Reformarea politiei in viziunea lui Silviu Prigoana
#21
Posted 07 September 2010 - 03:23 PM
#22
Posted 08 September 2010 - 01:28 PM
#23
Posted 08 September 2010 - 09:40 PM
#24
Posted 09 September 2010 - 03:10 PM
#25
Posted 09 September 2010 - 03:37 PM
http://www.juridice....-senatului.html
#26
Posted 09 September 2010 - 05:02 PM
#27
Posted 10 September 2010 - 01:02 PM
#28
Posted 27 September 2010 - 08:36 PM
" O INIŢIATIVĂ PERICULOASĂ SI NEAVENITA PRIVIND ATRIBUŢIILE POLIŢISTULUI
Discuţiile din comisia de dialog social de la M.A.I. din 14.09.2010 a fost consultativă, încercându-se să se contureze domeniile de intervenţie pentru întărirea autorităţii poliţistului, concomitent cu protecţia acestuia, măcar potrivit legislaţiei actuale. După zece zile nici un semn de la minister asupra propunerilor primite de la CNP, sindicate, structurile poliţieneşti. Motiv pentru care, la mitingul poliţiştilor din 24.09.2010 au fost invocate de către vorbitori subminarea autorităţii poliţistului de către mulţi factori de decizie, de la politicieni, la procurori şi judecători, care întorc pe dos concluziile din dosarele penale instrumentate de poliţişti şi amenzile stabilite de aceştia, dar şi neasigurarea măsurilor de protecţie prevăzute de lege, de către şefi şi instituţie.
Din toate aceste manifestări profită cei care încalcă legea, nesuportându-i consecinţele atunci când o încalcă şi sfidând în continuare pe cei investiţi cu apărarea ordinii şi siguranţei publice, dar şi pe victimele unora din actele lor infracţionale. În loc să se concentreze pe remedierea acestei situaţii, politicienii noştri au reacţii anormale faţă de sesizările poliţiştilor, încercând să cenzureze dreptul acestora de a-şi exprima protestul faţă de măsurile de austeritate care le afectează grav veniturile şi preconizatele concedieri, susţinând că poliţiştii nu ar trebui să facă astfel de manifestaţii publice, provocând disensiuni faţă de jandarmii care nu pot protesta, trebuind să-i păzească pe poliţiştii protestatari, ducându-ne cu gândul că regretă demilitarizarea poliţiei, impusă la aderarea la U.E.
Nu poate fi trecută cu vederea nici reacţia pripită a preşedintelui, de a renunţa la escorta poliţiei rutiere la deplasarea convoiului prezidenţial, neştiind că SPP nu poate lua măsuri în traficul rutier, reacţie determinată de strigările acide de la poliţiştii care au prelungit mitigul cu un marş spontan până la reşedinţa prezidenţială, nemulţumiţi că nici unul din conducătorii statului nu-i bagă în seamă. Această reacţie denotă mai degabă frica şi enervarea preşedintelui faţă de poliţiştii care ar fi întrecut măsura cu protestele verbale şi aruncarea caschetelor peste gardul de la Cotroceni, atunci când preşedintele a refuzat întâlnirea cu delegaţia poliţiştilor, pe motiv că ... nu era programată şi că nu are atribuţii în rezolvarea revendicărilor poliţiştilor. De parcă ar fi avut atribuţii în stabilirea reducerii veniturilor salariale şi pensiilor după prima intâlnire cu delegaţia FMI, în locul premierului, înainte şi fără consultarea guvernului, parlamentului, sindicatelor, în contractarea împrumuturilor care îndatorează grav ţara fără a o redresa cât de cât! De parca in campania prezidentiala ar fi avut asemenea atributii, cand parea interesat de soarta politistilor!
Concomitent cu aceste proteste şi poate nu fără legătură, se pare că nimeni nu acordă importanţă unei propuneri legislative ciudate şi periculoase, transmisă pe circuitul de consultare scurtă al ministerului, către DGMRU, IGPR, CNP, SNPPC, SNAP şi SNPV, înainte de avizare.
