitiv in iulie anul acesta că Astărăstoae s-a aflat in incompatibilitate. De asemenea, Astărăstoae a fost trims în judecată. După votul din 30 septembrie, acesta a anunţat într-o şedinţă a Colegiului că medicii au obţinut o victorie.

Iată câteva din pasajele relevante:

"La punctul doi al ordinii de zi aş vrea să vă fac o mică informare şi – de ce nu, să serbăm o victorie pe care am obţinut-o. După cum ştiti, legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 2/2014 a fost retrimisă în Parlament de către Preşedinţie, obiecţia fiind că medicii trebuie să fie echivalaţi cu funcţionarii publici, pentru ca altfel ar scăpa de sub controlul unor organisme cum ar fi Parchetul, ANI etc. […]

Având în vedere natura profesiei, medicul nu este funcţionar public şi nu poate fi asimilat acestuia. Procurorii nu vor mai avea ce să caute în cabinetul medical, pentru că am avut caz de medic arestat pentru un borcan de 3 kg de miere, în condiţiile în care nu a reclamat nici medicul nici pacientul. Acum legea va fi in mod obligatoriu promulgată. Este o victorie esenţială pentru tot corpul medical – nu se adresează unui segment (laborator, spital, medicină de familie, sistem public sau privat).[…]

Eu aş vrea să lansez dacă îmi permiteţi, o dezbatere cu privire la relaţia medic-pacient şi anume la ceea ce scris în Codul Penal. Medicul este obligat să îşi denunţe pacientul dacă a fost săvârşita o infracţiune. La fel cum soţul/soţia nu au acestă datorie, medicului să-i fie interzis să fie denunţător sau martor în procesele penale ale pacientului iar documentele medicale să nu poată fi utilizate în procesul penal fără acordul pacientului. Sunt 18 situaţii în care medicul este obligat să denunţe şi dacă nu a denunţat, este infracţiune. Pacientul trebuie să aibă încredere să vină la medic. Este în concordanţă cu legislaţia internaţională. În majoritatea ţărilor, singura obligaţie a medicului este de a denunţa infracţiunile viitoare care pun în pericol viaţa/sănătătea unei persoane, nu sanătătea publică. Va atrage şi populaţia pentru că punem în dezbatere un subiect care interesează populaţia. De aceea, am inclus în comunicat acest pasaj – trebuie să fie adoptate în continuare, acte normative".

Cum a fost modificată legea

Ordonanţa de urgenţă prevede modificarea legii nr 95/2006 după cum urmează:

La articolul I, după punctul 1211 se introduce un nou punct, punctul 1212 , cu următorul cuprins: „1212 . La articolul 375, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: «(2) Având în vedere natura profesiei de medic şi obligaţiile fundamentale ale medicului faţă de pacientul său, medicul nu este funcţionar public şi nu poate fi asimilat acestuia.»”

Unii experţi din sistemul judiciar susţin că această modificare are efect direct în aplicarea Codului Penal. Spre exemplu, infracţiunea de luare de mită este definită astfel în Codul Penal: fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

Experţii procurori şi judecători consultaţi de gândul au explicat că prin scoaterea medicilor din categoria de funcţionari publici are ca efect imposibilitatea cercetării lor pentru infracţiunea de luare de mită. Un alt efect este acela că în dosarele cu medici acuzaţi de luare de mită se vor da soluţii de achitare pe motiv că practic infracţiunea de luare de mită pentru medici a dispărut.

Definiţia funcţionarului public în Codul Penal este următoarea: (1) „Funcţionar” este persoana care exercită, permanent sau temporar, atribuţii care îi permit să ia decizii, să participe la luarea deciziilor sau să influenţeze luarea acestora în cadrul unei persoane juridice care desfăşoară o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat.

(2) De asemenea, este considerat funcţionar în sensul legii penale persoana care exercită o activitate pentru care a fost învestit de o autoritate publică şi care este supusă controlului acesteia.

