31 replies to this topic

[Elvis]

Draga adytza, cand intri in padure exista posibilitatea sa te intalnesti cu ursul.
Dar nu imi fac giji pentru tine, ai unghiutele ascutite si limba veninoasa.
Ce postezi aici este public si exista posibilitatea sa-ti raspunda si alti membrii carora tu crezi ca ,,nu li te adresezi".
Asta este rolul forumului sa comunicam si sa ne dam cu parerea.
Exista probabilitatea , iar tu ca o lady ar trebui sa stii, ca pe cei carora ,,nu li te adresezi" sa-i ignori.
Ca tu inca mai crezi ce spune un om care minte cum respira sau expira pe mine unul nu ma deranjeaza.
Insa maxu ti-a explicat destul de clar cum sta treaba.
Vor urma alte replici care o sa te enerveze.
Sfatul meu este sa pastrezi un echilibru.
O zi buna tanara si frumoasa domnisoara.


Ps. ,,Este o mare nebunie sa sfidezi fara motiv inteligenta altuia."

[SandoKhan]

Elvis, on 05 September 2011 - 11:37 AM, said:

O zi buna tanara si frumoasa domnisoara.

Sunt off-topic, dar nu ma pot abtine.... De ce "tanara si frumoasa" si nu "urata si batrana"?

[Elvis]

Pentru ca membrii acestui forum sunt educati .
Domnisoarele au oarece avantaje.
Sexul slab ai uitat.

Edited by Elvis, 05 September 2011 - 01:04 PM.

[radusandu]

Casatoria in Noul Cod Civil - ce inseamna Contractul Prenuptial

In limbajul obisnuit se foloseste sintagma contract prenuptial (care, insa, nu se suprapune identic peste reglementarea conventiei matrimoniale).

Noul cod civil prevede trei tipuri de regimuri matrimoniale:

1. regimul comunitatii legale,
2. regimul separatiei de bunuri,
3. regimul comunitatii conventionale

Alegerea unui alt regim juridic decat cel al comunitatii legale (care era singurul permis de lege pana la intrarea in vigoarea a noului Cod civil), se face prin incheierea unei conventii matrimoniale: practic partile trec de la regimul comunitatii legale la regimul comunitatii conventionale de bunuri sau stabilesc sa aleaga regimul separatiei de bunuri;

Conventia matrimoniala se incheie prin inscris autentificat de notarul public, cu consimtamantul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut stabilit dinainte. Nerespectarea acestor dispozitii se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului.

Se poate incheia :
- inainte de casatorie (si atunci va produce efecte numai de la data incheierii casatoriei);
- in timpul casatoriei (si atunci va produce efecte de la data prevazuta de parti sau, in lipsa, de la data incheierii ei);

Obiectul conventiei matrimoniale

- obiectul conventiei matrimoniale il constituie regimul matrimonial pe care sotii il aleg ca alternativa la regimul matrimonial legal
- conventia matrimoniala se supune dispozitiilor legale privind regimul matrimonial ales, cu exceptia cazurilor speciale prevazute de lege; in caz contrar, conventia devine nula in mod absolut;
- prin conventie matrimoniala nu pot fi incalcate regulile imperative comune tuturor regimurilor matrimoniale
nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritatii parintesti sau transmiterii mostenirii legale.

Clauza de preciput (dreptul de a lua unul sau mai multe bunuri comune inainte de partaj)

- prin conventie matrimoniala se poate conveni ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute in devalmasie (drept de proprietate asupra unui bun nedivizat in cota parte) sau in coproprietate;
- poate fi stipulata in beneficiul fiecaruia dintre soti sau numai in favoarea unuia dintre ei;
- nu este supusa raportului donatiilor (obligatie pe care o au descendentii si sotul supravietuitor de a aduce la masa succesorala bunurile primite ca donatie de la defunct) ci numai reductiunii liberalitatilor (restrangere prin hotarare judecatoreasca a deciziei unei persoane decedate de a-si dona bunurile daca prin aceasta s-a afectat rezerva succesorala a anumitor mostenitori);
- clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmari, chiar inainte de incetarea conventiei matrimoniale, bunurile ce fac obiectul clauzei;
- devine inaplicabila atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii sotilor, cand sotul beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator ori cand acestia au decedat in acelasi timp sau cand bunurile care au facut obiectul ei au fost vandute la cererea creditorilor comuni;
- executarea clauzei de preciput se face in natura sau, daca acest lucru nu este posibil, prin echivalent.

Publicitatea conventiei matrimoniale

- pentru a fi opozabile tertilor, conventiile matrimoniale se inscriu in Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale;
- dupa autentificarea conventiei matrimoniale in timpul casatoriei sau dupa primirea copiei de pe actul casatoriei (de la ofiterul de stare civila), notarul public expediaza, din oficiu, un exemplar al conventiei catre:
* serviciul de stare civila unde a avut loc celebrarea casatoriei, pentru a se face mentiune pe actul de casatorie;
* Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale;
* celelalte registre de publicitate - tinand seama de natura bunurilor, conventiile matrimoniale se vor nota in cartea funciara, se vor inscrie in registrul comertului, precum si in alte registre de publicitate prevazute de lege (in toate aceste cazuri, neindeplinirea formalitatilor de publicitate speciale neputand fi acoperita prin inscrierea facuta in Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale);
- aceste dispozitii nu exclud dreptul oricaruia dintre soti de a solicita indeplinirea formalitatilor de publicitate;
- orice persoana poate cerceta Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale si poate solicita, in conditiile legii, eliberarea de extrase certificate, fara a fi obligata sa justifice vreun interes;
- conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele incheiate de acestia cu unul dintre soti, decat daca au fost indeplinite formalitatile de publicitate mentionate sau daca tertii au cunoscut-o pe alta cale. Aceasta inseamna ca,daca exista un act secret cu privire la regimul matrimonial, atunci el produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor decat daca se face dovada ca tertul a stiut continutul acestui act pentru care nu s-au indeplinit formalitatile de publicitate.
- conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele incheiate de acestia cu oricare dintre soti inainte de incheierea casatoriei.

Modificarea conventiei matrimoniale

- conventia matrimoniala poate fi modificata inainte de incheierea casatoriei, in aceleasi conditii cerute pentru incheierea ei
- dispozitiile privind publicitatea si respectiv inopozabilitatea conventiei matrimoniale sunt aplicabile.

Incheierea conventiei matrimoniale de catre minor

- minorul care a implinit varsta de 16 ani si pentru motive temeinice, avand avizul medical si acordul ocrotitorului legal, se poate casatori, poate incheia sau modifica o conventie matrimoniala numai cu incuviintarea ocrotitorului sau legal si cu autorizarea instantei de tutela;
- in lipsa incuviintarii sau a autorizarii, conventia incheiata de minor poate fi anulata in conditiile prevazute de lege;
- actiunea in anulare nu poate fi formulata daca a trecut un an de la incheierea casatoriei.

Nulitatea conventiei matrimoniale

- in cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anulata, intre soti se aplica regimul comunitatii legale, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta.

Probleme practice in aplicarea Noului Cod Civil

Am incercat sa va tin la current cu aplicarea Noului Cod CIVIL de la 01.10.2011…
Unii dintre cei mai reputati specialisti in materie de drept civil acomentat si a clarificat miercuri 22.09.2011 cele mai importante modificari aduse Codului Civil intr-o conferinta organizata de AvocatNet.ro.
Printre subiectele luate in discutie se numara si probleme practice in aplicarea Noului Cod Civil. Va prezentam un articol cu tematicile dezbatute pana acum la conferinta.