Propunerea aparţine intempestivului deputat Silviu Prigoană şi a fost depusă la parlament, ca propunere de modificare a Legii nr. 360/2002 privin statutul poliţistului. Este vorba de completarea art. 41 privind obligaţiile poliţistului, cu un nou punct i), cu următorul conţinut:
"i) să intervină cu fermitate pentru restabilirea ordinii şi liniştii publice, folosind legal mijloacele din dotare."În Expunerea de motive se justifică propunerea că "fermitatea cu care organele de poliţie pot interveni pentru restabilirea ordinii şi liniştii publice a constituit şi constituie o preocupare a societăţii", că "persoanele participante, practic, la lupte de stradă au plecat nestingherite acasă, temerea celor care lucrează sau locuiesc în zonă nu s-a diminuat prin intervenţia forţelor de ordine", că "tulburarea liniştii publice, de care se fac probabil vinovaţi participanţii la "mitingurile ad-hoc" se rezolvă în orice stat european prin reţinerea celor care nu respectă indicaţiile organelor de ordine, urmând ca implicarea lor să fie analizată la secţia de poliţie şi nu în stradă".
După 3 ani de zile de când tot se discută cu CNP şi sindicatele modificarea legii pentru îmbunătăţirea statutului poliţistului, la întâlnirile din această vară cu conducerea ministerului s-a tot promis că se face acest lucru, la Braşov s-a spus că se pune pe transparenţă decizională şi săptămâna trecută aflăm că legea este deja la parlament, fără parcurgerea procesului de consultare, având între propuneri măsuri care să permită concedierea poliţiştilor, după ce din iulie ne-am opus acestei măsuri, care excede cadrului legal actual!
Peste această nouă manevră ilegală din partea celor care s-au găsit să aprecieze vehement că poliţiştii protestează ilegal, vine colac peste pupăză această propunere a deputatului Prigoană, despre care atragem primii atenţia că este neavenită şi periculoasă.
Spunem aceasta din următoarele considerente întemeiate pe prevederile legale existente:
1. pentru îndeplinirea atribuţiilor legale de către poliţişti există deja reglementări similare:
- "Art. 1 (1) Poliţistul (...) exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului."
- "Art. 3 Poliţistul îşi desfăşoară activitatea profesională (...), exclusiv pe baza şi în executarea legii",
2. la art. 41 sunt obligaţii individuale legate de comportarea generală poliţiştilor în serviciu;
3. nerespectarea acestora atrage răspunderea disciplinară, administrativă, penală a poliţiştilor;
4. Nu-şi are locul în statutul poliţistului o obligaţie stabilită prin lege Poliţiei Române:
Legea nr. 218/2002: Art. 26 (1) Poliţia Română are următoarele atribuţii principale:
"2. aplica măsuri de menţinere a ordinii şi liniştii publice, a sigurantei cetateanului, de prevenire si combatere a fenomenului infractional si de identificare si contracarare a actiunilor elementelor care atenteaza la viata, libertatea, sanatatea si integritatea persoanelor, a proprietatii private si publice, precum si a altor interese legitime ale comunitatii;" şi nu la demonstraţii, mitinguri, marşuri, s.a.m.d.
5. Restabilirea odinii şi liniştii publice nu este atribuţia poliţiei:
"3. sprijina unitatile de jandarmerie cu informatii pentru asigurarea sau restabilirea ordinii si linistii publice," cu ocazia mitingurilor, manifestatiilor cultural-sportive si altele asemenea;
6. Conform Art. 29 numai "(2) Drepturile si indatoririle specifice ale politistului se stabilesc prin statut.", rezultând clar că atribuţiile sunt stabilite prin legea Poliţiei Române.
7. Art. 34 "(1) Pentru descurajarea, împiedicarea şi neutralizarea acţiunilor agresive ale persoanelor care tulbura ordinea şi linistea publică, (...) poliţiştii pot folosi (...) şi alte mijloace de imobilizare", dându-se în continuare situaţiile şi condiţiile în care pot fi folosite aceste mijloace.
8. Impunerea unei obligaţii a instituţiei direct poliţistului, în statut, nu este corectă şi legală, pentru că el nu acţionează singur, mai ales în situaţii grave, care necesită menţinerea şi restabilirea ordinii publice, pentru că nu depinde numai de el şi nu poate face acest lucru singur, dar i se poate atrage o răspundere gravă în caz că nu ar reuşi să facă acest lucru.
9. Aprecierea că politistul este obligat "să intervină cu fermitate" este generală, iar modul de evaluare a fermităţii cu care intevine capătă nuanţe subiective, nepemise într-un asemenea caz.
10. Actualele prevederi din legea privind statutul poliţistului şi legea de organizare şi funcţionare a poliţiei sunt suficient de cuprinzătoare pentru a asigura obiectivul propunerii de modificare a legii 360/2002 iniţiate de deputatul Silviu Prigoană.
