Multumesc anticipat pt eventualele raspunsuri.

Păreri? 

De exemplu eu vreau sa ma mut din sibiu in cluj. daca sunt doritori sa ma anunte.

Crearea unui corp al poliției judiciare în cadrul Ministerului Public

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază că este necesară arondarea la fiecare unitate de parchet unde se efectuează preponderent urmărire penală proprie (parchetele de pe lângă curți de apel și parchetele de pe lângă tribunale), raportat la schema de procurori, a unor organe de poliţie judiciară proprii care să îşi desfăşoare activitatea în mod direct în cadrul Ministerului Public, al căror statut să fie similar celui prevăzut de art. 10 din OUG nr. 43/2002, având în vedere faptul că în prezent, cu câteva excepţii punctuale, nu există astfel de posturi în schemele de personal ale unităţilor de parchet, fiind necesară adoptarea unei astfel de măsuri în vederea eficientizării activităţii de urmărire penală, prin specializarea unor organe de poliţie judiciară în cadrul parchetelor şi prin înlăturarea dublei subordonări: cea ierarhică faţă de organele de conducere din cadrul M.A.I. şi cea faţă de procurori în ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală desfăşurată.

Ce părere aveți?

Noua institutie subordonata primarilor si comenzilor politice ale partidelor din care acestia fac parte, se afla in plina campanie de dotare, iar cu toate ca in Legea lor de functionare cat si in HG privind regulamentul de aplicare a legii este prevazut foarte clar ca insemnele si uniforma nu trebuie sa creeze confuzii cu a altor institutii sau autoritati publice, acestia isi comanda si isi confectioneaza uniforme aproape identice cu cele ale Politiei Romane.

In Anexele la Regulamentul cadru al Politiei Locale - HG 1332/2010 este descris foarte clar cum trebuie sa arate si sa fie confectionata uniforma comunitarilor, dar cu toate astea veti intalnii pe starda impostori ce poarta uniforme similare cu cele ale politistilor, in special a celor de la Politia Rutiera.

Am citit cu atentie Anexele respective si nu am gasit in ele prevederi pentru camasa cu parte superioara de culoare alba, mai mult cozorocul caschetei trebuie sa fie negru, etc. Nici in norma de echipare din Anexa 1 nu exista articolul "cagula de mascare", asta ca o completare la discutiile din topicul:

Poate avem noroc sa citeasca aici si cei din conducerea MAI.

Se confisca autovehiculul, se face comunicare la Sirene, semnalarea este ulterior stearsa din bazele de date si este comunicat ca este sesizarea unei banci din Germania ca urmare a neplatii ratelor autov.

In prezent, la aproximativ un an de la speta prezentata mai sus, autov. inca este confiscat, s-au inaintat nenumarats formulare catre Sirene, insa nu s-a primit raspuns ce este de facut cu autov. (Conducatorul autov. tot ne face cereri pentru restituirea bunului).

Ati mai avut spete asemanatoare/similare, ce este de facut?

Actul normativ prevede clar măsurile ce pot fi dispuse pentru protecția magistraților și a familiilor acestora. Protecția va fi asigurată de structurile Poliției Române, în funcție de competența teritorială, și va fi instituită la solicitarea conducerii instituției în care magistratul activează ori, în cazuri de urgență, chiar de către magistrat.

Sunt stabilite condițiile clare pentru acordarea protecției, tipurile de măsuri speciale ce pot fi luate, precum și obligațiile magistraților, ale familiilor acestora și ale structurilor de poliție. Totodată, actul normativ reglementează condițiile de suspendare sau încetare a protecției speciale. 

În paralel, se elimină prevederile privind protecția magistraților din Hotărârea Guvernului nr. 719/2005.

Trebuie precizat că anterior modificărilor aduse de apariția Legii nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, modalitatea de asigurare a protecției magistraților și a membrilor de familie acestora a fost "reglementată" printr-un protocol încheiat în anul 2005 între Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție, iar potrivit dispozițiilor art. 207 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, măsurile speciale de protecție, condițiile și modul de realizare a protecției magistraților trebuie stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Proiect Hotarare protectie magistrati.pdf

Notă de fundamentare protectie magistrati.pdf

Tot aud ca se desfiinteaza sectiile de politie rurala si voiam sa va intreb ce stiti si voi

Ma intereseaza in special unde vor pleca (migra) ofiterii care lucreaza la aceste sectii.

