Jump to content
POLITISTI.ro

Sindicaliştii din poliţie NU au colegi, ei au doar interese personale


Marius

Cea mai mare ticăloşie este trădarea şi din păcate trăim o perioadă în care trădarea a devenit un mod de viaţă. Când, însă, trădătorul este cel care teoretic trebuie să tragă la aceeaşi căruţă cu tine, atunci avem în faţă josnicia ce merită să poarte dispreţul tuturor. Iar liderii sindicatelor din poliţie, exact asta fac. De fiecare dată când apar la TV sunt obsedaţi doar să câştige notorietate, nefiind absolut deloc preocupaţi de interesele celor pe care-i reprezintă. Au impresia că se pricep la absolut orice, emit păreri şi analize politice, îşi dau cu părerea în diferite domenii cu care nu au nicio legătură, îşi manifestă simpatia faţă de cei aflaţi în funcţii de conducere şi aşa mai departe, reuşind să se îngroape în mediocritate şi să facă de râs această categorie profesională de cele mai multe ori. 

Se întâmplă asta pentru că în realitate acesti lideri nu sunt şi nici nu au fost vreodată adevăraţi poliţişti cu vocaţie, sunt doar nişte oportunişti, lipsiţi de orice fel de scrupule, ce au profitat de indiferenţa poliţiştilor şi au ajuns în funcţiile de conducere ori reprezentare ale sindicatelor din poliţie, de unde urmăresc să-şi satisfacă interesele personale. Toţi liderii federaţiilor sindicale se încadrează perfect, fără excepţie, în aceste caracterizări şi vă puteţi convinge singuri dacă încercaţi să faceţi o minimă documentare despre fiecare în parte. Avem ca lideri de sindicate nişte pensionari lacomi şi slugarnici, care nu mai au niciun interes legitim pentru această profesie, ori nişte parveniţi încadraţi direct, din sursă externă şi transferaţi din alte instituţii/ministere, nişte profitori care au fugit de munca adevărată de poliţie şi au văzut infractori doar la TV şi în ziare, ori alţii care nu au nicio legătură cu poliţia şi nu au îmbrăcat niciodată în viaţa lor uniforma de poliţist. Din aceste cauze e cât se poate de normal şi firesc să debiteze numai inepţii, pentru că aşa se întâmplă când cineva îşi dă cu părerea despre aspecte dintr-un domeniu ce îi este complet străin/necunoscut.

lideri-sindicate-politie.thumb.jpg.a3ee7

Mai trist şi dezamăgitor este faptul că aceşti lideri nu au reuşit până acum să înţeleagă care este rolul sindicatelor în societate şi drept dovadă au considerat de cuviinţă că este corect să emită judecăţi şi opinii referitor la scandalul politic apărut în urma morţii colegului nostru, poliţistul Bogdan Cosmin Gigina din cadrul Brigăzii Rutiere a Poliţiei Capitalei. Nu au făcut altceva decât să întărească şi mai mult ideea că nu aparţin acestei bresle şi că sunt doar nişte idivizi fără scrupule. Au aruncat fără jenă cu lături şi au murdărit memoria colegului nostru prin tot felul de afirmaţii minicinoase, susţinând imbecilităţi de genul celei că nimeni nu l-a obligat pe poliţist să urce pe motocicletă, dovedind că sunt complet rupţi de realitate.
Pentru a înţelege mai bine dimensiunile aberaţiei, trebuie să ştiţi că nici măcar şefii ierarhici ai poliţiştilor nu îşi permit să pună la îndoială legalitatea sau oportunitatea unei dispoziţii privind o coloană oficială, venită de la minister. Chiar îşi poate imagina cineva că vreun şef din poliţie, indiferent care, atunci când cei de la M.A.I. (un for superior) spun că ministrul are nevoie de coloană, va începe să facă un control al legalităţii sau al oportunităţii? Oare chiar crede cineva că un şef de birou, serviciu, direcţie, pune ministrului ori staff-ului acestuia întrebări de genul: De ce vrea să ajungă atât de repede? Chiar este o urgenţă? Care e scopul deplasării? etc. Să fim serioşi! Iar domnii sindicalişti ne spun că poliţiştul putea să refuze dispoziţia şefului ierarhic. 
O altă absurditate este că aceşti sindicaliştii au impresia că ei sunt un fel de şefi, ori un fel de organizaţie însărcinată cu atribuţii de control intern, iar poliţiştii au obligaţia să se plângă doar la organizaţia sindicală atunci când sunt supuşi diferitor abuzuri ori nedreptăţi, iar dacă nu o fac, eventualele nemulţumiri ulterioare ale poliţiştilor nu trebuie luate în considerare. Asemenea afirmaţii confirmă că sindicaliştii nu sunt capabili să realizeze că ei sunt plătiţi din cotizaţiile poliţiştilor pe care îi blamează, iar drept consecinţă au obligaţia să le reprezinte interesele şi să-i susţină indiferent de situaţie. Un alt "mare" lider de sindicat, într-un interviu pentru ziare.com, spune că el apără instituţia pe care o reprezintă. Vă daţi seama?! Cu siguranţă nu poate să existe o afirmaţie mai imbecilă decât asta.