Experţii consultaţi de gândul au explicat că procurorii ar putea recurge la un artificiu şi să ignore legea 95/2006 şi că considere medicii funcţionari urmând definiţia din Codul Penal. Penaliştii consultaţi susţin că definiţia din Codul Penal a funcţionarului public este autonomă. Astfel că oricum s-ar denumi o categorie de angajaţi ai statului atât timp cât vor primi bani din fondul public şi cât timp vor presta un serviciu public se vor numi funcţionari publici.

Un alt aspect semnalat de către sursele gândul a fost şi acela că sunt deja instanţe care au dat sentinţe de achitare pentru medici acuzaţi de luare de mită considerând că aceştia nu sunt funcţionari publici. În aceste decizii judecătorii au analizat infracţiunea de luare de mită în raport cu definiţia funcţionarului din Codul Penal şi au concluzionat că medicii nu se intră în această catgeorie şi pe cale de consecinţă nu li se aploică nici infracţiunea de luare de mită.

În schimb, această modificare este interpretată unanim ca un mesaj al legislativului că nu au abandonat ideea de a scoate senatorii şi deputaţii din categoria funcţionarilor publici şi din Codul Penal astfel încât să scape de infracţiunile de corupţie.

Parcursul legii în Parlament

Mediafax a notat că preşedintele a promulgat această lege după ce, în luna iulie, a retrimis-o spre reexaminare Parlamentului. Potrivit cererii de reexaminare, articolul criticat de şeful statului prevedea că, "având în vedere natura profesiei de medic şi obligaţiile fundamentale ale medicului faţă de pacientul său, medicul nu este funcţionar public şi nu poate fi asimilat acestuia".

Preşedintele Băsescu a arătat, în cererea de reexaminare, că, prin această modificare, medicilor li se diminuează răspunderea penală pentru "toate infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public, în sensul legii penale”.

"Prin această modificare, medicii nu mai pot fi asimilaţi în categoria funcţionarilor publici în sensul legii penale care consideră funcţionar public «orice persoană care exercită un serviciu de interes public prin care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public»", preciza şeful statului în cererea de reexaminare.

Reîntoarsă în Parlament, senatorii au respins, în 21 septembrie, cererea de reexaminare prin care preşedintele Traian Băsescu a solicitat Parlamentului să se revină asupra acestei decizii, argumentând că profesia de medic este "liberală prin excelenţă”.

"Peste tot în Uniunea Europeană profesia medicală este legiferată ca fiind liberală. Medicul nu este funcţionar public, iar echivalarea dintre ele împiedică o relaţie autentică cu pacientul. Independenţa profesională este, potrivit studiilor, cea mai importantă pentru medici. Toate studiile sociologice pun pe primul loc plecarea din cauza faptului că sunt echivalaţi cu funcţionari publici", au stabilit senatorii din Comisia de săntate, în raportul înaintat plenului.

Cum au vrut să se scoată parlamentarii din Codul Penal

O propunere similară a fost trecut prin Parlament pe 10 decembrie 2013, când plenul Camerei Deputaţilor a votat un amendament la Codul Penal prin care deputaţii sunt excluşi din definiţia funcţionarului public. Acest amendament oferea practic parlamentarilor o imunitate substanţială în faţa anchetelor DNA. Mai precis, senatorii şi deputaţii nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA.

Deputaţii Marko Attila - UDMR, Laszlo Borbely - UDMR, Marian Ghivechiu - PSD, Miron Mitrea - PSD, Sebastian Ghiţă - PSD, Thuma Hubert Petru Ştefan - PNL , Verginel Gireadă - PNL, Gheorghe Costin - PSD au dosare penale şi au votat pentru amendamentul care le oferă o imunitate sporită şi în unele cazuri ar putea să îi scape de dosarele judecate de instanţe.