I.- Cornel Popa, Tuca Zbarcea & Asociatii:

• 1 octombrie 2011, data de intrare in vigoare a noului cod civil (NCC), a venit pentru multi ca o surpriza. A existat o opozitie din partea CSM-ului pentru o perioada, dar toata lumea a acceptat pana la urma acest termen
• art. 6 din NCC contine dispozitii privind aplicarea legii in timp va fi aplicabil pentru solutionarea conflictelor
• ceea ce este relevant pentru aplicarea in timp este legea de punere in aplicare (LPA)
• astfel, actele de pana la 1 octombrie 2011 raman reglementate de vechea lege. Ce se intampla dupa 1 octombrie 2011, va fi reglementat de NCC
• nu este normal sa existe doua coduri civile aplicabile unui singur contract
• contractul este supus dispozitiilot legii in vigoare la data cand a fost incheiat
• o problema din practica consta in prelungirea contractelor. Interpretare: pentru ca se modifica un element al contractelor, se aplica un prevederile vechiului CC. O alta interpretare se refera la formarea unui nou acord contractual (art 29 LPA si art 1810 NCC)
• LPA este o lege destul de tehnica si in majoritatea cazurilor prevede solutii relativ usor de inteles si de aplicat
• Acordul asuprea elementelor esentiale: potrivit NCC, este suficient sa avem acord asupra elementelor esentiale – o zona de risc;
• Legea aplicabila negocierilor in curs: in NCC exista o reglementare a negocierilor, sunt de imediata aplicare
• Inscrierile in Cartea funciara: LPA face un pas inapoi, se revine la solutia prezenta – elementul de opozabilitate al inscrierilor;
• Punerea in intarziere: este reglementata detaliat de NCC, este o conditie esentiala pentru exercitarea remediilor contractuale.art 152 si 1526 sunt aplicabile obligatiilor scadente. Regula din LPA trebuie avuta in vedere la redactarea contractelor si inainte de octombrie 2011.

Alte aspecte legate de aplicarea in timp a NCC

• Masuri de protectie a creditorilor, art 1558 – 1565
• Contestarea calitatii bunului vandut
• Garantia pentru vicii ascunse
• Contracte bancare
• Prescriptia extinctiva
• Diviziunea patrimoniului

Implicatiile noului Cod Civil pe piata financiara

III._ Simina Mutt, Reff si Asociatii
• Un element de noutate este definirea contractului de facilitate de credit
• Pana acum, piata financiara a functionat fara a fi definit acest aspect. Definitia nu este tocmai perfecta (art 2193), duce la riscuri de interpretare si probleme in relatia banca-imprumutat
• Aplicabilitatea: orice contract de imprumut incheiat de institutii de credit
• Art 2194 – utilizarea creditului. Reglementarea este specifica liniilor de credit si pare putin ciudata mentionarea ei ca fiind norma generala
• Art 2195 – denuntarea unilaterala in materia contractelor de credit. Exista un risc de interpretare a clauzelor de accelerare suprapunandu-se pe acest articol
• Consacrarea legislativa ale unor practici existente (legea 71/2011 – art 64): un aspect pozitiv. Problema – reglementarea expresa a garantiilor mobiliare. Situatii mixte pana la completarea acestei legi, pentru imobile se vor folosi aceleasi solutii ca pana acum;
• Controlul asupra conturilor (art 2410)– ipoteca creditorului care are controlul asupra unui cont este preferata ipotecii unui creditor care nu are control asupra acestuia. Potential impact negativ. Acest nou concept va atrage complexitatea sporita in documentatia aferenta tranzactiilor de finantare
• Perfectarea ipotecilor (art 2409) – pentru a avea o garantie eficienta trebuie sa trecem prin mai multe etape. Este de preferat in fata ipotecilor care un au fost perfectate. Inscrierea la arhiva electronica. Recomandam clientilor, in situatiile in care tragerea are loc in etape succesive, verificarea la arhiva electronica. Probleme apar in creditele revolving
• Fiducia: subiectul care a ridicat mult interes. Ar putea fi o alternativa la constituirea garantiilor. Potential mai mare pentru restructurari de credit. Are o durata de 33 de ani, este transparenta fiscal. Publicitate: arhiva electronica si inscrierea in cartea funciara cand vorbim de bunuri mobile. Foarte important de analizat: implicatiile fiscale si contabile ale fiduciei!

Probleme in aplicarea Noului Cod Civil

IV._-George Ionescu, Ionescu | Sava SCA:

• La incheierea contractelor si negocierea lor: art 1178 si 1182 din NCC: modul de determinare a elementelor esentiale, unul din din elementele contractului aparent secundare pot fi esentiale pentru una din parti. Partile ar trebui sa se gandeasca care sunt elementele esentiale, astfel incat sa nu decida instanta asupra acestor aspecte
• Eroarea de drept: reglementarea expresa a erorii de drept ca viciu de consimtamant. Problema practica: semnificatia termenului:”previzibil”
• Dolul: constituie doar atunci cand priveste un element esential al contractului
• Amenintarea cu exercitiul unui drept: forma a violentei ca viciu de consimtamant
• Leziunea: introdusa si in cazul unui major, pana acum exista doar in cazul unui minor

Garantiile reale din perspectiva Noului Cod Civil

V.-Stan Tirnoveanu, Zamfirescu, Racoti, Predoiu:

• Ipoteca: includerea bunurilor mobile, element de noutate in NCC
• Noi reglementari care prezinta un anumit disconfort
• Ipoteca asupra bunurilor inalienabile sau insesizabile conventional este valabila ca ipoteca asupra unui bun viitor
• Mentinerea ipotecii (art 165 Legea 71/2011) – in cazul in care debitorul ipotecar contracteaza o noua datorie catre creditorul ipotecar, ipoteca constituita pentru vechea datorie poate fi mentinuta
• Stramutarea ipotecii (art 682 NCC) – ipoteca se stramuta asupra bunurilor primite cu titlu de expropriere. Prin procedura de stramutare – NCC instituie un nou mecanism
• Problema din practica: ce se intelege prin unitate administrativ-teritoriala – oras sau judet?
• Ipoteca conventionala: (art 2732 NCC) – atentie la continutul contractului de ipoteca. Forma contractului de ipoteca – sub sanctiunea nulitatii absolute.
• Cesiunea dreptului de ipoteca sau a rangului – o institutie absolut noua, intentie salutara care nu creaza probleme.Se poate renunta la un rang. Se face prin act in forma scrisa, autentic sau sub semnatura aprivata si cu instiintarea debitorului.
• Ipoteca imobiliara: ipoteca asupra unui imobil se inscrie in Cartea funciara.
• Limitele urmaririi: creditorul si debitorul pot conveni sa limiteze dreptul creditorului de a urmari bunurile care un sunt ipotecate. Regula speciala: preluarea bunului ipotecat in contul creantei creanta ipotecara se stinge, iar creditorul un mai poate exercita nicio actiune
• Constituirea ipotecii mobiliare: eficacitatea, institutia lansata de ipoteca mobiliara. Perfectarea presupune o ipoteca eficace. Putem avea publicitate fara a avea o ipoteca eficace
• Ipoteca asupra creantelor: era deja prevazuta ca o modalitate de transmitere a drepturilor de creanta.
• Trebuie acordata atentie la jocurile rangurilor de ipoteca
• Intre drepturile reale imobiliare si drepturile reale mobiliare, universul se va schimba