valnei-reprezinta-institutia.thumb.jpg.c

Mai mult, pentru ca ridicolul să fie suprem, unul dintre marile sindicate, s-a transformat peste noapte în partid politic şi publică tot felul de comunicate în care îşi exprimă susţinerea şi obedienţa faţa de un lider politic. Pur şi simplu, aceşti aşa-zis sindicalişti, nu sunt capabili să priceapă că nu este treaba lor să se amestece în dispute politice, iar sigura opţiune decentă ar fi fost să adopte o poziţie prudentă şi să aştepte rezultatele anchetei penale.

În contrast, trebuie să le amintim acestor lideri, că spre deosebire de ei, poliţiştii care le plătesc salariile, fac ani de şcoală, stau în frig, în ploaie ori în caniculă, îşi asumă zilnic riscuri, iar unii îşi jertfesc viaţa şi au dreptul moral să se uite în oglindă fără să le fie ruşine. 
Sper ca fiecare poliţist să ia atitudine faţă de aceşti indivizi, să facă presiuni şi să solicite eliminarea acestor profitori din fruntea organizaţiilor sindicale, pentru că ne fac mai mult rău decât bine, nu mai reprezintă absolut deloc pe adevăraţii poliţişti şi au transformat aceste organizaţii în adevărate sindicate galbene. 

PS: În urmă cu ceva vreme, la discuţiile, dezbăterile şi negocierile pentru proiectul de lege privind statutul poliţistului, cu toţii am aflat consternaţi că SNPPC-ul prin reprezentanţii săi, pensionarul Dumitru Coarnă şi Toader Paraschiv, susţin cu tărie menţinerea în lege a posibilităţii de încadrare directă din sursă externă, în contradicţie cu solicitările poliţiştilor care îşi doresc eliminarea acestei prevederi ce a dus la o deprofesionalizare masivă acestei categorii profesionale.

paraschiv-coarna.thumb.jpg.4bfd4d6eb5b94

Întrebări publice adresate domnilor lideri sindicali Dumitru Coarnă şi Toader Paraschiv:

  • Este adevărat că domnul lider de sindicat Toader Paraschiv, a fost încadrat direct din sursă externă prin transfer de la MApN?
  • Este adevărat că fiica domnului Toader Paraschiv, (Raluca Paraschiv) este încadrată direct din sursă externă, fără să fi urmat o şcoală de poliţie într-o funcţie de agent din cadrul Brigăzii Rutiere a Poliţiei Capitalei?
  • Este adevărat că soţia domnului Toader Paraschiv este încadrată direct la Direcţia Medicală a MAI?
  • Este adevărat că fiica domnului Toader Paraschiv deţine un salon de înfrumuseţare şi o "şcoală" care organizează cursuri de make-up, în condiţiile în care prin statut poliţiştilor le este interzis acest lucru?

Domnilor colegi, dacă răspunsurile la aceste întrebări sunt afirmative, chiar şi parţial, asta este singura explicaţie pentru care SNPPC prin aceşti lideri sindicali îşi doresc menţinerea încadrărilor directe şi nu dau doi bani pe solicitările noastre, ale poliţiştilor de rând, dumnealor sunt interesaţi doar să-ţi satisfacă interesele personale.

  • Upvote 23


User Feedback

Recommended Comments



Catalin

Posted

în momentul în care ai postat că pentru a înfiinţa un sindicat îţi trebuie sprijin de la centru, mi-am dat seama că nu ai nici cea mai mică idee despre acest subiect, eşti complet pe lângă. Vorbeşti numai din auzite.

