maradin30

Examen Academia de Politie - frecventa redusa

284 posts in this topic

Hmmm, astazi am mai intrebat in stanga si-n dreapta despre acest lucru si nu cred ca este neaparat sa demisionezi inainte de a da examenul. Stiu un caz concret (un ofiter), care a sustinut admiterea la INM in 2011 insa nu a reusit sa promoveze examenul, iar acum lucreaza bine mersi in acelasi IPJ.

Anul trecut m-am inscris la INM si nu am avut nici o problema pentru faptul ca nu am demisionat din politie...

1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Această publicitate este afişată doar vizitatorilor. - Click aici pentru înregistrare

Cam cat de dificil este interviul? Pe ce se axeaza? :hmmmt:

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

MihaiTMR, a fost angajat direct la Politia de Frontiera, a facut niste cursuri de perfectionare la Timisoara din cate am inteles. Si-a dat demisia dupa ce a intrat la Academia de Politie.

jeffo, la care interviu te referi?

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Interviul proba la examenul de admitere INM

Sunt curios, daca tot s-a adus in discutie treaba cu INM

Edited by jeffo
0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Daca se vor scoate intradevar 10 locuri la F.R , dupa ce forma a statutului vor fi stabilite conditiile de admitere?

Statutul vechi - 3 ani vechime

Proiectul de statut sau noul statut - 2 ani vechime?? + trecerea la forma de invatamant zi prin suspendare pe 3 ani.???

Si inca o intrebare , sa presupunem k se merge pe 2 ani vechime - EX: PROM AUG 2010 IMPLINESTE DOI ANI LA 1 AUG 2012 - POATE SUSTINE ADMITERE?

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu se pune problema statului, nou, vechi sau proiectului ci se ia de baza statutul care este in vigoare.Este singurul care produce consecinte.

1

Share this post


Link to post
Share on other sites

A mai auzit cineva,ceva de admitere la academie la fr?sau vreo sansa de avansare a subofiterilor la ofiteri?

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

si pana la urma...s-au scos locuri la fr in 2012???dar in 2013..stiti daca se vor scoate locuri??si unde ma pot informa in legatura cu acest lucru...multumesc!!!

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

In 2012 nu s-au scos locuri la fr.vedem anul asta

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

poti cere relatii de la reprezentantii Academiei si prin email, la sectiunea contact, si iti raspund in 2 zile. Cel putin asa mi s-a intamplat mie! Nu cei de la Academie stabilesc daca scot locuri la FR ci direct MAI in functie de nevoi etc

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu se mai scot.In emisiunea lui Ciutacu, ministrul se vaita ca abia a gasit solutii pentru incadrearea ultimei promotii si ca nu prea mai sunt resurse pentru a pastra aceasta institutie de invatamant in forma actuala..A mai spus ca se gandeste la o posibilitate care sa implice autofinantare.

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

A mai spus ca se gandeste la o posibilitate care sa implice autofinantare.

Adica prostitutie. Eventual la admitere sa fie concurs de dosare cum e pe la majoritatea universitatilor, sa atraga si mai multi candidati, adica platitori de taxe la admitere, iar ,eventual, majoritatea locurilor, daca nu chiar toate, sa fie la taxa. YO! E de bine. Toti vor performante, dar daca s-ar putea sa nu cheltuie bani. :good:

Edited by Ben
0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ai concluzionat perfect.Din pacate, studiile superioare, in toate domeniile, nu se mai fac la facultati sau inalte institutii de invatamant ci la SRL-uri.Magna cum laude!

Edited by stelistman
0

Share this post


Link to post
Share on other sites

deci stiti din surse sigure ca nu se mai scot locuri la ff? Nasol pentru ca nici concursuri pentru cei din sursa interna nu se mai organizeaza. Daca suntem subofiteri asa murim nu? :(

daca aflati noutati spuneti mi si mie! toate bune!

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

se scot locuri la ff anul acesta. cei interesati sa caute cu atentie si vor gasi.

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Dar de ce nu postezi tu aici sa nu se mai chinuie lumea?

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cred ca cel mai bine ar fi sa punem o intrebare celor de la Resurse Umane din cadrul IGPR/MAI. Eu asa o sa fac si daca imi raspund.... o sa va postez raspunsul . Asa sigur o sa aflam!

1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Fac parte din promotia 2009-2011, dar incadrata in mai 2012.Pot sa sustin anul acesta examenul la Academie?

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am citit in celalalt topic destinat admiterii la academia de politie ca pentru a candida pe locurile de la FR trebuie sa ai 3 ani vechime.

