Marius
Parlamentul a adoptat astăzi o noua lege "Big Brother". Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice a fost adoptată astăzi, prin vot final, de Camera Deputaţilor, după ce a trecut de Senat în urmă cu câteva săptămâni. Asta înseamnă că pentru a se aplica, mai are nevoie doar de semnătura preşedintelui ţării.
Documentul prevede o durată maximă pentru păstrarea datelor de trafic ale abonaţilor şi ale utilizatorilor serviciilor de telefonie şi internet, date care sunt prelucrate şi stocate în prezent de operatori pentru a emite facturarea serviciilor respective şi sunt introduse prevederi clare privind accesul la datele de trafic care se face doar în baza unei autorizări judecătoreşti.
Propunerea legislativă stabileste şi că datele de trafic ale abonaţilor şi utilizatorilor, care sunt prelucrate şi păstrate de către operatorii de telefonie şi internet, vor fi şterse la momentul la care acestea nu vor mai fi necesare pentru transmiterea comunicărilor, însa nu mai tarziu de trei ani de la efectuarea comunicării.
Mai mult, termenul de maximum trei ani de la efectuarea comunicării va fi valabil şi pentru datele de trafic prelucrate pentru stabilirea obligaţiilor contractuale ale abonaţilor la serviciile de comunicaţii a căror plată se efectuează în avans.
Puteţi consulta proiectul de lege şi expunerea de motive în link-urile de mai jos:
Proiectul în forma adoptată   
Expunerea de motive
Catalin
Nu de puţine ori am întâlnit cazuri în care concetăţenii compară modul de intervenţie al poliţistului român cu cel american. Trecând peste faptul că , în marea lor majoritate, românii şi-au format o imagine a poliţiei americane bazată doar pe ce văd prin filme, iar acea imagine nu e tocmai identică cu ce se întâmplă în realitate, am să supun atenţiei dvs. un exemplu privind modul de acţiune în cazurile de violenţă în familie. Din păcate, sunt puţini cei care realizează dificultatea acestei munci de poliţie şi faptul că deseori poliţiştii ajung în situaţii unde sunt între ciocan şi nicovală. Datorită legislaţiei din ultimii ani, în munca noastră a devenit ceva firesc ca poliţistul să fie omul de sacrificiu, cel ce se face vinovat de ceva, indiferent de ce ar face sau cum ar acţiona. Şi am să vă explic de ce:
Să luăm exemplul violenţei în familie. Un beţiv îşi snopeşte în bătaie nevasta. Soţia sună disperată la poliţie şi cere ajutor. Poliţistul merge acolo cu cele mai bune intenţii, el vrea să o ajute pe nefericită. Numai că societatea românească, prin aleşii săi, e puţin cam ipocrită, îi cere poliţistului să rezolve o problemă, dar nu-i oferă ustensilele necesare, adică o lege care să-i confere drepturile şi competenţele necesare pentru a putea acţiona la fel ca poliţistul american. 
Opinia publică vrea ca nenea poliţistul să meargă acolo şi să-l tăvălească imediat pe beţiv, să-l călărească puţin pe nenorocit şi exact ca în filmele americane, să-l ducă în arest până o să apară în faţa unui judecător sau eventual să-i dea un ordin de restricţie/protecţie, astfel încât mizerabilul să nu se mai apropie de soţia sa până se lămuresc lucrurile şi îşi bagă minţile-n cap. Corect, just şi frumos, da? Da, de pe margine şi teoretic aşa ar fi corect şi frumos, într-o societate civilizată, populată cu cei mai deştepţi, frumoşi şi grozavi oameni de pe planetă. Numai că un astfel de mod de acţiune pe care opinia publică şi-l doreşte, nu se regăseşte şi în legislaţie. Ca să vă convingeţi cum stă treaba cu legislaţia privind violenţa în familie, o să-mi permit să citez un coleg de aici de pe forum. În anul 2012 colegul nostru, dezamăgit de noile modificări legislative privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, ne spunea:
După cum puteţi vedea, nenea poliţistul se duce acolo mai mult la mişto, pentru că după legea aia grozavă, nu prea poate face mare lucru. Iar dacă derbedeul se întoarce şi-i aplică o corecţie nevestei pentru obrăznicia de a cere ajutor la 112, cine credeţi că va fi de vină şi va fi blamat de opinia publică sau de mass-media? Aţi ghicit! Poliţistul ăsta nemernic, pentru că nu a acţionat cum o fac şi americanii, nu l-a băgat la beci. Nimeni nu-şi îndreaptă atenţia către ce prevede legea sau către cei ce au iniţiat şi adoptat o asemenea lege. De curiozitate, vă invit să o studiaţi. Veţi constata că cea mai mare parte a legii privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie se ocupă de înfiinţarea, funcţionarea şi finanţarea a tot felul de unităţi şi centre, complet inutile, dar care sunt finanţate de la buget. 