Acei lideri care au vrut să plece la luptă şi când s-au uitat în spate nu aveau pe nimeni, NU sunt lideri sunt doar nişte profitori obsedaţi de beneficii sau funcţii. Un lider adevărat trebuie să coaguleze şi să convingă membrii ăia că trebuie să-l urmeze. În momentul în care se uită în spate şi nu vede pe nimeni, atunci acel aşa-zis lider ar trebui să plece. Dacă nu e credibil şi nu-li poate convinge membrii că un anumit demers este în beneficiul lor, al cotizanţilor, e logic că nimeni nu o să-l urmeaze nicăieri.

Share this comment


Link to comment
Share on other sites
Elvis

Posted (edited)

Pavelnicu pana la urma se va gasi cineva care sa se inhame la o astfel de treaba. Si acum vorbesc de o federatie care sa uneasca niste sindicate libere si necontrolate, adica neaservite ministerului. Iar federatia aia sa negocieze pe bune, fata in fata, nu umar la umar sau din genunchi ! Nu o sa mai mearga vrajelile spuse de marii lideri de federatie, militari, vamesi sau suspendati, de genul,, eu apar institutia" , ...,,eu apar pe cine vreau", ....,,putea sa refuze misiunea", ....,,politistii sunt multumiti"...sau cu alte cuvinte sa-l pupam in dos pe domnul Oprea si daca s-ar putea sa ne asteptam cumintei randul ! Nu ar fi trebuit decat sa taca, nu sa se umple de penibil ! Nici nu va dati seama ce pericole va pasc ca ,,delegati" ! Toti liderii dintr-un sindicat care si-a obtinut la judecatorie personalitatea juridica sunt trecuti in Registrul Special si beneficiaza de protectia legii ! Daca tot vorbim de cultura sindicala ! Statutul, cel mai important document al unui sindicat, trebuie cladit pe fundamentul Constitutiei pentru ca, nu-i asa, sindicatul este cea mai democratica forma de asociere ! In S.N.P.P.C. nu am fost decat membru, dar mai vorbeste lumea ce democratie este in aceasta federatie,  pe Valnei si Lincu ii cunosc foarte bine, au aceiasi mama, Pro Lex, unde o perioada chiar am avut functie de conducere, numai democratia nu se regaseste in cele doua federatii, Pro Lex  si  Sed Lex. Poate acum vei intelege de ce nu imi doresc nicio functie de conducere in  A. I. Cuza ! Prefer sa stau departe si sa privesc ! Nu o sa fiu niciodata singur la proteste pentru ca daca se va intampla o sa plec singur nu voi astepta sa imi ceara cineva sa plec ! Nu vreau sa ratez vreun miting organizat de politisti dar in ultima perioada nicio federatie a politistilor nu mai vrea sa protesteze ! De ce? Rapunsul este simplu si l-au dat marii lideri de federatie pe la posturile de televiziune unde au dus lupta sindicala in derizoriu ! Ai dreptate, in teritoriu sunt lideri de valoare, pe multi dintre ei ii cunosc personal, dar nu li se aude vocea din cauza unora ca Paraschiv&co. Apropos politistul miner dupa ce a fost maistru militar ! Ca el a lucrat la metrou , angajat direct ! Eu inca visez...poate ma voi trezi, cine stie! Sper sa nu ai tu dreptate !

Edited by Elvis

Share this comment


Link to comment
Share on other sites

Noaptea minții la sedlex, "reprezentantul" are temeri de anarhie, cel puțin așa anunță îngrijorat de ultimele evenimente. Acest ciocoi politruc se deconspiră în fiecare ceas al propriei sale existențe.

Share this comment


Link to comment
Share on other sites

în politică și sociologie, dezbină și stăpânește este o combinație de tactici (politice, militare sau economice) de câștigare și menținere a puterii prin divizarea unei populații în entități mai mici care luate separat au putere mai mică decât cel care își impune voința. Este deseori întâlnită ca o strategie în care grupuri de putere mică sunt împiedicate să se unească și să devină mai puternice.

Folosită efectiv, acestă strategie permite celor cu putere reală puțină să-și impună voința asupra celor care colectiv au putere mare (sau ar avea dacă ar reuși să se unescă).

Expresia este atribuită lui Filip al II-lea, rege al Macedoniei (382-336 Î.C.), descriind politica sa împotriva orașelor-state grecești.