Multumesc

• Reducerea numărului de secretari de stat;
• Se modifică structura organizatoare a instituţiilor publice eliminarea funcţiilor de şefi de birou;
• Limitarea acordării voucherelor de vacanță doar pentru cei care primesc salariul brut 10 000.
• Suspendarea indemnizațiilor de vacanță și acordarea indemnizației de hrană la două salarii de bază minime brute (excepţie militarii şi poliţiştii)
• Limitarea unui singur spor, cel de 15% pentru “condiții periculoase sau vătămătoare”
• Limită la telefoane mobile și abonamente
• Comasarea unor instituții;
• Proiectul prevede și modificări în privința numărului de achiziții de autoturisme la companiile de stat și regii autonome;
• Limitarea cheltuielilor cu diurna și cazarea în cadrul companiilor de stat și a regiilor autonome;
• Scăderea cheltuielilor cu sponsorizarea;
• Comasarea unor institute de cercetare, precum și desființarea altora.

Ce părere aveţi? Cât de mult şi cum credeţi că va fi afectată Poliţia Română de aceste măsuri?

"În contextul actual  în care se constată o recrudescență în spațiul public a unor manifestări caracterizate prin discurs instigator la violență, ură sau discriminare, doresc să fac următoarele precizări:

Parchetul General urmărește cu maximă atenție modul de manifestare a fenomenelor care intră în competența sa și face toate demersurile necesare pentru tragerea la răspundere penală a tuturor celor care se fac vinovați de săvârșirea unor infracțiuni.

Parchetul General monitorizează semestrial situația dosarelor având ca obiect infracțiuni prevăzute de OUG nr.31/2002, precum și a infracțiunilor prin care se instigă la acte de violență, la ură sau discriminare, ocazie cu care s-au constatat mai multe aspecte.

În primul rând, numărul scăzut de sesizări vizând comiterea acestor infracțiuni, care să provină de la organele de poliție, alte instituții cu atribuții în combaterea discriminării sau persoane fizice ori juridice. Astfel, în intervalul 2018-2022 la nivelul întregului Minister Public s-a înregistrat o medie de 21 de astfel de sesizări pe an. 

Urmare a constatării acestor aspecte, au fost luate măsuri în vederea dinamizării activității pe linia combaterii acestui fenomen, în cursul anului 2024 fiind demarate mai multe acțiuni având ca obiect infracțiuni prevăzute de OUG nr.31/2002, atât la nivelul Parchetului General, cât și la nivel național.

Ca regulă generală, Parchetul General nu are însă o competență proprie în investigarea acestor infracțiuni, care sunt date în competența de soluționare a parchetelor de pe lângă judecătorii.

În situația particulară în care autori ai acestor infracțiuni au fost persoane cu o calitate specială, dintre cele care să atragă competența Parchetului General, procurorii s-au sesizat din oficiu și au demarat anchete, conform propriilor atribuții. Astfel, doar în cursul anului 2024 au fost constituite mai multe dosare penale în care se efectuează cercetări față de persoane având calitatea de parlamentar sau europarlamentar.

Se constată însă că există în continuare zone din țară în care unitățile de parchet nu au primit în cursul acestui an nicio sesizare sau maxim una în baza OUG 31/2002, care să provină de la o autoritate sau instituție cu atribuții în monitorizarea și combaterea comportamentelor incitatoare la ură sau discriminare, ca exemplu în zona de competență a PCA Bacău, Constanța, Galați, la Iași, Oradea sau Suceava.

În al doilea de rând, în lumina evenimentelor recente și a manifestării tot mai exacerbate în mediul online a unor comportamente ilegale, constând în îndemnarea publicului la săvârșirea de infracțiuni sau incitarea la violenţă și discriminare împotriva unor persoane, se constată necesitatea urgentă de adaptare a legislației existente, pentru a corespunde realităților faptice și noilor forme de manifestare a acestor infracțiuni.

Din această perspectivă, Parchetul General a solicitat crearea unui grup de lucru, din care să facă parte reprezentanți ai instituțiilor din sistemul judiciar și MAI, cu scopul de a promova cât mai rapid mai multe modificări legislative, care să ofere organelor de urmărire penală instrumente actualizate și apte de a combate eficient fenomenul. Cu concursul direct al Ministerului Justiției, o primă întâlnire a acestui grup de lucru a avut loc în data de 18 decembrie.