CSM a susţnut că, prin scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, prin proiectul de lege adoptat marţi, "se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta", precizând că nu a primit spre avizare actul normativ. Cu alte cuvinte, pentru infracţiuni precum abuzul în serviciu, dare şi luare de mită, trafic de influenţă etc, parlamentarii nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA, instituţia care este abilitată să cerceteze astfel de infracţiuni.

În final, în ianuarie 2014, Curtea Constituţională a declarat legea neconstituţională.

În motvarea deciziei CCR susţine că noţiunea de funcţionar public este una mai largă şi că o lege specială nu poate invalida Codul Penal. Judecătorii CCR au arătat că nici o lege specială nu poate da imunitate unor profesii liberale. Iată pasajul relevant din motivarea CCR:

►"Referitor la modificarea dispoziţiilor art.147 din actualul Cod penal, Curtea reţine că sfera subiecţilor de drept care, potrivit legii penale, se circumscriu noţiunii de „funcţionar public” sau de „funcţionar” este restrânsă prin excluderea expresă a Preşedintelui României, a deputaţilor şi senatorilor, precum şi a persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat, cu consecinţa înlăturării răspunderii penale a acestor persoane pentru infracţiunile de serviciu, de corupţie sau pentru alte infracţiuni care prevăd calitatea de funcţionar public/funcţionar a autorului.

►Referitor la modificarea noului Cod penal, după ce în art.175 alin.(1) lit.a) se prevede expres că funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti, prin introducerea dispoziţiilor alin.(3) se exceptează de la dispoziţiile art.175, pe lângă persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat, tocmai persoanele calificate în alineatul precedent ca fiind funcţionari publici. Astfel, Preşedintele României este persoana care exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii executive, în vreme ce deputaţii şi senatorii sunt persoanele care exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative. Dincolo de evidenta deficienţă în respectarea normelor de tehnică legislativă şi nonsensul juridic al articolului 175, în ansamblul său, noile dispoziţii sunt neclare, generând confuzie în procesul de interpretare şi aplicare a legii.

►În ceea ce priveşte modificarea operată în ambele coduri referitoare la excluderea persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat din sfera de incidenţă a răspunderii penale în materia acestor infracţiuni cu subiect calificat, Curtea reţine că norma este confuză şi susceptibilă de interpretări. Astfel, profesiile liberale se organizează şi se exercită numai în condiţiile legii, a statutului profesiei şi codului deontologic şi au statutul unei funcţii autonome, care se exercită în birouri sau cabinete, în cadrul asociaţiilor profesionale înfiinţate potrivit legii. De exemplu, ar putea intra în această categorie, avocaţi, notari publici, mediatori, medici, farmacişti, arhitecţi, experţi independenţi sau practicieni în insolvenţă, fără a exista o legislaţie clară cu privire la toate profesiile calificate ca fiind liberale. De precizat că unele dintre persoanele de mai sus pot avea în condiţiile art.147 alin.(2) din Codul penal calitatea de „funcţionar” atunci când sunt salariaţi în cadrul unei persoane juridice şi, prin urmare, pot fi subiecţi activi ai infracţiunilor de corupţie sau de serviciu.

►De asemenea, unele dintre persoanele care exercită profesii liberale sunt considerate „funcţionari publici” în condiţiile art.175 alin.(2) din noul Cod penal, atunci când, deşi funcţionează în baza unei legi speciale şi nu sunt finanţate de la bugetul de stat, exercită un serviciu de interes public şi este supusă controlului sau supravegherii unei autorităţi publice. Curtea reţine că excluderea persoanelor care exercită profesii liberale din sfera de incidenţă a răspunderii penale în materia infracţiunilor de serviciu şi de corupţie nu constituie un criteriu obiectiv în funcţie de care se poate justifica intervenţia legiuitorului. Aşa fiind, Curtea apreciază că determinante pentru includerea sau excluderea persoanelor de la incidenţa normei penale sunt criterii precum natura serviciului prestat, temeiul juridic în baza căruia care se prestează respectiva activitate sau raportul juridic dintre persoana în cauză şi autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public."

  • Upvote 5
Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.