Elementele constitutive ale acestei strategii sunt:

  • crearea sau neîmpotrivirea la formarea de grupuri înguste din populația vizată. Astfel de grupuri absorb resurse și previn alianțe care să provoace pe dominator.
  • ajutarea și promovarea celor care sunt dispuși să colaboreze cu cel ce își impune voința, adesea acordându-le pământ, bogății, titluri, funcții ce aparțin unei persoane din același grup sau din grup „rival”.
  • promovarea neîncrederii și neînțelegerii între membrii unui grup sau între grupuri.
  • impunerea propriei voințe asupra grupurilor sau membrilor unui grup în vederea obținerii rezultatelor dorite. Impunerea se poate realiza în mod subtil sau în mod transparent. Un exemplu ar fi încurajarea cheltuielilor de lux (ex. palat strălucitor) care diminuează cheltuielile militare sau pe cele legate de manevre politice.

Această strategie necesită multă îndemânare și finețe politică, deasemenea o bună înțelegere a științei politiceistorieipsihologiei.

Divide et impera funcționează numai dacă cei supuși acestor tactici sunt dispuși să urmeze această 'cale' (ex. este in avantajul personal) sau raționează îngust. Funcționează cel mai bine în societăți/populații în care competiția între familii nobiliare, clanuri, clase sociale, a fost acerbă înainte ca dominatorul/cuceritorul să se manifeste. Deasemeni este favorizată de comunicarea proastă sau lipsa comunicării, între membrii unei populații.

În condițiile în care este greu de 'spart' o structura de putere deja existentă, se folosește tactica pașilor mici: se fac doar lucrurile/acțiunile realizabile (ex. cautare de 'fisuri' existente între membrii unei colectivități, nu de producere a unor 'fisuri' noi).

Strategia a fost folosită efectiv și eficient de catre administratorii imperiilor vaste, inclusiv de către cei ai Imperiului Roman și cel Britanic, care au „jucat” un trib împotriva celuilalt pentru a câștiga si menține controlul asupra teritoriilor lor cu un număr mic de trupe.

A fost strategia folosită de romani pentru a cuceri Britania precum și de Ango-Normanzi împotriva Irlandei.

Conceptul a fost mai proeminent în perioda în care India a fost parte a Imperiului Britanic. Britanicii au folosit strategia pentru a câștiga control asupra teritoriului și resurselor vaste ale Indiei prin menținerea populației divizate dea lungul liniilor de demarcație date de religii, limbi vorbite, caste, etc. Folosind divide et impera au reușit să fie nu numai efectivi ci și eficienți.

    EU NU MAI SPER IN UNIRE

Share this comment


Link to comment
Share on other sites

Vio la un moment dat toti politistii din aceasta tara, adica aia care muncesc, isi vor da seama ca drumul lor are aceiasi directie. Inca nu a venit momentul...dar nu mai este mult!

Share this comment


Link to comment
Share on other sites

Catalin, nu am spus ca daca vrei sa infiintezi un sindicat trebuie sa ai neaparat sprijin de la centru, am spus ca trebuie sa vrea si potentialii membrii. Iar cum acestia cred ca a cotiza este suficient pentru a sustine un sindicat, respectiv un lider, daca nu ai putin sprijin de la nivel central esti mancat. Si nu spun asta din auzite, ci si din vazute. De astfel pot sa-ti dau multe exemple de lideri de sindicat, care atunci cand si-au infiintat sindicatul sau trezit cu o duzina de cercetari prealabile si asta pentru ca apara depturile membrilor sai. Din acest motiv a trebuit sa-si ia lumea in cap, ba mai mult s-a trezit si cu laturi in cap de la persoane care isi dau cu parerea fara sa aiba toate datele problemei.

Ceea ce voiam eu sa scot in evidenta e faptul ca pentru a iesi din aceasta mizerie este nevoie de implicare si unitate, din partea tuturor. Vreau ca un membru de sindicat sa ia 3-4 colegi si sa merga la liderul de sindicat cu probleme realizabile si sa urmareasca pasi facuti de lider pentru rezolvarea acelor probleme. Noi traim intr/un etern lasa-ma sa te las. Chiar si aceasta platforma de comunicare, pe care postam, este un mod de inchegare a sentimentului de unitate, chiar daca momentan e numai virtual. Tu, Elvis, ai avut sansa, cunoasterea, inspiratia, motivatia sa infiintezi o organizatie sindicala la un moment dat si  sa o consolidezi. Acum crede-ma e mult mai greu. Spuneam de cultura sindicala.  Fiind vechi in ale sindicatului ai participat la multe intalniri sindicale si ai vazut si oameni de valoare, dar si reversul. De aceea avem nevoie de o cultura sindicala. Asa cum spunea Dumitru Costin. De la acel nivel incepe lucrarea sindicala cu adevarat.