În cadrul acestui demers, Parchetul General a formulat mai multe propuneri de modificare a legislației incidente. 

1. O primă problemă identificată o reprezintă faptul că anumite prevederi legale sunt de strictă interpretare și limitează drastic situațiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală a celor care se fac vinovați de săvârșirea acestor infracțiuni. Cu titlu de exemplu, OUG nr. 31/2002 incriminează fapta persoanei care promovează, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război. Din această perspectivă, infracțiunea menționată are ca premisă existența unei hotărâri de condamnare prin care să se fi stabilit anterior vinovăția persoanelor al căror cult este în prezent promovat. Or, aceste condiții prevăzute de norma de incriminare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, de cele mai multe ori simplele referințe generale la personaje istorice care nu au suferit astfel de condamnări penale neîntrunind condițiile prevăzute de textul incriminator. De aceea, Parchetul General propune amendarea textului de lege, prin incriminarea faptei de a promova, în public, cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unei organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, independent de existența unei hotărâri de condamnare față de acea persoană, modificare care ar fi aptă să acopere toate situațiile de acest tip pe care le constatăm azi în mediul public.
2. De asemenea, conduite publice nocive, cu un conținut vădit jignitor sau defăimător, ori anumite acte de amenințare implicită, nu îmbracă în prezent forma ilicitului penal, neregăsindu-se între modalitățile alternative de săvârșirea ale unor infracțiuni precum ultrajul. De aceea, Parchetul General propune anumite modificări legislative care să permită tragerea la răspundere penală inclusiv a acelor situații în care nu sunt proferate amenințări exprese la adresa unei persoane, dar prin forma de manifestare, imaginile postate, recuzita folosită, ele reprezintă forme de amenințare implicită, dar cu un puternic efect intimidant.
3. Totodată, prevederea unor limite de pedeapsă reduse pentru aceste infracțiuni nu permite utilizarea unor metode speciale de cercetare, aspect apt să afecteze negativ demersul investigativ în astfel de cauze, și nici luarea unor măsuri preventive mai severe, în funcție de gravitatea faptei. Ca exemplu, infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice este sancționată cu o pedeapsă maximă de 2 ani sau amendă, iar infracțiuni ca instigarea publică sau incitarea la ură sau discriminare cu o pedeapsă maximă de 3 ani sau amendă. În mod similar, e cazul infracțiunilor prevăzute în OUG nr.31/2002. De aceea, Parchetul General propune creșterea limitelor maxime de pedeapsă pentru aceste infracțiuni, demers care ar oferi organelor de urmărire penală posibilitatea utilizării unui spectru mai larg de metode de cercetare și ar avea, în același timp, un efect descurajant mult mai pronunțat. 
4. Se constată totodată o deficiență majoră în faptul că anumite comportamente ilegale, cum este discursul instigator la ură, sunt sancționate deopotrivă atât ca și contravenţie, cât şi ca infracțiune. Problematica care derivă din această situație o constituie riscul incidenței principiului ne bis in idem, astfel cum este interpretat în jurisprudența CEDO, în sensul că, odată aplicată o sancțiune contravențională, rămasă definitivă, aceasta are semnificația unei acuzații în materie penală, putând fi un impediment la punerea în mișcare a acțiunii penale și dispunerea unei soluții de condamnare pentru aceeași faptă ca și infracțiune. Există astfel riscul ca în majoritatea situațiilor de acest tip dispozițiile penale să rămână fără aplicare, întrucât fapta care a determinat sancțiunea mai ușoară, respectiv contravenția, a fost soluționată anterior cauzei penale. Făptuitorul are interes să accelereze procedura administrativă și să tergiverseze procedura penală. Or, scopul contravenției nu poate fi exonerarea de răspundere penală pentru săvârșirea unei infracțiuni. În acest sens, Parchetul General a propus o serie de modificări ale Ordonanței de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea formelor de discriminare. Acestea vizează situația când persoana împuternicită să aplice sancţiunea contravențională apreciază că fapta a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, constituie infracţiune, moment în care are obligația de a sesiza imediat organele de urmărire penală competente, fără a aplica sancțiunea contravențională. Prescripţia aplicării sancţiunii contravenționale nu va curge pe tot timpul în care cauza s-a aflat în faţa de urmărire penală ori în faţa instanţei de judecată.