Problema impreviziunii in Noul Cod Civil

VI._George Ionescu, Ionescu|Sava:

• Conceptul de impreviziune a fost acceptat de instante in anii ‘90
• Odata cu prabusirea pietii imobiliare, am incercat sa il utilizam din nou
• Definit de NCC la art 1271.
• Conditii de aplicare a impreviziunii: obligatie excesiv de oneroasa – instantele sunt chemate sa faca distinctie intre obligatii mai oneroase si excesiv de oneroase. Un exista criterii de a stabili, probabil practica va decide
• Imprejurari exceptionale: ridica discutii. (exemplu: variatii ale cursului de schimb, modificari de pret)
• Obligatia debitorului la executarea obligatie – vadit injusta -> interpretarea lasa loc de discutii. Caracterul injust se refera la situatia in care debitorul este impovarat, ii este foarte dificil sa execute aceste obligatii.
• Riscuri neasumate de debitor
• Exemplu: Pozitia promitentului cumparator - va putea cere instantei adaptarea contractului de cumparare a unui imobil dupa prabusirea pietei imobiliare? Probabil ca nu
• Impreviziune vs. Eroare: eroarea este falsa reprezentare a imprejurarilor
• Impreviziune vs. Leziune: izvorul lor difera, leziunea este prezenta de la inceput
• Impreviziune vs. Forta majora/cazul fortuit: Forta majora presupune calamitati, iar acestea nu sunt imprevizibile. Efecte in cazul fortei majore: exonerarea de raspundere. In cazul impreviziunii, se adapteaza contractul.
• Probleme de aplicare: neclaritatea termenilor, libertatea deplina lasata instantelor in aprecierea aplicabilitatii contractelor, lipsa de predictibilitate.



Reglementarea raporturilor juridice de familie. Regimurile matrimoniale

VII.-Otilia Sava, Ionescu|Sava:

• Din 1998 si pana acum, singurele regimuri matrimoniale cunoscute erau de inspiratie ruseasca. Acum reglementarile sunt de inspiratie franceza.
• Regimul matrimonial este schimbat, sotii pot avea regimuri alternative, inainte de incheierea casatoriei si dupa incheierea casatoriei
• Regimul mutabilitatii regimului matrimonial: esential, pana acum exista un regim rigid. Sotii pot schimba regimul matrimonial, dar prima schimbare la un an dupa casatorie. Principala problema va fi a tertilor. Schimbarea se face in fata notarului.
• Legislatia romaneasca a cunoscut in trecut regimul separatiei de bunuri
• Cele trei regimuri patrimoniale: comunitatii legale, separatiei de bunuri si comunitatii conventionale
• Regimul matrimonial al comunitatii legale: devalamasia -modalitatea dreptului de proprietate. Fiecare sot are dreptul de a efectua singur acte de conservare, administrare sau de dobandire a bunurilor comune, fara consimtamantul celuilalt. Sotii raspund cu bunurile comune şi uneori solidar, cu bunurile proprii;
• Regimul matrimonial al separatiei de bunuri: se face inventarul bunurilor mobile la data incheierii casatoriei, in lipsa inventarului, proprietarul bunului se prezuma ca este sotul posesor. sotii nu raspund solidar decat pentru obligatiile asumate pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor.
• Regimul matrimonial al comunitatii conventionale: se refera la includerea in comunitate a unor bunuri proprii dobandite inainte sau dupa incheierea casatoriei. obligativitatea acordului ambilor soti pentru incheierea anumitor acte de administrare. Este inclusa clauza de preciput.

Mostenirile. Rezerva succesorala

VIII._- Nicoleta Romascanu, avocat:

• Suntem detentori precari ai bunurilor despre care credem ca ne apartin vesnic
• Meritul NCC este de a scapa cumva de obsesia de a fi altfel. In NCC vom gasi actualul cod corelat cu legea 319/1994
• Legiuitorul a ramas cu privirea atintita spre trecut, NCC vine cu o serie de inadvertente
• Se adopta sistemul de calcul din legea 319/1994
• Incheierea contractelor de intretinere devenise un “sport national”. Situatia seamana cu aceea a unei liberalitati. Legiuitorul a intervenit in acest sens in NCC

Reglementari in materia divortului

IX._-Otilia Sava, Ionescu|Sava:

• Din punct de vedere al culpei, s-a putut face dintotdeauna
• Din acordul sotilor: desfacerea casatoriei se facea, potrivit codului Caragea, la 3 ani de la incheierea casatoriei. In Codul Andronache Donici, nu se putea divorta decat prin cauza determinante. Dupa 1993, se reintroduce pronuntarea divortului prin acordul sotilor, dupa un an de la incheierea casatoriei şi fara copii minori
• In Noul Cod, divortul prin acord: indiferent de durata casatoriei şi chiar daca sotii au copii minori
• Un singur sot poate inainta cererea care trebuie acceptata de celalalt
• Putem divorta pe cale administrativa sau notariala: sotii se inteleg la nume si nu au copii. Termen de 30 de zile de la primirea cererii. Daca sotii nu se inteleg, divortul se poate pronunta pe cale alternativa. Notarul respinge cererea, iar sotii se adreseaza instantei avand posibilitatea de a ataca in instanta pentru repararea prejudiciului cauzat prin refuzul abuziv al ofiterul starii civile sau al notarului
• Divortul din culpa: latura penala a civilului
• Elementul de noutate: stabilirea cuplei un mai este lipsita de eficienta. Pana acum exista un avantaj emotional, de acum se introduce dreptul la despagubiri prevazut de art. 388 din NCC – despagubirile se solutioneaza de insatnta odata cu cererea de divort. Se mai acorda si dreptul la compensatie: bani, in natura sau renta viagera. (Cazul casatoriilor de cel putin 20 de ani.) plata compensatiei inceteaza prin recasatoria celui despagubit
• Intentia legiuitorului este sa tempereze caracterele nepotrivite in cadrul aceleaiasi casatorii
• Efectele divortului: un element de noutate – inainte, era foarte dificil sa pastrezi numele fara acordul sotilor. In NCC exista o exprimare mult mai permisiva. (interesul copilului minor). Regimul matrimonial inceteaza la data introducerii cererii de divort
• Drepturile sotului divortat: culpa exclusiva mai atrage un efect: se pierd drepturile din acordurile incheiate anterior cu tertii
• Autoritatea parinteasca: cele mai importante efecte se refera la relatia copii-parinti. De multe ori, copilul este folosit ca o arma impotriva celuilalt sot.

Sursa: Avocat net: Autor Ioana Vlad

[radusandu]

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Horatius Dumbrava, a declarat ca sunt semnale potrivit carora in a doua jumatate a anului viitor vor intra in vigoare Codul de procedura civila (1 iunie), respectiv Codul Penal si Codul de Procedura penala (1 septembrie). Declaratia a fost facuta cu ocazia deschiderii anului de formare 2011-2012, la Institutul National Magistraturii.

„Asa cum bine stiti, noul Cod civil a intrat deja in vigoare. Desi pana acum au existat numeroase actiuni prin care Consiliul Superior al Magistraturii a incercat sa pregateasca sistemul pentru acest moment, recunoastem ca suntem abia la inceput. Toti magistratii trebuie sa sustina eforturile noastre prin pregatirea individuala, ca sa putem implementa, intr-adevar, un sistem de justitie nou, modern, dar mai ales eficient”, a spus Dumbrava.