Pe de alta parte dupa 18 ani de munca adevarata de politie m-am saturat de principii si de idealisme. De aici incolo performanta ordonatorilor de credite sau a liderilor de sindicat o asociez capacitatii acestora de a obtine drepturi financiare care sa ma motiveze. Am constatat faptul ca familia si creditul la banca sunt mai putin interersate de moralitatea sau gradul de cultura a unuia sau altuia. Cele doua trebuie alimentate la un nivel rezonabil.

Share this comment


Link to comment
Share on other sites
Elvis

Posted (edited)

La noi in politie sindicatele sunt tinere....dar conduse de ...dinozauri. Liderii aia de federatii sunt tinuti in functii de liderii din teritoriu. Stii foarte bine cum sunt alegerile prin federatii....,,foarte" democratice ! Nicu as fi vrut la momentul respectiv sa am mintea de acum iar daca cineva crede ca mi-a fost usor sau imi este...Dumitru Costin a recunoscut ca habar nu are cu ce se mananca sindicalismul in politie. Cultura sindicala se formeaza in timp iar pentru asta trebuie sa vorbim intre noi si sa nu mai privim la marii sindicalisti de la Bucuresti ca la niste icoane, sunt departe de cele sfinte ! Oare cel care ne-a spus treaba cu 25%, daca nu se realizeaza, isi va da demisia ? 

Edited by Elvis

Share this comment


Link to comment
Share on other sites

Vă salut!

Am citit și recitit postările acestui subiect și constat cu dezamăgire că pe fond ați atins și arătat care este problema sindicatelor din poliție. Da, problemele se pare că sunt generate de cei care din postura de lideri aleși, inițial să reprezinte membrii în relația cu angajatorul, au ajuns să se reprezinte doar pe ei, să își susțină doar propriile interese.

Și totuși, nu cred că renunțarea la modul de organizare al unui sindicat ne va rezolva problemele. Sistemul trebuie curățat din interior prin atitudinea activă a membrilor, nu prin pasivitate și renunțare. Pentru a avea lideri, avem nevoie de oameni cu demnitate, oameni care să cunoască viața polițistului și care să își dedice o parte din viața profesională, uneori și personală pentru a ajuta pe colegii lor. Din păcate sunt puțini! De ce?

La începutul mișcării sindicale în poliție, grupurile de polițiști  de regulă alegeau ca lider sindical pe cel care era „mai tare în gură” în grupul respectiv, pe cel după care se ascundeau toți când era vorba de contrat un șef. Ulterior, s-a demonstrat că este nevoie de oameni care să știe interpreta un act normativ și să aducă argumente egale pentru a revendica respectarea unui drept dar, deja liderii fuseseră aleși și unii nu s-au mai dat plecați pentru că începuse să le placă să fie lideri. Din neștiința ambelor părți, șefii preferau să dea un salariu de merit, o primă, o misiune mai ușoară și gata!

Mai târziu, liderii locali au ales lideri naționali pentru că vorbeau frumos și foloseau cuvinte „frumoase” pe care ei nu le înțelegeau dar sigur sunau bine. Și din momentul ăsta s-a dus naibii sindicatul în poliție.

Oameni ca Paraschiv au urmărit întotdeauna propriul interes, dovadă fiind ascensiunea lui „profesională”. Mă iertați că vorbesc doar de Paraschiv, pe el îl cunosc personal! Față de ceilalți mi-am format și eu o opinie și aceasta corespunde părerii generale exprimate de voi aici.

N-o să înțeleg niciodată cum au continuat să reprezinte membrii oameni ca Vâlnei sau Surugiu care nu pot măcar să acorde subiectul cu predicatul, darămite să mai înțeleagă subtilitățile limbajului legislativ (în fond ale limbii române) pentru a negocia chestiuni normale și legale în interesul membrilor de sindicat.  

Știți de ce Paraschiv Toader este mereu în fruntea sindicalismului din S.N.P.P.C.? Pentru că este sprijinit de lideri care habar nu au ce fac pe acolo. Unii se uită la el ca la soare. Plutonierul a ajuns comisar șef în poliție fără să lucreze profesional o singură zi ca ofițer.

SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI PERSONALULUI CONTRACTUAL
BIROUL TERITORIAL DIN DGPMB - BRIGADA RUTIERĂ

Către
Biroul Executiv Central al SNPPC,
În atenția secretarului general Toader Paraschiv

La data de 22.10.2015, Paraschiv Toader, secretarul general al Biroului Executiv Central al SNPPC a fost prezent într-o emisiune a televiziunii DIGI, unde se dicuta despre accidentul rutier căruia i-a căzut victimă colegul nostru Bogdan Cosmin Gigină, care se afla în coloana - oficială sau NU – a ministrului de interne Gabriel Oprea.
În emisiunea respectivă, Paraschiv Toader a făcut afirmații halucinante pentru polițiștii Brigăzii Rutiere și lesne de înțeles pentru cei ca el care nu mai sunt polițiști de peste 12 ani de zile. Paraschiv Toader nu lucrează în poliție de mulți ani iar atunci când a făcut-o a fost undeva în subteran, adică la Poliția Metrou, și-a permis să afirme următoarele: 
„Refuz să accept că un coleg al meu, care ar fi avut ocazia până acum să se plângă de aceste abuzuri pe care acum le relatează la adăpostul anonimatului şi deci refuz sa accept că la adăpostul anonimatului putem transfera dintr-o discuție și dintr-o tragedie… ne ducem în niște lupte politice…” și a precizat că „nimeni nu l-a obligat pe agentul Bogdan Cosmin Gigină să urce pe motocicletă şi să deschidă coloana demnitarului”.
Aceste afirmații, pe fondul mușamalizării poziției în care se afla Bogdan Cosmin Gigină, poziție din care acesta a căzut la datorie, au declanșat nemulțumiri de mare amploare în rândul colegilor mei, polițiști din Brigada Rutieră.
Să nu își închipuie acest demagog că ne cunoaște problemele. Faptul că fiica lui lucrează la Brigada Rutieră nu îl transformă automat într-un cunoscător al vieții celor de la circulație. El nu a reparat niciodată un autovehicul de serviciu – motocicletă sau autoturism – din banii lui ca să poată munci, ba chiar mai mult, el a reparat pe banii polițiștilor un autoturism al sindicatului pe care apoi l-a cumpărat și l-a dat spre folosință fiicei sale de la circulație. 
Ce avem aici? Un cetățean care a folosit ca și M.A.I. banii polițiștilor în scopul reparației unui autovehicul de serviciu pe care îl folosește în scopurile personale. Atunci înțelegem de ce ia apărarea ministrului, motivul fiind pentru că este în aceeași situație!
Paraschiv Toader, lumea s-a săturat de tine, încetează cu jocurile tale murdare care ne fac de râs! 
Discuția din platou era despre un coleg pe care trebuie să-l reprezinți, să-i aperi drepturile chiar dacă a plătit prețul extrem făcându-și datoria, cu atât mai mult trebuia să faci orice ca să-l aduci în poziția de deschizător al unei coloane pentru ministrul de interne coloană pe care ministerul nu a recunoscut-o inițial ci după câteva zile .
Nici măcar nu ai sunat să discuți cu mine în legătură cu acest caz, ai crezut că știi totul!
Dacă ai făcut acele afirmații, de ce nu te-ai mai prezentat cu coroana de flori la căpătâiul colegului nostru? Nu ai avut curajul să privești în ochi polițiștii rutieri? Ți-a fost frică?
Membrii S.N.P.P.C. din Brigada Rutieră așteaptă scuzele tale pentru neadevărurile spuse la un post de televiziune și îți solicită demisia din funcțiile sindicale!
Dacă nu ai văzut emisiunea de la DIGI în care a fost invitat Cristian Tudor Popescu sau nu ai citit articolele din presă, citez eu ce a spus ziaristul despre tine:
„Domnul ăsta e de la sindicat! Foarte interesant! Credeam că e de la Asociația Groparilor, poate, din București!”

PS. Emisiunea nu era despre Elena Udrea, era despre un polițist! Numai Elena Udrea putea să refuze să urce pe motocicletă!