Nu în ultimul rând, încă din cursul lunii iulie a acestui an, la nivelul Parchetului General s-a constituit un Grupul de lucru pentru implementarea unei proceduri unitare de cooperare cu ANCOM, care să permită unităților de parchet transmiterea în timp real, printr-un canal de comunicare directă a tuturor solicitărilor de eliminare a conținutului ilegal din mediul online, precum și identificarea tuturor categoriilor de conținut ilegal care pot face obiectul unei astfel de măsuri.

Parchetul General asigură pe această cale, pe toți cetățenii, că acțiunile pe linia combaterii violenței în mediul online și a tragerii la răspundere penală a persoanelor care incită la acte de violență sau la săvârșirea unor infracțiuni vor continua în perioada următoare, la nivelul unităților de parchet din întreaga țară fiind demarate mai multe anchete având acest obiect.

De asemenea, Parchetul General va asigura și pe viitor comunicarea la timp către spațiul public a tuturor demersurilor pe care le întreprinde în limita competențelor ce i-au fost atribuite."

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Arad a anunțat că o mașină a luat foc sâmbătă dimineață "în Municipiul Arad, pe Calea Aurel Vlaicu (în față la Profi). În interior este o victimă decedată", potrivit Aradon.ro.

„În această dimineață în jurul orei 7, am fost sesizați prin apel 112, despre faptul că în parcarea unui supermarket din municipiul Arad s-a produs o explozie la un autoturism. La fața locului s-au deplasat polițiștii și un echipaj al pompierilor care au constatat că este vorba de despre un autoturism incendiat iar în interior se afla un bărbat decedat. În continuare se efectuează cercetări cu privire la stabilirea tuturor împrejurărilor în care a avut loc evenimentul”, a informat Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad.

Potrivit presei locale, care citează martori de la fața locului, victima este un cunoscut om de afaceri local, Ioan Crișan (66 de ani). Se pare că omul de afaceri s-a urcat în mașină în jurul orei 7.00, după ce a băut o cafea la cafeneaua din zonă, iar când a pornit mașina aceasta a explodat. Bubuitura s-a auzit până la UTA.

Potrivit imaginilor, explozia a fost atât de puternică, încât a spart geamurile mașinilor, dar și ale locuințelor din zonă.

Conducerea Poliției Române "a dispus deplasarea cu elicopterul, de urgenţă, la faţa locului, a unor specialişti din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, Direcţiei de Investigaţii Criminale, Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, pentru a sprijini ancheta", a mai precizat IPJ Arad.

sursa: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/masina-unui-om-de-afaceri-din-arad-a-sarit-in-aer-in-aceasta-dimineata-soferul-a-murit-galerie-foto-1545273

Mă bucură că am învățat ceva după Onești....că avem elicoptere. 

Sa trăiți! Stimați (foști) colegi, va aduc in atenție un aspect, cu speranța că imi oferă cineva o sugestie / opinie.

Sunt absolvent al Academiei de Poliție, promoția 2016, iar la momentul respectiv, în urma depunerii jurământului, am fost repartizat în cadrul unui IPJ, unitate la care mi-am desfășurat activitatea până în februarie 2022, perioadă in care am fost apreciat la toate evaluarile de serviciu cu calificative de BINE sau FOARTE BINE.

Partea interesantă începe undeva in august-septembrie 2020 (nu mai știu exact), când mi-a fost retras accesul la informații clasificate (secret de serviciu), printr-o adresă trimisă de Structura de Securitate către Sectia de Poliție unde îmi desfășurăm activitatea.
Să zicem că la momentul respectiv (august-septembrie 2020), au existat premisele retragerii / nerevalidării accesului la informații clasificate secret de serviciu, întrucât:
-in 2018 am avut o problemă cu legea penală, pe fondul consumului de alcool (în afara orelor de program și fără să aibă legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu), problemă care s-a finalizat cu o condamnare de 10 luni cu amânarea aplicării pedepsei
-in perioada 2017-2020 am avut mai multe popriri asupra salariului (in cuantum total de aproximativ 90.000 lei)
-in perioada 2016-2020 am înregistrat mai multe câștiguri la pariuri sportive, pe care nu le-am declarat în totalitate în declarațiile de avere
-in 2020 am fost cercetat disciplinar cu privire la conducerea unei autospeciale si producerea unor avarii (reparatii platite ulterior de către mine - 750 lei), cercetare care s-a finalizat cu un consiliu de disciplină care a decis că nu am manifestat loialitate față de meseria de polițist, fiind sancționat cu reducerea salariului pentru o perioada de 3 luni.