Presedintele CSM a adaugat ca spera ca data avansata in acest moment sa fie cea corecta, avand in vedere importanta deosebita a schimbarii legislatiei si a completarii reformei din justitie.

Festivitatile prilejuite de deschiderea anului de formare al auditorilor de justitie au fost conduse de directorul INM, judecatorul Octavia Spineanu – Matei. In cadrul lor au mai luat cuvantul si procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitiei, Livia Stanciu, dar si alte personalitati ale lumii juridice.

Noul Cod Civil - Raspunderea pentru fapta minorului

- Institutia se regaseste si in Codul Civil actual, dar este reglementata mai clar in noul Codul Civil, la articolele 1372-1374;
- este o forma a raspunderii civile delictuale care consta in obligatia de a repara prejudiciul cauzat prin fapta ilicita comisa de alte persoane.

Raspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdictie

- presupune ca persoana care, in temeiul legii, al unui contract ori al unei hotarari judecatoresti, este obligata sa supravegheze un minor sau o persoana pusa sub interdictie, raspunde de prejudiciul cauzat de catre aceste persoane (adica poate fi obligata sa repare in natura prejudiciul, sa plateasca despagubiri etc);
- raspunderea subzista chiar in cazul cand faptuitorul nu are discernamant si nu raspunde pentru fapta proprie.
- cel obligat la supraveghere este exonerat (scutit) de raspundere numai daca dovedeste ca nu a putut impiedica fapta prejudiciabila. Parintii sau, dupa caz, tutorii, sunt exonerati (scutiti) de raspundere numai daca probeaza ca fapta copilului nu este consecinta modului in care si-au indeplinit indatoririle decurgand din exercitiul autoritatii parintesti, ci este urmare a unei alte cauze.

Raspunderea comitentului pentru prepusi

- presupune ca cel care, in virtutea unui contract sau in temeiul legii, exercita directia,
supravegherea si controlul (comitent) asupra celui care indeplineste anumite functii sau insarcinari in interesul sau ori al altuia (prepus) raspunde de prejudiciul cauzat de catre acesta din urma
- comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victima cunostea sau, in functie de imprejurari, ar fi putut sa cunoasca, la data savarsirii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat fara nicio legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate.

Corelatia celor doua forme de raspundere pentru fapta altei persoane

- parintii nu raspund pentru fapta minorului daca fac dovada ca sunt indeplinite cerintele raspunderii persoanei care avea obligatia de supraveghere a minorului;
- nicio alta persoana, in afara comitentului, nu raspunde pentru fapta prejudiciabila savarsita de minorul care avea calitatea de prepus.
- in cazul in care comitentul este parintele minorului care a savarsit fapta ilicita, victima are dreptul de a opta pentru una dintre cele doua forme de raspundere.

[radusandu]

Drepturile persoanei fizice in Noul Cod Civil
- Institutie nou introdusa prin Capitolul II - „Respectul datorat fiintei umane si drepturilor ei inerente” din Titlul II „Persoana fizica”, a Cartii I – „Despre persoane” din Codul Civil (articolele 58-81);
- Notiunea de drepturi ale personalitatii apare in denumirea marginala a articolului 58. Alineatul (1) al acestui articol prevede ca: „Orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiintei umane, cum sunt viata, sanatatea, integritatea fizica si psihica, demnitatea, intimitatea vietii private, libertatea de constiinta, creatia stiintifica, artistica, literara sau tehnica”.
- Unele dintre aceste drepturi isi au originea in Conventia Europeana privind drepturile si libertatile fundamentale, altele in Constitutie.

Caracteristicile drepturilor personalitatii:
- sunt inerente calitatii de persoana umana: apartin oricarui individ prin insusi faptul ca este om si ocrotesc in special caracteristicile fizice si morale ale fiintei umane, individualitatea sau personalitatea acesteia.
- nu sunt drepturi patrimoniale: aceasta inseamna ca viata, demnitatea, onoarea, imaginea, viata privata nu pot fi evaluate in bani
- sunt netransmisibile: apartin doar titularului lor.

Drepturile la viata, la sanatate si la integritate ale persoanei fizice

- Viata, sanatatea si integritatea fizica si psihica a oricarei persoane sunt garantate si ocrotite in mod egal de lege.
- Interesul si binele fiintei umane trebuie sa primeze asupra interesului unic al societatii sau al stiintei.
- Nimeni nu poate aduce atingere speciei umane.
- Este interzisa orice practica eugenica prin care se tinde la organizarea selectiei persoanelor.
- Sunt interzise orice interventii medicale asupra caracterelor genetice avand drept scop modificarea descendentei persoanei, cu exceptia celor care privesc prevenirea si tratamentul maladiilor genetice.
- Este interzisa orice interventie avand drept scop crearea unei fiinte umane genetic identice unei alte fiinte umane vii sau moarte, precum si crearea de embrioni umani in scopuri de cercetare.
- Utilizarea tehnicilor de reproducere umana asistata medical nu este admisa pentru alegerea sexului viitorului copil decat in scopul evitarii unei boli ereditare grave legate de sexul acestuia.
- Corpul uman este inviolabil. Orice persoana are dreptul la integritatea sa fizica si psihica. Nu se poate aduce atingere integritatii fiintei umane decat in cazurile si in conditiile expres si limitativ prevazute de lege.
- Examenul caracteristicilor genetice ale unei persoane nu poate fi intreprins decat in scopuri medicale sau de cercetare stiintifica, efectuate in conditiile legii.
- Identificarea unei persoane pe baza amprentelor sale genetice nu poate fi efectuata decat in cadrul unei proceduri judiciare civile sau penale, dupa caz, sau in scopuri medicale ori de cercetare stiintifica, efectuate in conditiile legii.
- Orice acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale sunt lovite de nulitate absoluta, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege.
- Nicio persoana nu poate fi supusa experientelor, testelor, prelevarilor, tratamentelor sau altor interventii in scop terapeutic ori in scop de cercetare stiintifica decat in cazurile si in conditiile expres si limitativ prevazute de lege.
- Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana de la donatori in viata se fac exclusiv in cazurile si conditiile prevazute de lege, cu acordul scris, liber, prealabil si expres al acestora si numai dupa ce au fost informati, in prealabil, asupra riscurilor interventiei. In toate cazurile, donatorul poate reveni asupra consimtamantului dat, pana in momentul prelevarii.
- Este interzisa prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana de la minori, precum si de la persoanele aflate in viata, lipsite de discernamant din cauza unui handicap mintal, unei tulburari mintale grave sau dintr-un alt motiv similar, in afara cazurilor expres prevazute de lege.

Dreptul de a dispune de sine insusi (art. 60):

Persoana fizica are dreptul sa dispuna de sine insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.

Respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane

- Dreptul la libera exprimare: Orice persoana are dreptul la libera exprimare. Exercitarea acestui drept nu poate fi restransa decat in cazurile in care atingerile sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte (a se vedea art. 10 alin.2 CEDO).
- Dreptul la viata privata: Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private. Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni in viata intima, personala sau de familie, nici in domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, fara consimtamantul sau, fara respectarea legii, a pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte. Este interzisa utilizarea, in orice mod, a corespondentei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata privata a unei persoane, fara acordul acesteia ori fara respectarea limitelor legale.
- Dreptul la demnitate: Orice persoana are dreptul la respectarea demnitatii sale. Este interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane, fara consimtamantul acesteia ori fara respectarea legii.
- Dreptul la propria imagine: Orice persoana are dreptul la propria imagine. In exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate sa interzica ori sa impiedice reproducerea, in orice mod, a infatisarii sale fizice ori a vocii sale sau, dupa caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.