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

apocalipse

te asteptam cu noutati daca afli ceva

si multumiri!

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am intrebat vineri 01.03.2013 pe un coleg care anul asta va da licenta la Academia de Politie- FR promotia 2010-2013 si mi-a spus ca se aude ca vor fi 18 locuri-FR- pentru cadrele active din IGPR-agenti de politie. Am trimis, cum am promis, si o solicitare celor din cadrul DGMRU din cadrul IGPR si astept raspunsul. O sa vi-l comunic indata ce soseste! Cu stima !

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Poate cineva sa-mi spuna care sunt conditiile pentru a putea sustine examenul la Academie FR?

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am gasit conditiile pentru admiterea din 2010.

1. să fie apţi psihologic pentru ocuparea posturilor de ofiţeri;

2. să aibă vechimea de cel puţin 3 ani în Poliţia Română;

3. să fie apreciaţi cu calificativul de cel puţin „Foarte bun" în ultimii 2 ani

4. să posede recomandările şefului nemijlocit şi a celui care aprobă

aprecierea, înscrise în fişa de evaluare;

5. să fie absolvenţi ai şcolii de agenţi de poliţie sau ai cursului de iniţiere în carieră pentru poliţiştii încadraţi din sursă externă;

6. să nu fie sub efectul unei sancţiuni disciplinare.

7. să nu fie puşi la dispoziţie în temeiul prevederilor art.65 din Legea nr. 360 / 2002 privind Statutul Poliţistului;

8. să nu urmeze, la data înscrierii la concurs, cursurile altei instituţii de învăţământ superior de stat;

9. să aibă vârsta maximă de 42 de ani.

Edited by search21
1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu mai am o dilema.

Lucrez la Imigrari, Inspectorat separat si de politie si de politia de forntiera!

Petru ce locuri ma pot inscrie la academie ff? oriunde sau niciunde.

daca stie cineva, va rog astept un raspuns daca nu vorbesc la resurse umane!

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

si pe mine m-ar interesa dar la frontiera

0

Share this post


Link to post
Share on other sites
Guest
This topic is now closed to further replies.