Valentin Rîciu
Preşedinte al B.T. al S.N.P.P.C din D.G.P.M.B. – Brigada Rutieră

Share this comment


Link to comment
Share on other sites

Da, si gigabyte este un lider de valoare al sindicatului, din care face parte. Numai ca atunci cand era in conducerea  BEX si mergea in teritoriu cu ocazia alegerilor conducerii BT nu prea era asa de vigilent sa nu se faca potlogarii. In rest iti doresc numai de bine si salut pozitia ta.

La analiza lui gigabyte adaug si eu o analiza facuta de un coleg acum mai bine de 6 ani, dar foarte actuala si intitulata ca o premonitie , Imposibila schimbare?

Odată cu demilitarizarea poliţiei au apărut organizaţiile sindicale şi organizaţiile  profesionale, care  trebuiau să aducă o schimbare a modului de abordare a problematicii în ceea ce priveşte  relaţia acesteia cu societatea civilă şi totodată relaţiile interinstituţionale. Funcţiile de conducere, create de legislaţia ce reglementa înfiinţarea acestor organizaţii trebuiau ocupate de persoanele, care aveau rolul să le  conducă spre reforma mult dorită. Neavând însă un istoric şi o cultură pentru abordarea unei astfel de problematici mulţi lideri s-au văzut dintr-o dată în postura de a manageria o structură care, deşi avea atribuţii şi scopuri precise, nu au înţeles ce trebuie să promoveze, ce schimbări trebuie făcute sau ce linie să urmeze. Acest lucru a făcut ca o mare parte dintre aceştia să nu realizeze decât opurtunitatea pozitiei pe care o deţin şi care le poate aduce benefici personale, în detrimentul acelora pe care ar fi trebuit să-i reprezinte şi să le promoveze interesele. Lăsându-se cumpăraţi şi şantajaţi de cei împotriva cărora nu neapărat ar fi trebuit să lupte, ci să le deschidă ochii, arătându-le că instituţia este în schimbare şi că nu există decât drumul către înainte în vederea alinierii instituţiei poliţiei alături de celelalte structuri similare europene, au creat în rândul membrilor un sentiment de deja-vu al lipsei şi neputinţei schimbării.

Pe de altă parte acest acest lucru a fost speculat şi de cei, care aveau propriile interese ca poliţia să rămână într-un con de umbră şi al lipsei de reformă, în acest fel putând fi manipulată mai bine.

Totodată lipsa unei colaborări reale şi de substanţă între organizaţia profesională si organizaţiile  sindicale a dus la lipsa unei forţe reale de a promova interesele membrilor lor. Mai mult decât atât erijarea unei anume  organizaţii sindicale  în singura organizaţie viabilă şi  credibilă, prin atacurile fără precedent la adresa organizatiei profesionale şi a celorlalte organizaţii sindicale din ramură ne duce cu mult înapoi decât să ne împingă înainte. Folosind tehnici de manipulare, fabricate şi experimentate în laboratoare, vor să ne facă sclavii unei ideologi străine oricărei norme sindicale, dar partizane unor interese numai de ei ştiute.

Cenzura e literă de lege şi,  deşi ai dreptul să-ţi exprimi opinia, în lipsa terţilor, se pare că adevărat grăieşte morala creştină: „Numai prostul urăşte certarea”.

În aceste condiţii, ce şanse mai avem pentru a ne manifesta plenar, în multitudinea calităţilor şi funcţiilor noastre de membrii atunci când nu ne regăsim niciunde?

Refuzăm să ne definim ca organizaţii sau dacă avem o definire aceasta este tulbure şi confuză. Sentimentul de autosatisfacţie personală, poate şi pecuniară, datorat ocupării unei anumite funcţii, neânsoţit de crezul necesităţii schimbării, nu face decât să ne schimbe pe noi cu ei, cu cei cărorara le lipseşte viziunea remodelări şi repoziţionării  instutuţiilor statului.

Aceste lucruri se desprind şi din încercările, de multe ori reusite, ale anumitor sefi de aservire a liderilor acestor organizaţii, demers ce nu poate duce decât la un regres al emancipării instituţiei. De aici se poate observa nu rezistentă la schimbare ci o impotenţă de acceptare a noilor realităţi. Se poate observa că pe diverse paliere instituţionale reforma s-a făcut numai la nivel de normă şi concept. Adevăraţii lideri sau şefi, care şi-au asumat şi au înţeles această refomă acţionează eterogen pierzîndu-şi alonja în stufărişul ordinelor şi dispoziţiilor confuze şi tranzitori. În acest fel ajung prea repede la concluzia că-i mult mai simplu să-şi urmărească interesul personal decât să promoveze profesia, călcând în picioare chiar jurământul de credinţă.