Atingeri aduse vietii private
a) intrarea sau ramanerea fara drept in locuinta sau luarea din aceasta a oricarui obiect fara acordul celui care o ocupa in mod legal;
interceptarea fara drept a unei convorbiri private, savarsita prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, in cunostinta de cauza, a unei asemenea interceptari;
c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate intr-un spatiu privat, fara acordul acesteia;
d) difuzarea de imagini care prezinta interioare ale unui spatiu privat, fara acordul celui care il ocupa in mod legal;
e) tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, in afara de cazurile prevazute expres de lege;
f) difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei in cauza;
g) difuzarea de materiale continand imagini privind o persoana aflata la tratament in unitatile de asistenta medicala, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sanatate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante in legatura cu boala si cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fara acordul persoanei in cauza, iar in cazul in care aceasta este decedata, fara acordul familiei sau al persoanelor indreptatite;
h) utilizarea, cu rea-credinta, a numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana;
i) difuzarea sau utilizarea corespondentei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, resedinta, precum si numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fara acordul persoanei careia acestea ii apartin sau care, dupa caz, are dreptul de a dispune de ele.

Limite ale exercitarii acestor drepturi

Nu constituie o incalcare a drepturilor la viata privata si la demnitate, atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte (a se vedae art. 8 din CEDO si jurisprudenta Curtii de la Strabourg).

Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor la viata privata si la demnitate (a se vedea art. 10 din CEDO si jurisprudenta Curtii de la Strabourg).

Prezumtia de consimtamant

Cand insusi cel la care se refera o informatie sau un material le pune la dispozitia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunostinta ca isi desfasoara activitatea in domeniul informarii publicului, consimtamantul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris.

Respectul datorat persoanei si dupa decesul sau

- Respectul datorat corpului si memoriei persoanei decedate: Persoanei decedate i se datoreaza respect cu privire la memoria sa, precum si cu privire la corpul sau. Memoria persoanei decedate este protejata in aceleasi conditii ca si imaginea si reputatia persoanei aflate in viata.
- Respectarea vointei persoanei decedate: Orice persoana poate determina felul propriilor funeralii si poate dispune cu privire la corpul sau dupa moarte. In cazul celor lipsiti de capacitate de exercitiu sau al celor cu capacitate de exercitiu restransa este necesar si consimtamantul scris al parintilor sau, dupa caz, al tutorelui. In lipsa unei optiuni exprese a persoanei decedate, va fi respectata, in ordine, vointa sotului, parintilor, descendentilor, rudelor in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv, legatarilor universali sau cu titlu universal ori dispozitia primarului comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala a avut loc decesul. In toate cazurile se va tine seama de apartenenta confesionala a persoanei decedate.
- Prelevarea de organe, tesuturi si celule umane, in scop terapeutic sau stiintific, de la persoanele decedate se efectueaza numai in conditiile prevazute de lege, cu acordul scris, exprimat in timpul vietii, al persoanei decedate sau, in lipsa acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil si expres dat, in ordine, de sotul supravietuitor, de parinti, de descendenti ori, in sfarsit, de rudele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv.

[radusandu]

Noul Cod Civil - Despre Dreptul de proprietate

Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt reglementate in Noul Cod Civil in titlul III, art. 693-772. Ele sunt urmatoarele:
- dreptul de superficie
- dreptul de uzufruct;
- dreptul de uz;
- dreptul de abitatie;
- dreptul de servitute.

Noul Cod Civil nu cuprinde si o definitie a ceea ce inseamna „dezmembramintele dreptului de proprietate”, dar potrivit doctrinei ele reprezinta drepturile reale principale, derivate din dreptul de proprietate privata asupra unui bun proprietatea altei persoane, care se constituie sau se dobandesc prin transferarea unor elemente ale continutului juridic al dreptului de proprietate asupra bunului respectiv catre o alta persoana, sau prin exercitarea acestor elemente de catre proprietarul bunului si o alta persoana.

Dreptul de superficie

Reglementare: Dreptul de superficie este o institutie reglementata expres in Noul Cod civil, respectiv in art. 693-702 N.C.Civ.

Definitie: dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia, deasupra ori in subsolul acelui teren, asupra caruia superficiarul dobandeste un drept de folosinta (art. 693).

Caracteristicile dreptului de superficie: drept real principal (se poate constitui numai asupra bunurilor imobile), drept derivat (este rezultatul dezmembrarii dreptului de proprietate asupra terenului), drept temporar (durata maxima a termenului de superficie este de 99 de ani, cu posibilitatea reinnoirii la expirarea termenului, conform art. 694 noul Cod civil).

Dobandirea dreptului de superficie, potrivit reglementarii din noul Cod civil, se poate face prin act juridic (act unilateral, precum testamentul, sau conventie), precum si prin uzucapiune sau prin alt mod prevazut de lege. In toate cazurile se aplica dispozitiile privind cartea funciara.

Intinderea si exercitarea dreptului de superficie: Dreptul de superficie se exercita in limitele si in conditiile actului constitutiv. In lipsa unei stipulatii contrare, exercitarea dreptului de superficie este delimitata de suprafata de teren pe care urmeaza sa se construiasca si de cea necesara exploatarii constructiei sau, dupa caz, de suprafata de teren aferenta si de cea necesara exploatarii constructiei edificate.(art. 695 alin. 1. N.C.Civ.).

Prevederi speciale privesc interdictia modificarii constructiei de catre titularul dreptului de superficie, acesta avand obligatia, in cazul reconstruirii, sa respecte forma initiala. In cazul nerespectarii acestor dispozitii, proprietarul terenului poate sa ceara, in termen de trei ani, incetarea superficiei sau repunerea in situatia anterioara.

Apararea dreptului de superficie: Dreptul de superficie poate fi aparat prin actiunea confesorie de superficie, actiune ce poate fi intentata impotriva oricarei persoane chiar si impotriva proprietarului terenului, daca ea impiedica exercitarea dreptului. Dreptul la actiune este imprescriptibil.

Constituirea cu titlu oneros a superficiei - Evaluarea prestatiei superficiarului : In cazul in care superficia s-a constituit cu titlu oneros, daca partile nu au prevazut alte modalitati de plata a prestatiei de catre superficiar, titularul dreptului de superficie datoreaza, sub forma de rate lunare, o suma egala cu chiria stabilita pe piata libera, tinand seama de natura terenului, de destinatia constructiei in cazul in care aceasta exista, de zona in care se afla terenul, precum si de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosintei. In caz de neintelegere intre parti, suma datorata proprietarului terenului va fi stabilita pe cale judecatoreasca (art. 697).

Incetarea superficiei : Dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciara pentru una dintre urmatoarele cauze:
- la expirarea termenului;
- prin consolidare, daca terenul si constructia devin proprietatea uneia si aceleiasi persoane;
- prin pieirea constructiei, daca exista o stipulatie expresa in acest sens;
- in alte moduri prevazute de lege.

Efectele incetarii superficiei : In lipsa unei stipulatii contrare, proprietarul terenului devine proprietarul constructiei edificate de superficiar, prin accesiune, cu obligatia de a plati constructia la valoarea de circulatie de la data expirarii termenului. Exista si posibilitatea, in cazul in care constructia are o valoare mult mai mare decat terenul, ca proprietarul terenului sa-l oblige pe superficiar sa cumpere terenul la valoarea de piata.