Solicitam MAI sa nu avizeze proiectul din motivele de mai sus. Asteptam dezbaterea pe marginea legii promisa de dl, ministru si nu razbunarea pe aceasta lege dupa protestul din 24.09.2010. Cum asteptam de mult si niste obligatii pentru sefii din politie si minister, atat legea 360/2002 cat si legea 218/2002 are numai obligatii pentru executanti, politistii de rand. Faţă de dezinteresul politicienilor şi şefilor instituţiilor statului pentru întărirea autorităţii poliţistului şi asigurarea protecţiei lui, subiectul merită atenţie şi tratarea cu responsabilitate a pericolelor care pot fi generate de introducerea acestei modificări în legea privind statutul poliţistului pe care nu putem să le dezvoltăm mai mult aici.
Aşteptăm şi opiniile dvs. având în vedere că trebuie să expediem punctul de vedere al CNP până la data de 28.09.2010.
Vicepreşedinte CNP, Constantin Asofronie "
??? Ce ziceti???
#29
Posted 27 September 2010 - 09:13 PM
#30
Posted 27 September 2010 - 09:35 PM
In Romania e ceva normal ca legile sa aiba text ambiguu si interpretabil.
#31
Posted 28 September 2010 - 04:44 PM
sunt de acord cu ce propune dl . Prigoană (ca principiu e f. bine ... să vedem ce o să voteze aleșii neamului ... )
#32
Posted 29 September 2010 - 08:55 AM
Asta ne arata ca suntem inca departe de cerintele Uniunii Europene, atat din punct de vedere al legislatiei, cat si din punct de vedere al protectiei politistului. Dupa cum probabil observati, li se rupe colegilor ca idiotul ala le face praf atat o motocicleta, cat si o masina. Ziceti voi, de cate ori vi s-a comunicat intr-o urmarire a unui infractor sa aveti grija de bunurile statului (da, de Loganele cele mult laudate) si ca mai bine scapa infractorul decat sa avariati tehnica din dotare?
Aaa, si sa nu uit: in Austria stiu sigur ca NEPLATA oricarei amenzi contraventionale in termen de 30 de zile se transforma in inchisoare contraventionala, dupa urmatorulo calcul: 100 euro din amenda = 1 zi de inchisoare. Am un prieten care este rezident acolo si a trebuit sa plece mai devreme din tara pentru a plati o amenda de 800 de euro la Viena.
Edited by DeuxEx, 29 September 2010 - 09:08 AM.
#33
Posted 29 September 2010 - 09:55 AM
Măsura „reţinerii” (aşa cum este denumită de legislaţia din România) de către organele de poliţie este reglementată în Regatul Spaniei de Legea privind Procedura Judecării (Codul de Procedură Penală), fiind completată de legislaţia specifică de organizare şi funcţionare a forţelor şi corpurilor de securitate ale statului, precum şi de actele normative ce reglementează regimul cetăţenilor străini, existând unele dispoziţii speciale cu privire la persoanele reţinute, de altă naţionalitate, decât cea spaniolă.
Măsura retinerii, luată de către agentul autoritatii politienesti, poate dura până la 72 de ore, dacă starea de fapt sau mersul cercetărilor impune acest lucru, putând fiind adoptata doar atunci când există date şi indicii temeinice despre comiterea unei fapte penale, urmând ca în cel mai scurt timp (nu se precizează o limită) să fie pus la dispoziţia unui magistrat. Pentru a se respecta cadrul de legalitate al acestei măsuri, trebuie îndeplinite concomitent următoarele măsuri:
- arestarea se face cu respectarea principiului proporţionalităţii şi necesităţii, aşa cum dispune art. 492 din CPP, motive ce vor fi prezentate pe larg şi în procesul-verbal întocmit cu ocazia privării de libertate
- arestarea se poate face şi în cazul faptelor ilicite nepenale atunci când agentul autorităţii politienesti consideră oportună măsura pentru că suspectul nu are un domiciliu cunoscut ori nu prezintă încredere (art. 495 CPP)
- agentul autorităţii care procedează la măsura arestării trebuie să se identifice
- durata măsurii reţienerii trebuie să fie direct proporţională cu timpul necesar verificării delictului şi obţinerii probelor necesare, nu mai mult de 72 de ore (art. 17.2 Constituţia Spaniei şi art. 520 CPP), iar în cazul persoanelor relaţionate cu bande înarmate sau terorism, numai când în mod impetuos este necesar, se poate prelungi cu încă 48 de ore, dacă este încuviinţată de un magistrat (art. 520 CPP)