În continuare, dar tocmai la data de 01.03.2021 (deci la aproximativ 6 luni de când îmi fusese deja retras accesul la informații clasificate), a fost emisă o dispoziție a Inspectorului Șef prin care am fost pus la dispoziție, în vederea numirii, pentru o perioadă de 6 luni (dispoziție a Inspectorului Șef pe care nu am contestat-o). Dupa acele 6 luni, a fost emisă o nouă dispoziție a Inspectorului Șef, prin care am fost în continuare pus la dispoziție, în vederea numirii, pentru o nouă perioadă de 6 luni (dispoziție a Inspectorului Șef pe care de asemenea nu am contestat-o). La finalul celei de-a doua perioade de 6 luni, a fost emisă o ultimă dispoziție a Inspectorului Șef, prin care mi s-a adus la cunoștință faptul că începând cu data de xx februarie 2022, raporturile mele de serviciu cu unitatea au încetat.

Mentionez că anterior emiterii dispoziției de încetare a raporturilor de serviciu, nu am fost convocat să particip si nu am luat cunoștință despre parcurgerea niciunei proceduri de numire in funcție, așa cum înțeleg că ar fi trebuit să fie cazul, conform art 27^21, coroborat cu art 27^31 din Legea 360/2002. Efectiv nu am fost convocat să mi se prezinte funcții vacante din cadrul MAI care să nu necesite acces la informații clasificate.

Practic eram un ofițer de poliție (cu grad de Inspector) care nu mai avea acces la informații clasificate. Mi-e greu să cred că nu a existat nicio funcție, in tot ministerul, în toată țara, care să nu necesite acces la informații clasificate.

La articolele menționate mai sus, din Statutul Polițistului, respectiv art 27^21, coroborat cu art 27^31, făcând un rezumat, spune că se numește într-o funcție similară în aceeași unitate sau în altă unitate // că se numește într-o funcție prevăzută cu un coeficient egal sau inferior celei deținute anterior, in aceeași unitate sau în altă unitate // ba chiar că se numește într-o funcție inferioară gradului profesional deținut, în aceeași unitate sau în altă unitate. 

E imposibil să nu fi existat nicio astfel de funcție vacantă în tot Ministerul Afacerilor Interne. Mai ales că eu aveam doar o funcție de execuție ofiter III, deci nu e ca și cum aș fi avut cine știe ce funcție ca să deranjez sau să încurc.

În dispoziția de încetare a raporturilor de serviciu, observ ca sunt invocate ca temei:
- art 69 lit J (pe care îl înțeleg)     
                         și
- nota de prezentare nr. xxxx / xx.02.2022 (despre care nu stiu nimic, nu am vazut-o, dar despre care presupun că ar fi nota de prezentare cu eventualele funcții vacante disponibile și despre care am suspiciunea că nu e conformă cu realitatea. Aici intuiesc că ar fi problema.

Mai mult decât simplul fapt că am primit dispoziția prin care mi-au încetat raporturile de serviciu cu unitatea, nu mi-a explicat nimeni absolut nimic.

Spun acestea în contextul în care pentru un alt coleg, agent de poliție, care în 2020 s-a aflat într-o situație identică cu a mea, a fost găsită o soluție, fiind numit într-o funcție la nivelul Serviciului Logistic, unde a primit atribuții care nu necesită acces la informații clasificate, situație în care își desfășoară activitatea cu succes și în prezent. Mai mult decat atât, el spune că funcția respectivă nici nu exista înainte, ci că a fost creată special pentru el, ca să poată fi numit în ea fără a avea acces la informații clasificate, dar nu cunosc mai multe, așa că nu pot confirma faptul că a fost creată special pentru el, deși nu mă îndoiesc de ce zice, că n-ar avea niciun motiv să mintă. Dar dacă e adevărat ce spune chiar el, înseamnă că nedreptatea comisă față de mine este cu atât mai mare.