Dreptul de uzufruct

Reglementare: Dreptul de uzufruct este reglementat in art. 703 – 748 N.C.Civ..

Definitie: „Uzufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane si de a culege fructele acestuia intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanta....”.

Dobandirea dreptului de uzufruct: Uzufructul se poate constitui prin act juridic, uzucapiune sau alte moduri prevazute de lege, dispozitiile in materie de carte funciara fiind aplicabile. Uzufructul se poate constitui numai in favoarea unei persoane existente.

Obiectul dreptului de uzufruct: orice bunuri mobile si imobile, corporale ori incorporale, inclusiv o masa patrimoniala, o universalitate de fapt ori o cota-parte din aceasta. Nu pot face obiectul dreptului de uzufruct bunurile din domeniul public. In N.C.Civ. au fost introduse, in mod expres, dispozitii speciale privind uzufructul asupra creantelor, inclusiv asupra unei rente viagere, asupra actiunilor sau a partilor sociale, precum si uzufructul asupra fondului de comert (art. 737-745 N.C.Civ.).

Apararea dreptului de uzufruct: Acest drept poate fi aparat printr-o actiune confesorie, in aceleasi conditii in care aceasta poate fi exercitata si in cazul superficiei.

Durata uzufructului: Uzufructul in favoarea unei persoane fizice este cel mult viager. Uzufructul constituit in favoarea unei persoane juridice poate avea durata de cel mult 30 de ani. Atunci cand este constituit cu depasirea acestui termen, uzufructul se reduce de drept la 30 de ani. Daca nu s-a prevazut durata uzufructului, se prezuma ca este viager sau, dupa caz, ca este constituit pe o durata de 30 de ani. Uzufructul constituit pana la data la care o alta persoana va ajunge la o anumita varsta dureaza pana la acea data, chiar daca acea persoana ar muri inainte de implinirea varstei stabilite.

Drepturile uzufructuarului sunt:
- de folosinta exclusiva a bunului, inclusiv dreptul de a culege fructele acestuia (naturale, industriale, civile si chiar productele);
- de a cere si de a obtine predarea bunului;
- de a dispune, ca un bun proprietar, de bunurile care, fara a fi consumptibile, se deterioreaza rapid prin utilizare. In acest caz, la sfarsitul uzufructului, uzufructuarul va restitui valoarea pe care ar fi avut-o bunul la aceasta din urma data.
- de cesiune a uzufructului;
- de a inchiria sau, dupa caz, de a arenda bunul primit in uzufruct;
- de a exploata partile de paduri inalte care au fost destinate taierii regulate, fie ca aceste taieri se fac periodic pe o intindere de pamant determinata, fie ca se fac numai pentru un numar de arbori alesi pe toata suprafata fondului;
- de a lua din paduri araci pentru vii;
- de a lua produsele anuale sau periodice ale arborilor, cu respectarea folosintei obisnuite a proprietarului, in limitele dispozitiilor legale;
- dreptul asupra pomilor fructiferi care se usuca si a celor cazuti accidental;
- dreptul asupra carierelor de piatra si de nisip aflate in exploatare.
- in cazul unei creante: dreptul de a incasa capitalul si de a percepe dobanzile creantei, dreptul de a spori capitalul, dreptul de vot, dreptul la dividende.

Obligatiile uzufructuarului. Acestea constau fie intr-o obligatie generala, la un loc cu toti cei care formeaza subiectul pasiv, de a respecta dreptul la nuda proprietate, fie in anumite obligatii ale uzufructuarului, care dau expresie raporturilor speciale dintre uzufructuar si nudul proprietar:
- de a inventaria bunurile mobile si de a constata starea in care se afla imobilele, cu exceptia cazului in care uzufructul unui bun mobil este dobandit prin uzucapiune;
- de a respecta destinatia data bunurilor de nudul proprietar, cu exceptia cazului in care se asigura o crestere a valorii bunului sau cel putin nu se prejudiciaza in niciun fel interesele proprietarului;
- de a despagubi pe nudul proprietar pentru orice prejudiciu cauzat prin folosirea necorespunzatoare a bunurilor date in uzufruct;
- de a depune o garantie pentru indeplinirea obligatiilor sale;
- de a efectua reparatiile de intretinere a bunului; reparatiile mari sunt in sarcina uzufructuarului atunci cand sunt determinate de neefectuarea reparatiilor de intretinere.
- de a suporta toate sarcinile si cheltuielile ocazionate de litigiile privind folosinta bunului, culegerea fructelor ori incasarea veniturilor;
- de a aduce de indata la cunostinta nudului proprietar orice uzurpare a fondului si orice contestare a dreptului de proprietate, sub sanctiunea obligarii la plata de daune-interese.

Drepturile nudului proprietar. Obligatiile mentionate ale uzufructuarului devin, in raporturile juridice, drepturi de creanta ale nudului proprietar. Astfel sunt, de exemplu, dreptul de a cere intocmirea inventarului, conservarea lucrului, efectuarea reparatiilor de intretinere, dreptul de a cere despagubiri, dreptul de a cere restituirea lucrului si altele asemenea.

Obligatiile nudului proprietar .In general, nudul proprietar are o obligatie generala negativa de a nu tulbura exercitarea dreptului de uzufruct. „Proprietarul nu poate prin faptul sau nici cu orice chip vatama drepturile uzufructuarului”.

Stingerea uzufructului: Modurile de stingere a uzufructului, prevazute in art. 746-748 noul Cod civil sunt in numar de sapte, si anume:
- moartea sau, dupa caz, incetarea personalitatii juridice a uzufructuarului;
- expirarea termenului pentru care a fost constituit uzufructul;
- consolidarea (cand una si aceeasi persoana dobandeste atat calitatea de proprietar cat si pe aceea de uzufructuar);
- neuzul timp de 10 de ani, iar in cazul creantelor, 2 ani;
- pieirea totala a lucrului supus uzufructului;
- abuzul de folosinta;
- renuntarea uzufructuarului.

Dreptul de uz si dreptul de abitatie

Reglementare: Drepturile de uz si de abitatie sunt reglementate in art. 749-754 N.C.Civ.

Definitie: Uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia si de a-i culege fructele naturale si industriale numai pentru nevoile proprii si ale familiei sale. Abitatia este dreptul unei persoane de a locui in locuinta nudului proprietar impreuna cu sotul si copiii sai, chiar daca nu a fost casatorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitatia, precum si cu parintii ori alte persoane aflate in intretinere.

Caracteristici: Aceste doua dezmembraminte ale dreptului de proprietate se deosebesc de uzufruct deoarece, pe langa faptul ca ele nu sunt cesibile, este interzisa si cesiunea emolumentului (beneficiile titularului rezultate din exercitarea dreptului). Titularul dezmembramantului respectiv nu isi poate exercita dreptul decat pentru nevoile lui si ale familiei sale.

Diferenta dintre dreptul de uz si dreptul de abitatie rezulta din obiectul acestor dezmembraminte.
Astfel, dreptul de abitatie se constituie asupra unei locuinte, iar dreptul de uz asupra unor bunuri mobile sau imobile, cu exceptia locuintei.

Dreptul de uz si dreptul de abitatie se supun, cat priveste constituirea, exercitarea si stingerea lor, regulilor din materia uzufructului.

Dreptul de servitute (servitutile)

Reglementare: dreptul de servitute este reglementat in art. 755 – art. 772 N.C.Civ.