- persoana în cauză a fost informată imediat despre drepturile şi obligaţiile pe care le are, în calitatea de arestat; la sediul autorităţii poliţieneşti, se poate prezenta din nou, într-un mod extins, drepturile şi obligaţiile persoanei arestate, fapt ce trebuie consemnat ca atare; solicitările arestatului, ca urmare a drepturilor acestuia, se pun în aplicare imediat, cu excepţia celor prevăzute de lege pentru cazurile de terorism
- arestatul are dreptul să rămână tăcut, să nu declare contra sa şi să nu se declare vinovat, precum şi de a fi informată familia sau un cunoscut despre situaţia sa şi locul de deţinere; are dreptul să fie examinat imediat de către un medic legist
- arestatul are dreptul la un apărător care poate participa la audiere sau la efectuarea recunoaşterii din grup de persoane sau după fotografie, însă nu poate contacta cu arestatul înainte de desfăşurarea acestor măsuri procedurale; în cazul în care arestatul nu are apărător ales, se va notifica Baroul de avocaţi, pentru a desemna unul din oficiu; de la aceste dispoziţii fac excepţie cazurile de terorism, aşa cum dispune CPP, cu o procedură specială
- arestarea se face cu respectarea dreptului la imagine şi la demnitate
- se va folosi forţa direct proporţional cu reacţia arestatului şi cu împrejurările concrete are reţinerii, dar mai ales pentru a asigura securitatea agenţilor autorităţii
- în cazul minorului, se notifică imediat reprezentanţii legali şi Procuratura de Minori, care preia ancheta, iar reţinerea nu poate depăşii 24 ore; în cazul persoanelor cu handicap mintal, se notifică autoritatea competentă
- transportul şi custodia se fac separat, având în vedere sexul, vârsta şi faptele comise
- autorizarea vizitelor şi achiziţionarea bunurilor, pe cheltuiala arestatului, care nu compromit securitatea sa, a locului de deţinere sau a investigaţiei
- în cazul cetăţenilor străini, arestaţi ca urmare a unui mandat de arestare emis în străinătate, se pune la dispoziţia magistratului în 24 ore; în orice caz i se dă posibilitatea notificării misiunii diplomatice
Legislaţia spaniolă, care respectă Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Conveţia Europeană a Drepturilor Omului, dispune ca doar în cazul minorilor să nu fie folosite mijloace de securitate (ex. cătuşe), doar dacă dezvoltarea biologică a acestuia reprezintă un pericol pentru agenţii autorităţii. În cazul reţinerii unei persoane a cărei vârstă nu poate fi stabilită prin documente de identitatea sau prin alte mijloace, şi ar putea fi minoră, se prezumă că vârsta este sub 18 ani.
De la normele generale, există dispoziţii speciale cu privire la modul de arestare a membrilor guvernului, diplomaţi, parlamentari, magistraţi, avocatul poporului, judecători, procurori, membrii forţelor şi corpurilor de securitate ale statului, militari, clerici, membrii consiliilor electorale, prevăzute în acte normative speciale.
#34
Posted 29 September 2010 - 10:47 AM
Felicitari pt acest post CITADELA!
#35
Posted 29 September 2010 - 01:56 PM
#36
Posted 29 September 2010 - 07:36 PM
#37
Posted 29 September 2010 - 10:13 PM
#38
Posted 08 February 2011 - 01:48 PM
A uitat că este un capitalist desăvârșit și că el a susținut tot timpul munca, a uitat când se lăuda că el este om de afaceri și câștigă foarte bine (din contracte cu statul). Acum vrea să stea acasă pe bani de la buget. Probabil că munca parlamentară îl epuiza, trebuia să fie prezent pe acolo zi de zi și pierdea omul în afacerile ce le face cu statul, nu se mai putea ocupa cum trebuie ...
Medicii care au operat-o pe Bahmuțeanca spuneau că a făcut cezariană în 2010 ca să prindă concediul de maternitate de doi ani. Doar că de concediu vrea să beneficieze Silviu Prigoană cel care a votat modificarea legii din postura de parlamentar al PDL, dar totuși vrea să beneficieze de vechile prevederi în domeniu.
1 user(s) are reading this topic
0 members, 1 guests, 0 anonymous users