Am cunoștință de faptul că pot sa contest prin formularea unei plângeri prealabile la autoritatea emitenta (IPJ) sau la autoritatea ierarhic superioară (care intuiesc că ar fi IGPR), după care, in eventualitatea unui răspuns negativ (pe care îl intuiesc deja), nu-mi rămâne decât să atac dispoziția de încetare a raporturilor de serviciu în instanța de contencios-administrativ.

Voi ce părere aveți ? Mulțumesc, numai bine!

Voi cum apreciaţi utilitatea şi eficienţa acestor structuri?

1. reorganizarea de sus și până jos a IPJ Constanța.
2. instituirea obligativității testului antidrog în cadrul examenului medical pentru admiterea în MAI precum și anual în timpul carierei.
3. instituirea obligației poliţistului de a se supune testării antidrog/alcool pe timpul serviciului, când sunt indicii comportamentale.
4. instituirea obligației poliţistului de a se supune testării pentru determinarea comportamentului simulat (poligraf) în cazul în care acesta nu trece testul de integritate, cel de fidelitate sau în alte situații strict reglementate.
5. suspendarea din funcție pentru o perioadă determinată în cazul în care:
   • polițistul nu se supune testării sau testarea indică un rezultat pozitiv,
   • polițistul nu trece testul de integritate sau cel de fidelitate,
   • polițistul este implicat în evenimente grave, strict reglementate și conform unei proceduri.
6. cursuri obligatorii, pe perioada școlarizării și pe perioada pregătirii continue, cu privire la utilizarea aparatelor drugtest și etilotest/etilometru, identificarea semnelor de consum a drogurilor și recunoașterea drogurilor și a altor substanțe psihoactive,
7. elaborarea de către DIICOT și IGPR a unui Ghid de constatare a infracțiunilor prevăzute de Legea 143/2001 și Legea 194/2011, care să fie pus la dispoziția polițiștilor rutieri, de ordine publică și jandarmi, polițiștilor de frontieră români.
8. consolidarea capacității de detectare a drogurilor, creșterea numărului de drugteste. - achiziția a 244 de aparate drugtest, creșterea capacității de expertizare a laboratoarelor antidrog ale IGPR, implementarea concepției de poliție canină – antidrog la nivelul M.A.I.
9. stabilirea competenței de urmărire penală proprie pentru polițiștii antidrog, pentru toate infracțiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 și Legea nr. 194/2011, cu excepția celor comise de grupările de crimă organizată, urmând ca DIICOT să exercite supravegherea urmăririi penale.
10. reorganizarea Aparatului Central al MAI pentru creșterea eficienței acestuia.
11. reorganizarea unităților de învățământ ale MAI - în concret, vom militariza toate instituțiile de învățământ ale MAI.
12. regândirea activității Agenției Naționale Antidrog, raportat la evoluția consumului de droguri în România.

Păreri? Care măsuri le apreciaţi pertinente şi care nu? Motive?

știe cineva baza legală a impunerii soluționării unor lucrări cu caracter divers intr un termen impus de șeful nemijlocit?

este vorba de apeluri sau diverse procese-verbale înaintate de organe de control prin care mi se impune să fac verificări intr un termen foarte scurt, uneori și 10 zile doar în scop de șicană și hărțuire

există baza legală pentru așa ceva? sau știți să fii fost cineva cercetat prealabil pentru încălcarea acestui termen? am căutat prin jurisprudență și nu am văzut o astfel de speță însă sunt amenințat constant cu respectivul termen

va multumesc 

Avizul de desemnare în poliția judiciară se acordă dacă polițistul îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute în art. 2¹ alin. (1) din Legea nr. 364 din 15 septembrie 2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare.

Citat:

Art. 2¹ - (1) Avizul de desemnare în poliția judiciară se acordă dacă polițistul îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) ocupă sau urmează să ocupe o funcție prevăzută cu atribuții specializate în activitățile de constatare a infracțiunilor, de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale și de urmărire penală;
b) este licențiat în drept sau este absolventul unei instituții de învățământ a Ministerului Afacerilor Interne care pregătește polițiști ori al unui program de formare profesională organizat, în instituțiile de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne, potrivit specificului activităților poliției judiciare;
c) nu se află într-o situație de incompatibilitate potrivit art. 2 alin. (4);
d) a obținut calificativul de cel puțin «bine» la ultimele trei evaluări anuale de serviciu;e) nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare;
f) față de acesta nu s-a pus în mișcare acțiunea penală.