  • Similar Content

    • emylian
      Schimbarea subiectelor din tematica pt istorie de la Academie
      By emylian
      In fiecare an este o alta tematica la Istoria Romanilor? Adica de fiecare daca alte teme de invatat?
      Pentru ca sunt in clasa a 11-a si am inceput cu Istoria si engleza.
      Am inceput asa precoce din pricina problemelor la bacalaureat, pana acum nu am pus un asa mare accent pe BAC , dar acum se aduna toate.. Si BAC si Academie,
      Intreb pentru ca nu mi-ar convenii sa invat 10 lectii degeaba, si la anul sa aflu ca se da din cu totul altceva..
    • Politisti.ro
      Încadrarea din sursă externă în Poliţia Română
      By Politisti.ro
      Cei ce au condus şi conduc în prezent Poliţia Română au reuşit s-o transforme într-o instituţie politizată şi aservită în totalitate intereselor politicienilor de la nivel local, indiferent de ce zonă a ţării am discuta. Iar acest lucru nu se întâmplă de ieri sau de azi, ci de ani buni de zile. Cum a fost posibil acest lucru? Prin deprofesionalizarea acestei instituţii, mai exact prin "încadrările din sursă externă".
      Procesul slăbirii şi transformării poliţiei într-o instituţie aservită total, nu a început sub regimul actual, el a fost iniţiat cu ceva vreme înainte. Absolut toate regimurile postdecembriste îşi asigurau controlul poliţiei la nivelul conducerii acestei instituţii, prin numirea în fruntea inspectoratelor judeţene de poliţie, a unor personaje fidele şi aservite politicienilor din zona respectivă. Astfel că, şefii din poliţie sunt la cheremul politicienilor ce controlează judeţul, indiferent de culoarea politică, putând fi oricând destituiţi pentru … deja celebrul "management defectuos".
      Dacă lucrurile ar fi rămas numai la acest nivel, deşi nu e normal şi corect, dracul nu ar fi fost atât de negru. Deprofesionalizarea şi promovarea amatorismului nu s-ar fi realizat decât la nivelul posturilor de conducere, iar la cel al posturilor de execuţie, adică al celor ce muncesc efectiv, nu s-ar fi umblat, calitatea serviciului poliţienesc de care beneficia cetăţeanul nu ar fi avut de suferit prea mult. Din păcate, lucrurile nu s-au  oprit aici, iar mediul politic şi-a infiltrat oamenii şi la nivelul posturilor de execuţie.
      Probabil că vă veţi întreba de ce ar mai avea nevoie să politizeze până la nivel de execuţie, dacă mediul politic controlează total conducerea instituţiei? Am să vă explic de ce.
      Datorită specificului acestei munci de poliţie, şeful unei structuri nu poate asigura un control total, întrucât mulţi oameni din subordine, dacă sunt integri şi buni profesionişti, se pot sesiza din oficiu şi pot provoca multe neplăceri, pot supăra prin faptul că nu închid ochii la năzbâtiile ori tâmpeniile comise de privilegiaţi, beizadele sau pot dejuca "tunuri", "ţepe" ori "afaceri" puse la cale de persoane agreate de zona politică. Iar astfel de "piedici" ale unor poliţişti de rând, neînregimentaţi politic, sunt ulterior foarte greu de depăşit sau anihilat, cu toată bunăvoinţa, dăruirea şi persevernţa şefilor dependenţi de susţinerea politică teritorială.
      Cum s-a realizat această deprofesionalizare şi infiltrare a multor  indivizi nerealizaţi în profesiile pentru care iniţial se pregătiseră? Simplu! Prin celebrele "încadrări din sursă externă", care au devenit dintr-o excepţie prevăzută de lege, o sursă curentă şi obişnuită de recrutare şi angajare în Poliţia Română. Aceste "încadrări din sursă externă" au fost de două tipuri, respectiv:
      cei infiltraţi direct din viaţa civilă cei tranferaţi de prin alte instituţii cu competenţe în domeniul vast al ordinii publice, ce nu trebuie confundat cu munca de poliţie Încadrările directe din viaţa civilă.
      În acest mod au fost tranformaţi peste noapte în poliţişti o mulţime de piloşi, majoritatea în mediul politic, infiltrarea lor fiind realizată prin concursuri aranjate, cei care trebuiau să câştige cunoscând din vreme subiectele ce vor fi date la proba scrisă. Iar la interviu, proba de siguranţă, obligatorie la toate concursurile, bineînţeles că primeau nota maximă.
      Încadrările prin transfer direct de la alte instituţii (cunoscute şi sub denumirea de: „alte arme”)
      În acest mod au fost tranformaţi peste noapte în poliţişti o mulţime de indivizi submediocri, piloşi, majoritatea în mediul politic, infiltrarea lor fiind realizată prin aceste tranferuri directe de la „alte arme”.
      Majoritatea acestora, indiferent de modalitatea prin care s-au infiltrat în Poliţia Română, nici după ani buni nu au habar de munca de poliţie, lipsindu-le acel „ceva” care să-i transforme în poliţişti adevăraţi. Ei sunt acei „descurcăreţi” interesaţi numai de benficii personale. Nu au niciun fel de chemare pentru această meserie, nu au principii sau acel simţ al dreptăţii, ceva mai dezvoltat, ce trebuie obligatoriu să existe la un poliţist  adevărat. Pentru că în cazul poliţiştilor, ca şi al doctorilor, profesorilor, artiştilor, pentru a însemna ceva în breaslă, îţi trebuie vocaţie. Iar în cazul lor, datorită mediocrităţii, mulţi confundă această vocaţie cu dorinţa de a deveni poliţist, datorată unor aşa-zise beneficii pe care le oferă o astfel de poziţie în societate. Acesta este şi motivul pentru care majoritatea dintre ei, consideră că a te descurca, în sensul de a fenta regulile, este o dovadă de bravură sau deşteptăciune. De asemnea în marea lor majoritate, au intrat în acest mod în această instituţie deoarece nu au fost capabili să treacă de admiterea dintr-o şcoală de poliţie sau la academie, mulţi nu îndeplineau nici măcar criteriile de selecţie.
      Bineînţeles că cei infiltraţi în acest mod rămân recunoscători pilelor şi, la nevoie, răspund favorabil solicitărilor acestora, că doar le-au dat o pâine de mâncat, nu?
      Astfel că s-a ajuns în prezent ca numărul poliţiştilor cu pregătire poliţienească de specialitate, adică cei proveniţi din scolile de pregătire a poliţiştilor, să fie destul de apropiat de al celor pătrunşi în instituţie datorită „încadrărilor din alte surse”. Iar acest fenomen ce a afectat întreaga poliţie a mai avut şi un efect secundar, deoarece promovarea pe alte criterii (pile, relaţii, dedicaţii din zona politică) în detrimentul profesionalismului, au determinat plecarea prematură din Poliţia Română, în ultimii ani, a multor poliţişti experimentaţi, profesionişti, care, cu toate păcatele lor, mai aveau multe de spus în acest domeniu. Cine i-a înlocuit? Puteţi vedea mai sus.
      Concluzia este că în ultimii 15 ani s-a acţionat voit şi constant pentru deprofesionalizarea poliţiei, întrucât o instituţie puternică şi stabilă nu convine unor politicieni a căror principală preocupare e şmenuirea banilor publici, fiindcă le poate împiedica sau măcar stânjeni „afacerile”, iar pe de altă parte, nu ar mai fi atât de manevrabilă. 
      Ca să înţelegeţi anomalia acestor încadrări, faceţi un exerciţiu de imaginaţie: dacă te îmbraci într-un halat alb şi te duci într-un spital, nu înseamnă că eşti medic ori asistent şi poţi acorda asistenţă medicală, la fel şi dacă te îmbraci într-o salopetă de pilot, nu înseamnă că poţi pilota un avion, iar exemplele pot continua. În consecinţă nici dacă te îmbraci într-o uniformă de poliţist, nu devii poliţist ...
      Suntem conştienţi că prin rândurile de mai sus, am supărat pe acei colegi proveniţi din „surse alternative”, dar care spre deosebire de majoritatea, s-au adaptat şi au devenit nişte poliţişti buni, profesionişti şi dedicaţi acestei meserii. Pentru că da, există şi astfel de cazuri, numai că ele sunt, din păcate, doar excepţiile ce confirmă regula.
    • Catalin
      Există corupţie şi în poliţia americană
      By Catalin
      Unul dintre cele mai folosite stereotipuri şi clişee este cel conform căruia, noi poliţiştii din Poliţia Română suntem toţi corupţi şi şpăgari, în timp ce prin alte ţări nu ai să vezi aşa ceva. Iar pentru a întări acest stereotip utilizat pe post de argument, deontologul de serviciu îţi va povesti despre cât de plimbat este el prin ţările cu apă caldă şi cum a ajuns să cunoască în detaliu domeniul instituţiilor de aplicare a legii, deşi dacă o să-ţi povestească ce a văzut pe acolo, o să-ţi vorbească numai despre autostrăzi, întrucât acestea sunt singurele "obiective" pe care le-a vizitat. Dar nu contează acest detaliu, faptul că s-a plimbat pe autostrăzile dintr-o ţară străină îl transformă automat într-un expert în domeniul muncii de poliţie şi despre cum se aplică legea prin ţările străine, cât de grozavi şi extraordinari sunt poliţiştii străini, că acolo nu există corupţie, în timp ce la noi aproape o întreagă structură teritorială de poliţie rutieră este săltată pentru o presupusă ciubucăreală. Ei bine, în realitate, lucrurile NU stau deloc aşa. NU este deloc adevărat că în cazul poliţiştilor străini nu exista "uscături". Există şi acolo, ba chiar mai rău în unele cazuri. Diferenţa este că acolo nu se practică generalizarea şi se respectă prezumţia de nevinovăţie, ceea ce în România, datorită mass mediei, nu se întâmplă. La noi mass media a mediatizat intensiv cazul acela când o mare parte dintre poliţiştii rutieri dintr-o structură teritorială a poliţiei, au fost acuzaţi de ciubucăreală şi săltaţi ca şi cum ar fi fost cei mai feroce infractori ai naţiei, dar mai târziu, când marea lor majoritate au fost achitaţi şi şi-au dovedit nevinovăţia în instanţă, nimeni din presă (exceptând unul sau două ziare locale online) nu a mai spus nimic, a fost linişte în mass media românească.