Din aceste motive consider că sunt suficiente motive pentru a realiza că este  timpul pentru o redefinire a mişcării şi gândirii organizaţiilor fie ea profesională sau sindicală în sensul reântoarcerii spre cei pe care îi reprezintă, conform voinţei pe care avut-o legiuitorul atunci când a dat  legile ce reglementează functionarea acestora. Doar în acest fel vom putea fi europeni nu numai ca spaţiu şi timp, ci şi ca mentalitate şi proiecţie interioară.

 Atunci când o mare parte a membrilor se vor simţi reprezentaţi forţa acestora va da putere organizaţiilor de a impune puternice puncte de vedere pentru a putea promova interesele profesionale. Dar... până atunci sunt semne că este nevoie de jertfă.

Astfel că pornind de la etimologia cuvântului a construi care înseamnă a ridica, a edifica, a dura şi apoi proiectându-ne în tot ceea ce ne înconjoară putem lesne observa că acesta a fost înlocuit cu a darâma a stopa şi a distruge. De aceea gândesc că pentru a construi e nevoie de jertfă edificator fiind în acest sens balada „Meşterul Manole”, al cărei erou  a înţeles că pentru a ridica ceva care să dureze, peste timp, este nevoie să renunţe la ceea ce iubea mai mult pe acest pământ. Ce s-a aflat în sufletul  meşterului Manole, în momentul acceptării sacrificiului, extrapolând,  se află în sufletul fiecăruia dintre noi care, în mod fatidic, la fiecare încercare de a face ceva durabil trebuie să jertfim liniştea noastră şi a familiei deopotrivă.

Share this comment


Link to comment
Share on other sites
Elvis

Posted (edited)

Ce nu inteleg cei care sunt acolo sus este ca pot ramane in amintirea politistilor ca oamenii care au schimbat un sistem. Si pentru asta MERITA si se poate sa iti risti.....,,linistea,;!

Edited by Elvis

Share this comment


Link to comment
Share on other sites

Adevarat Elvis, dar pe  acestia nu-i intereseaza sa lase ceva in urma lor. Merg pe principiul,, Dupa noi potopul,,. sa le fie lor bine, neamurilor, acolitilor. Nu vor sa schimbe sistemul pentru ca pierd controlul si acest lucru le arata ca desi se cred mari ei sunt mici. Si iarasi revenim la faptul ca nu avem o cultura institutionala, organizationala etc. Si asa cum spuneai aceasta se obtine in timp, dar noi nu mai avem timp.

Share this comment


Link to comment
Share on other sites

Doar ce l-am văzut la RomâniaTV pe stimabilul pupincurist și fripturist SURUGIU de la SNAP care amenință tehnocrații cu proteste ale polițiștilor pe fondul nemulțumirilor salariale.

Personal, bănuiesc că acest pensionar obedient suferă de alzheimer, din moment ce în urmă cu o lună de zile când toți polițiștii de pe acest forum solicitau organizarea unui protest/miting, tot el a publicat un comunicat în care spunea că el e mulțumit și că nu se impune proteste să nu-l deranjeze pe Găbiță.

Să nu uităm că cea mai mare ticăloșie este trădarea, iar acești așa-zis "lideri" exact asta ne-au făcut.

Share this comment


Link to comment
Share on other sites

Domnul sublocotetent Surugiu o sa se "linisteasca" dupa ce dl. Toba o sa il "bage" in seama. Nu il intereseaza salarizarea politistilor, ci bunastarea sa personala. Face valuri pentru a fi "potolit"!

Share this comment


Link to comment
Share on other sites
florianidis

Posted

Eu am o mare nelamurire,ce facem cu serviciul de permanenta?dar cu interventiile de unul singur la 112?Sunt posturi de politie care prevad 4 functii si e doar un lucrator sau doi,cand unul e in concediu celalalt ramane la permanenta sau mai bine zis in arest la domiciliu.Dupa cum bine stiti dragi colegi permanenta e munca voluntara,eu 70 la suta din timp sunt la serviciu sau la dispozitie,ce familie,e copii?munca voluntara pt.ca sefii sa isi tina scaunele.ALOOOO SINDICATELE!!!!

Share this comment


Link to comment
Share on other sites



Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.