Recent, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis circulara nr. 378/C/20.03.2024 care stabileşte documentaţia ce trebuie înaintată în vederea avizării desemnării în poliţia judiciară a lucrătorilor de poliţie din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi menţiunile la care se face referire în cuprinsul referatului care se întocmeşte de prim-procurorul parchetelor de pe lângă tribunale, după verificarea îndeplinirii, de către poliţiştii pentru care se solicită avizul, a condiţiilor legale de funcţionare ca organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Ordinul 90 din 21 mai 2014 privind procedura de acordare a avizului conform pentru funcţionarea organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi a organelor de cercetare penală speciale.

Documentaţia ce trebuie înaintată în vederea avizării desemnării în poliţia judiciară a lucrătorilor de poliţie din cadrul poliţiei Române trebuie să conţină obligatoriu următoarele acte:

• cerere de acordare a avizului de poliţie judiciară;
• nota de fundamentare întocmită de către structura de poliţie;
• fişa postului poliţistului;
• copia fişei de personal a poliţistului;
• declaraţia pe propria răspundere dată de poliţist referitoare la lipsa incompatibilităţilor şi la faptul că faţă de acesta nu s-a pus în mişcare acţiunea penală.

[...] poliţiştii vor realiza activitățile de verificare prin scanarea documentelor de identitate/călătorie cu dispozitivele mobile de tip smartphone și cu ajutorul cărora vor putea interoga bazele de date în interes operativ."

Am remarcat astăzi că e mare îmbulzeală din rândul chestorilor pe mass-media în a prezenta jurnaliștilor aplicația EDAC, pentru legitimarea și verificarea persoanelor, în contextul aderării României la spațiul Schengen.

Voi aţi primit aceste dispozitive? Pentru că în ciuda faptului că toţi chestorii se laudă cu ele la TV, noi n-am primit şi nu le-am văzut la culoare.

Concluzii:

WeChat include mai multe funcții decât majoritatea aplicațiilor de mesagerie occidentale și permite depășirea barierelor lingvistice. WeChat pentru Windows și iOS sunt utile pentru analiza directă a datelor WeChat.
Pentru a combate grupările infracționale chineze, este necesar un studiu și o înțelegere mai profundă a aplicației WeChat.

Deosebit de dificilă este penetrarea societății asiatice, care este una închisă și foarte puțin dispusă să coopereze cu autoritățile de aplicare a legii. 
În cadrul cauzelor instrumentate s-a constatat faptul că și strângerea probelor este anevoioasă datorită faptului ca autorii comunică cu victimele prin intermediul aplicației WeChat. 
Având în vedere faptul că majoritate populației de origine asiatică folosește această aplicație, experții din cadrul Biroului Federal de Investigații Criminale al Germaniei - BKA, cunoscători de limba mandarina, au creat un manual de utilizare al aplicației de către polițiști, venind în sprijinul investigatorilor care ridică smartphone-uri de la victime sau suspecți, care poate ajuta foarte mult la decriptarea comunicațiilor și în mod special al tranzacțiilor bancare efectuate prin intermediul WeChat.

Primul Memorandum, deşi în motivare se vorbeşte despre deficitul de personal existent la nivelul structurilor MAI în ansamblu, în prezent fiind vacante un număr de 36.392 funcţii, se propune deblocarea posturilor vacante în vederea ocupării acestora prin concurs sau examen la Direcția Medicală, ca unitate centrală a ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează:
- Direcția Medicală – 4 posturi;
- Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București – 78 posturi; 
- Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu Oradea – 64 posturi;
- Spitalul Clinic „Avram Iancu” Oradea – 24 posturi;
- Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu „Dr. Nicolae Kretzulescu” București – 79 posturi;
- Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu Ploiești – 89 posturi.