Definitie: servitutea este sarcina care greveaza un imobil pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar. De regula, servitutea presupune doua imobile apartinand unor proprietari diferiti, dintre care unul (dintre imobile) este fondul dominant, iar cel care „suporta servitutea” este fondul aservit. Pot fi insa si situatii in care servitutile sa aiba caracter reciproc. In art. 755 alin. (2) al noului Cod civil se mentioneaza ca fondul dominant poate, prin constituirea servitutii, sa-si sporeasca utilitatea economica sau confortul.

Constituire: servitutea se poate constitui numai pe temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune.

Clasificare:
- servituti aparente si servituti neaparente, dupa cum ele sunt determinate printr-un semn vizibil (o usa, o fereastra, etc.), sau nu (servitutea de a nu construi peste o anumita inaltime);
- servituti continue si servituti necontinue, in functie de modul de exercitare, care poate fi continuu, fara fapta omului (servitutea de vedere) sau necontinuu, unde este necesar faptul actual al omului (servitutea de trecere);
- servituti pozitive si servituti negative, cele pozitive implicand exercitarea partiala a unor prerogative ale dreptului de proprietate asupra fondului aservit, iar servitutile negative fiind acelea potrivit carora proprietarul fondului aservit este obligat sa se abtina de la exercitarea unora dintre prerogativele dreptului sau de proprietate (ex. servitutea de a nu construi).

Obligatiile in sarcina proprietarului fondului aservit sunt, in principal, cele care privesc respectarea obligatiilor asumate pentru asigurarea uzului si utilitatii fondului dominant precum si notarea in cartea funciara, iar obligatia se transmite, pe aceasta cale, dobanditorilor subsecventi ai fondului aservit. Cat priveste abtinerea proprietarului fondului aservit de a impiedica exercitarea servitutii, aceasta nu poate impiedica pe proprietarul fondului aservit de a schimba locul prin care se exercita servitutea, in masura in care exercitarea servitutii ramane la fel de comoda pentru proprietarul fondului dominant.

Drepturile si obligatiile proprietarului fondului dominant, sunt, in principal:
- dreptul de a lua toate masurile si de a face pe cheltuiala sa toate lucrarile pentru a exercita si a conserva servitutea;
- obligatia de a nu agrava situatia fondului aservit si de a nu cauza prejudicii prin exercitarea servitutii.

Stingerea servitutilor : Servitutile se sting pe cale principala prin radierea lor din cartea funciara pentru una dintre urmatoarele cauze:
a) consolidarea, atunci cand ambele fonduri ajung sa aiba acelasi proprietar;
renuntarea proprietarului fondului dominant;
c) ajungerea la termen;
d) rascumpararea;
e) imposibilitatea definitiva de exercitare;
f) neuzul timp de 10 de ani;
g) disparitia oricarei utilitati a acestora.
(2) Servitutea se stinge, de asemenea, prin exproprierea fondului aservit, daca servitutea este contrara utilitatii publice careia ii va fi afectat bunul expropriat.

[radusandu]

Noul Cod Civil si dreptul imobiliar: Care sunt noutatile?
Noul Cod Civil in domeniul dreptului imobiliar

Legea civila este aplicabila cat timp este in vigoare (potrivit art. 6 Cod Civil). Aceasta nu are putere retroactiva. Este de importanta maxima sa retinem ca noile prevederi ale Codului Civil nu se aplica:
• actelor/faptelor juridice incheiate/savarsite inainte de intrarea in vigoare a Codului civil;
• prescriptiilor, decaderilor, uzucapiunilor incepute si neimplinite la data intrarii in vigoare a Codului.

Prevederile Codului Civil se aplica:
• actelor/faptelor juridice incheiate/savarsite dupa intrarea in vigoare a Codului;
• prescriptiilor, decaderilor, uzucapiunilor incepute dupa intrarea in vigoare a Codului;
• situatiilor juridice nascute dupa intrarea in vigoare a Codului si, in anumite cazuri, efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior.

In reglementarea Noului Cod Civil exista o diferentiere in ceea ce priveste termenul de “imobil” in sens general si “imobil” in sens special regasit in materia Cartilor Funciare, astfel:
• imobil in sens general (art.537 Cod Civil) - terenuri, izvoare, cursuri de apa, plantatii prinse in radacini, constructii si tot ceea ce e incorporat/fixat in acestea cu caracter permanent;
• imobil in sens special (art.876 alin.3 Cod Civil) - una sau mai multe parcele alaturate apartinand aceluiasi proprietar, situate pe teritoriul unei unitati administrativ-teritoriale si avand un numar cadastral unic.

Dreptul de proprietate se intinde asupra subsolului si a spatiului de deasupra terenului (potrivit art.559 Cod Civil).
• Aplicatia practica a acestei prevederi este utilizata in domeniul drepturilor de servitute/superficie (ex. pentru cabluri, rotor al statiilor eoliene, etc.).

Dovada dreptului de proprietate se va face in functie de situatia in care imobilul este sau nu inscris in Cartea Funciara:
• In cazul imobilelor inscrise in Cartea Funciara (art.565 Cod Civil), extrasul de Carte Funciara va face dovada dreptului de proprietate (insa numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala si deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cartilor funciare pentru imobilele respective, in conformitate cu dispozitiile Legii Cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare), pana la aceasta data inscrierea dreptului de proprietate in Cartea Funciara are ca efect opozabilitatea fata de terti ca si pana la 01.10.2011;
• In cazul imobilelor neinscrise in Cartea Funciara se va face distinctie intre modul de dobandire al proprietatii originar sau derivat.

In materia dobandirii proprietatii asupra imobilelor, uzucapiunea a suferit cateva schimbari radicale, in locul uzucapiunilor avute pana acum vom avea:

A. uzucapiunea tabulara de 5 ani (art.931 Cod Civil), cu urmatoarele conditii de aplicare:
• inscrierea in Cartea Funciara fara cauza legitima, dar cu buna-credinta;
• posesie utila exercitata timp de 5 ani de la inscrierea in Cartea Funciara.
Ca efect al acestei uzucapiuni tabulare, dreptul de proprietate al uzucapantului este inscris in Cartea Funciara si nu mai poate fi contestat.

B. uzucapiunea extratabulara de 10 ani (art.930 Cod Civil), care are urmatoarele conditii de aplicare:
• posesia exercitata timp de 10 ani;
• alternativ, imobilul inscris in Cartea Funciara si proprietarul imobilului inscris in Cartea Funciara sa fie decedat sau si-a incetat existenta sau inscrierea in Cartea Funciara a declaratiei de renuntare la proprietate;
• imobilul nu a fost inscris in Cartea Funciara.
Ca efect, uzucapantul poate dobandi dreptul numai daca si-a inregistrat cererea de inscriere in Cartea Funciara inainte ca o terta persoana sa isi fi inregistrat propria cerere de inscriere a dreptului in folosul sau, pe baza unei cauze legitime, in cursul sau chiar dupa implinirea termenului de uzucapiune.

In materia accesiunii (art.567 Cod Civil), ca mod de dobandire a proprietatii asupra imobilelor, proprietarul terenului devine proprietarul constructiei edificate pe teren ori de cate ori nu si-a dat acordul la edificarea constructiei, inclusiv in cazul in care constructorul a fost de buna-credinta.
• Proprietarul terenului are o situatie mai avantajoasa, concretizata in optiuni mai convenabile, atunci cand se „confrunta” cu un constructor de rea-credinta.
• In compararea situatiei constructorului de buna-credinta cu aceea a constructorului de rea-credinta intervine si o alta distinctie, inedita in raport cu reglementarea din vechiul Cod Civil, si anume distinctia dintre „lucrarile autonome” si „lucrarile adaugate.