      Să privim ce se întâmplă şi prin Statele Unite, pentru că în majoritatea cazurilor poliţistul american este un etalon pentru români. În presa din Statele Unite a fost relatat pe larg cazul unei structuri operative (task force) înfiinţate de către două poliţii locale din Florida (Poliţia din Bal Harbour şi Biroul Şerifului din ţinutul Glades), ce avea ca scop combaterea traficului internaţional de droguri de mare risc, având ca ţintă organizaţiile criminale de pe întreg teritoriul ţării. Da, ştiu că pare nefiresc ca două poliţii locale să-şi înfiinţeze o structură cu competenţe teritoriale ce le depăşesc pe cele ale structurilor din care provin, dar după cum vedeţi mai există derapaje şi pe la americani. Practic, cele două poliţii locale şi-au înfiinţat o structură ce şi-a atribuit competenţe asemănătoare cu cele ale structurilor federale (centrale). Sună cunoscut, ştiu. Pentru că şi la noi, unii primari au acest gen de apucături când vine vorba de foştii gardieni publici. În fine, după câţiva ani de funcţionare, această structură nu numai că şi-a dovedit ineficienţa, neexistând niciun rezultat (nicio arestare, niciun bun indisponibilizat), din contră s-a dovedit că sub acel paravan s-a creat o adevărată organizaţie criminală ce avea ca principal scop spălarea de bani proveniţi de la grupările infracţionale specializate în trafic de droguri. Cam aşa arată titlurile din presa americană:

      Numai în perioada 2009 şi 2012, aceea structură a spălat 55 de milioane $, bani cash proveniţi din operaţiuni cu droguri. Pentru aprox. un milion de dolari în numerar nu există înregistrări sau documente şi ancheta nu a putut stabili unde au ajuns banii. Peste 500 000 $ au fost cheltuiţi pentru aşa-zise operaţiuni sub acoperire, constând în deconturi pentru bilete de avion la clasa întâi, sejururi la hoteluri de cinci stele, achiziţii de echipamente electronice de ultimă generaţie, etc. Cert este că atunci când o poliţie locală şi-a creat un "task force" pentru a se lupta cu cartelurile de droguri, a ajuns în schimb să spale bani pentru traficanţi, generând în schimb profituri de milioane de dolari.
      Pentru cei ce aveţi răbdarea necesară puteţi citi întreaga poveste în ziarul Miami Herald. Iar cei ce nu aveţi timp sau răbdare, puteţi urmări clipul de mai jos pentru a vă face o idee despre ce s-a întâmplat acolo:
      Foarte important de subliniat este dovada a ce se poate întâmpla datorită acelei lăudate descentralizări, ce permite oricărui primar să facă absolut ce îl taie capul în orice domeniu. Pentru că există câteva asemănări şi cu ce s-a întâmplat pe la noi. Şi aici vă reamintesc despre cazul primarului de la Iaşi, ce şi-a folosit gardienii publici în scopuri personale. Este exact aceeaşi reţetă. Cu ajutorul unei slugi numite ca şef peste o astfel de structură, se poate ajunge foarte uşor la ce s-a întâmplat la americani. Poate că şi există deja cazuri asemănătoare, nu ştiu. Sau poate că nu s-au deşteptat încă aleşii locali încât să vadă această sursă de finanţare, habar n-am.
      În schimb, sunt convins că mulţi dintre voi, colegii mei, aţi văzut acele penibile replici, ce se vor a fi inteligente, venite din partea concetăţenilor noştri îndoctrinaţi şi îndobitociţi de mass media românească, de tipul: "Şi cu poliţiştii ce iau şapagă ce faceţi?". Acest gen de replici penibile, lipsite de relevanţă, apar de obicei atunci când vreo ştire, vreun articol sau comunicat informează că poliţiştii români, aşa cum sunt ei, îşi fac datoria, reuşesc destructurarea vreunei grupări infracţionale sau orice alt succes din activitatea noastră. Aceste întrebări sunt complet lipsite de logică şi relevanţă, din moment ce în România există instituţii ca DGA sau DNA, ce au ca principală sarcină descoperirea şi tragerea la răspundere a corupţilor, iar o astfel de întrebare adresată altor instituţii sau categorii profesionale, trădează doar prostie şi mediocritate din partea autorului, ce nu e capabil să înţeleagă ce presupun competenţele conferite de lege. E ca şi cum i-ar întreba pe pompieri de ce mai există cazuri de alimente cu termenul de valabilitate expirat în magazine, numai că e prea prost să realizeze că nu e treaba pompierilor ci a protecţiei consumatorului. La fel şi în acest caz, nu e treaba poliţiştilor să combată corupţia, sunt alţii care trebuie să-i găsească şi să-i bage la închisoare pe cei corupţi, numai că dacă-i spui direct acest lucru, va reacţiona imediat recitând o serie de prejudecăţi, clişee şi tâmpenii repetate cu obstinaţie pe la majoritatea televiziunilor transformate în tomberoane vizuale în care defilează toate formele de mizerie, prostie şi mârlănie umană, pentru că asta face rating.
      În concluzie aş vrea să menţionez că nu vreau să spun aici că noi, poliţiştii români suntem mai buni, mai corecţi, mai drepţi sau grozavi decât poliţiştii americani. Departe de mine acest gând. Noi suntem la fel ca şi societatea din care provenim, nici mai răi şi nici mai buni. Iar societatea românească are parte de poliţiştii pe care-i merită, chiar dacă unii nu vor să vadă ori să recunoască acest lucru.
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.