Al doilea Memorandum precizează că la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, la data de 31.12.2023 erau vacante un număr de 36.392 funcţii, ceea ce reprezintă un deficit de 22,21%. şi motivează că insuficiența resurselor umane necesare îndeplinirii în condiții optime a activităților operative, are impact negativ asupra executării, în beneficiul cetățeanului, a unui serviciu polițienesc și de ordine și siguranță publică de calitate, fiind necesară ocuparea prin încadrare directă a 5.200 de funcții de execuție.
Cu toate că în motivarea memorandumului se vorbeşte despre deficitul de poliţişti şi despre activităţile operative desfăsurate de poliţie,  la final se menţionează deficitul de personal existent la nivelul principalelor structuri din Ministerul Afacerilor Interne, este:

• Poliția Română: 13.403 posturi (20,27%)
• Poliția de Frontieră Română: 3.056 posturi (20,32%)
• Jandarmeria Română: 6.075 posturi (21,69%)
• Inspectoratul General pentru Imigrări: 256 posturi (18,63%)
• Inspectoratul General pentru Situații de Urgență: 8.777 posturi (24,86%)
• Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen: 32 posturi (20,78%)
• Instituția prefectului: 201 posturi (10,18%).

Memorandumul vizează încadrarea unor posturi specifice următoarelor domenii:
-  Echipaje de poliție canină;
-  Laboratoarele regionale pentru analiză genetică;
-  Ordine și siguranță publică;
-  Situații de urgență;
-  Formare profesională;
-  Funcții de specialiști în diverse domenii de activitate;
-  Administrativ.

Ocuparea posturilor urmează să se facă etapizat astfel încât să se asigure respectarea repartizării pe trimestre a cheltuielilor de personal.
În trimestrul II al anului 2024, este necesar să se realizeze încadrarea unui număr de 300 de funcții din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență și structurile subordonate, precum și a unui număr de 100 de funcții din cadrul Direcției Generale de Protecție Internă.
Se mai precizează că este necesară încadrarea a 200 de funcții din cadrul Poliției Române, pentru desfășurarea activităților specifice pentru continuarea măsurilor de operaționalizare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică, pentru monitorizarea prin intermediul dispozitivelor de supraveghere electronică, în urma aplicării măsurilor în cazul emiterii ordinului de protecție provizoriu, ordinului de protecție și ordinului european de protecție. Încadrarea acestor funcții este necesar să se realizeze începând cu trimestrul III al anului.
În concluzie se propune deblocarea a 5.200 de funcții vacante de execuție, în vederea ocupării acestora prin concurs sau examen, în condiţiile legii.

MEMO-Directia-Medicala.pdf

MEMO-Politia-Romana.pdf

Printre aspectele-cheie ale propunerii se numără:

• O sferă mai cuprinzătoare a faptelor care constituie infracțiuni de abuzul sexual asupra copiilor în toate statele membre: printre aceste noi infracțiuni se numără transmiterea în direct pe internet a abuzului sexual asupra copiilor și deținerea și schimbul de manuale de pedofilie. Noile norme actualizează, de asemenea, definițiile infracțiunii pentru a include materialele deepfake sau generate de IA care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor.
• Consolidarea urmăririi penale și a prevenirii acestor infracțiuni și a sprijinului oferit victimelor: propunerea va stabili o perioadă de timp mai lungă în care victimele să poată denunța abuzul sexual pe care l-au suferit și să poată introduce acțiuni împotriva autorului infracțiunii. De asemenea, noile norme vor acorda victimelor dreptul la compensații financiare, pentru a aborda prejudiciile pe termen lung pe care le cauzează abuzul sexual asupra copiilor. În plus, statele membre trebuie să instituie un mecanism de coordonare pentru a utiliza în mod optim programele disponibile privind prevenirea și asistența acordată victimelor.
• Intensificarea prevenirii: statelor membre li se solicită, de asemenea, să intensifice investițiile în acțiuni de sensibilizare, în special în ceea ce privește riscurile online, pentru a se asigura că internetul este mai sigur și mai bun pentru copii și tineri. În plus, potrivit noilor norme, procesul de recrutare a candidaților pentru activitățile ce implică un contact strâns cu copiii și pentru organizațiile care lucrează împotriva abuzului sexual asupra copiilor va presupune verificarea cazierului judiciar.
• De asemenea, va exista obligaţia de formulare a unui denunţ al infracțiunii cel puțin de către profesioniști care lucrează în strânsă legătură cu copiii pentru a aborda o provocare majoră în eforturile de stopare a abuzului sexual asupra copiilor.

Propunerea urmează să fie discutată și adoptată de Parlamentul European și Consiliul, iar odată intrată în vigoare, va modifica directiva actuală.

Sursa: comunicatul CE