[maxu08]

prevederile privind cartea funciara nu se aplica pina la definitivarea cadastrului general. Este foarte important de retinut faptul ca exista deja localitati unde acest cadastru este definitivat si deci s-ar aplica aceste noi dispozitii insa in restul localitatilor acestea nu sunt aplicabile si se merge pe legea veche.

aveti grija unde cumparati sau vindeti imobile, verificati la notarii din zona care dispoziti sunt aplicabile.

[radusandu]

@maxu
Aveti dreptate...
Inscrierea in Cartea Funciara: Ce modificari aduce Noul Cod Civil
Legea nr. 71/2011 prevede ca efectul constitutiv al inscrierii de Carte Funciara (conform art. 557, alin.4; art. 565; art. 885, alin. 1 si art.n886) va fi aplicat numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala si deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cartilor funciare pentru imobilele respective, in conformitate cu dispozitiile Legii nr.7/1996.

Exista insa doua conditii ca efectul constitutiv al inscrierii de Carte Funciara sa opereze:
- Lucrarile de cadastru la nivel de unitate administrativ-teritoriala sa fie finalizate;
- Pentru imobilele respective sa fi fost deschise la cerere sau din oficiu Carti Funciare conform Legii nr. 7/1996.

Codul civil nu prevede, insa, un termen de finalizare in privinta indeplinirii lucrarilor de cadastru la nivelul unei unitati administrativ-teritoriale, fapt care amana cu mult in viitor aplicabilitatea dispozitiilor si, respectiv, indeplinirea efectului constitutiv de drepturi prin inscrierea de Carte Funciara.

• Efectul achizitiv al inscrierii de Carte Funciara.

Publicitatea nu valideaza dreptul, actual sau faptul supus ori admis la publicitate, insa poate produce efecte achizitive in favoarea tertilor dobanditori de buna-credinta, in cazurile expres prevazute de lege (art. 20, alin. 3 Cod Civil).

Totodata, oricine a dobandit cu buna-credinta vreun drept real inscris in Cartea Funciara in temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul sau, chiar daca la cererea adevaratului titular, dreptul autorului sau este radiat din Cartea Funciara (art. 901, alin.1 Cod Civil).

Buna-credinta a celui inscris in Cartea Funciara trebuie sa existe in momentul inregistrarii cererii de inscriere si in momentul intrarii in posesie.

Cand cel inscris in Cartea Funciara cu buna-credinta ca titular al unui drept real asupra unui imobil exercita o posesie neviciata asupra imobilului timp de 5 ani dupa momentul inregistrarii cererii de inscriere in Cartea Funciara, drepturile sale nu vor mai putea fi contestate, chiar si in cazul in care drepturile sale au fost inscrise fara cauza legitima.

Prevederile Noului Cod Civil incearca sa sublinieze si sa extinda rolul Cartii Funciare in constituirea, modificarea si stingerea drepturilor reale imobiliare, insa unele aspecte nu sunt reglementate clar si de aceea unele din aceste situatii raman fara un raspuns legislativ clar determinat.

Edited by radusandu, 04 November 2011 - 03:20 PM.

[radusandu]

“Revin cu aceasta scrisoare asupra unei rugaminti adresate dumneavoastra in data de 20 octombrie 2011, de a acorda o atentie deosebita in adoptarea de catre Parlament, cat mai urgent posibil, a urmatoarelor proiecte de acte normative:

• Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara;

• Proiectul legii asistentei sociale.

Pe langa aceste doua proiecte de acte normative, va adresez rugamintea de a avea in vedere si urgentarea adoptarii urmatoarelor acte normative:

• Proiectul de Lege pentru punerea in aplicare a Codului penal si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii penale;

• Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor masuri necesare intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2008 privind Codul Civil;

• Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea;

• Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului penal si a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (confiscarea extinsa);

• Proiectul de lege pentru modificarea si completarea unor acte normative in vederea imbunatatirii activitatii de valorificare a bunurilor sechestrate sau dupa caz, intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului.

Toate aceste proiecte, odata adoptate, ar imbunatati cadrul legislativ in materia reformarii sistemului judiciar din Romania si s-ar inscrie in indeplinirea de catre Romania a conditionalitatilor si recomandarilor prevazute in ultimul Raport de tara privind progresele Romaniei in domeniul justitiei si combaterii coruptiei.”

Sursa: Administratia Prezidentiala

[radusandu]

Abuzul de drept, modificat substantial de Noul Cod Civil. Care sunt noutatile?
Exercitarea unui drept poate fi considerata abuziva daca este realizata cu intentia de a vatama o alta persoana sau contrar bunei-credinte. Noul Cod Civil a adus modificari substantiale in aceasta privinta, dupa cum explica Christina Vladescu, partener in cadrul casei de avocatura Tuca Zbarcea si Asociatii, in articolul urmator. Veti gasi in acest material toate informatiile relevante despre abuzul de drept.

O modificare substantiala adusa de Noul Cod Civil („NCC”), cu impact asupra viitoarelor solutii jurisprudentiale, consta in codificarea doctrinei si a jurisprudentei cu privire la abuzul de drept.

Abuzului de drept ii este, astfel, consacrata o reglementare expresa: pe de o parte, art. 15 din NCC („niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte”), pe de alta parte, art. 1353 din NCC („cel care cauzeaza un prejudiciu prin chiar exercitiul drepturilor sale nu este obligat sa-l repare, cu exceptia cazului in care acesta este exercitat abuziv”). In acest sens, de pilda, punerea in executare silita a unei hotarari judecatoresti executorii nu constituie un abuz de drept: neminem laedit qui suo jure utitur (cel ce uzeaza de dreptul sau nu lezeaza).


In esenta, exercitarea unui drept va fi considerata abuziva atunci cand dreptul nu este utilizat in vederea realizarii finalitatii sale, ci cu intentia de a vatama o alta persoana sau contrar bunei-credinte.

In materia abuzului de drept, rolul inovator al NCC este cu atat mai salutar, cu cat legislatia civila anterioara nu cuprindea referiri exprese la acesta.


Totusi, nu mai putin, dispozitiile art. 57 din Constitutia Romaniei si cele art. 3 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, printr-o interpretare sistematica, puteau constitui temei legal pentru invocarea abuzului de drept. Potrivit dispozitiilor art. 54 din Constitutia Romaniei, „[c]etatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti”, iar, potrivit dispozitiilor art. 3 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, “[d]repturile civile sunt ocrotite de lege. Ele pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic si social”.

In schimb, in materie procesual-civila, Codul de procedura civila (art. 723) sanctioneaza exercitarea drepturilor procedurale cu rea-credinta si contrar scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege, partii care foloseste aceste drepturi in mod abuziv revenindu-i obligatia de arecunoscute de lege, partii care foloseste aceste drepturi in mod abuziv revenindu-i obligatia de a raspunde pentru prejudiciile cauzate. In tacerea Codului de procedura civila, care nu arata criteriile pentru determinarea abuzului de drept, simpla respingere a unei cereri de chemare in judecata nu inseamna, eo ipso, ca reclamantul a actionat abuziv, astfel incat sa fie tras la raspundere pentru invocarea unor pretentii nejustificate. Ca atare, s-a considerat ca numai demersul judiciar, declansat cu rea-credinta sau dintr-o eroare grava ce o apropie de dol, cu intentia de a produce o paguba, morala sau materiala, poate constitui abuz de drept .
Sursa: AVOCATNET