În concluzie, dacă poliţistul român acţionează într-o astfel de speţă ca cel american, riscă să ajungă la puşcărie pentru abuz în serviciu, purtare abuzivă, lipsire de libertate, etc. Pentru că nu-i aşa, deşi poliţistul ajunge la faţa locului şi vede femeia cu ochii umflaţi, tăvălită şi cu hainele rupte, nu este el în măsură să aprecieze dacă într-adevăr beţivul şi-a bătut nevasta sau nu. O astfel de stare de fapt o poate constata numai un judecător, în urma pledoariei a tot felul de asistenţi sociali sau psihologi ce poartă tot felul de titulaturi pompoase. Numai că până atunci, derbedeul trebuie să se bucure de prezumţia de nevinovăţie. El are o grămadă de drepturi, ce nu trebuie lezate.
Şi uite aşa, dacă nu vrea să încalce legea şi să ajungă la puşcărie, poliţistul trebuie să suporte oprobriul semenilor săi ce analizează superficial lucrurile. Din păcate, poliţiştii se lovesc zilnic de aceste probleme în cel mai palpabil şi real mod cu putinţă. Numai că nimeni nu e interesat de problemele lor.
Exemplele pot continua şi în cazul altor genuri de speţe. Imaginează-ţi că te duci să intervii la un scandal iscat într-o cârciumă de cartier, iar acolo un beţiv sparge o sticlă şi nu sare la tine, ci doar te ameninţă că-ţi taie beregata, ca şi cum ai fi cel mai mare duşman al său, deşi tu acolo nu te-ai dus să-i faci lui vreun rău, ci doar pentru a aplana un conflict, doar pentru a-ţi face datoria. Ce faci? Scoţi pistolul şi bagi cartuş pe ţeavă? Pentru că eşti conştient de faptul că dacă beţivul trece la fapte, într-o secundă, maxim două (timp în care tu nu vei putea să scoţi pistolul din toc) te va face franjuri cu sticla aia spartă pe care o are în mână. Dar pe de altă parte, ştii foarte bine că domnii procurori şi judecători, în caz de ceva, îţi vor povesti despre grozavul şi mirificul principiu al intervenţiei proporţionale cu atacul. Îţi vor spune că arma ta e mult mai puternică decât sticla ăluia şi că dacă ai scos arma, acest detaliu a dus la iritarea beţivului. Şi alte asemenea principii şi dezabateri făcute la rece din spatele unui birou confortabil.
Iar ca tacâmul să fie complet, îţi mai trece prin căpşor şi imaginea familiei tale, cu soţia şi copiii. Care în ambele cazuri, dacă situaţia degenerează, vor avea de suferit: copiii tăi îşi vor pierde tatăl, iar nevasta, soţul. Deoarece dacă-l împuşti, sunt mari şanse să te duci la puşcărie, iar dacă nu o faci, s-ar putea să ajungi într-un sicriu sau chiar mai rău, o povară pentru familie, dacă rămâi infirm ori schilodit.
Nu-i aşa că viaţa de poliţist e grozavă?
Politisti.ro

de Politisti.ro, în Profesional,

În perioada 5-13 septembrie 2015 s-au desfăşurat concursurile de admitere la Şcoala de Agenţi de Poliţie "Vasile Lascăr" Câmpina şi la Şcoala de Agenţi de Poliţie "Septimiu Mureşan" Cluj-Napoca. În total au fost 630 de locuri la ambele şcoli în acest an. Viitori poliţişti, vor începe şcoala pe 30 septembrie, iar cursurile se vor desfăşura pe o perioadă de doi ani.
La Şcoala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina au fost alocate 505 locuri. S-au înscris în total 3.201 de candidaţi, deci o concurenţă de 6,3 candidaţi pe un loc. Din totalul de 505 elevi admişi ai acestei instituţii de învăţământ, 181 sunt fete. Punctajul maxim a fost de 83 de puncte (din 90 posibile) şi a fost obţinut de o candidată din Judeţean Brăila. 
La Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca au fost alocate 125 locuri. Concurența a fost de 6,2 candidați pe un loc. Din totalul de 125 elevi admişi ai acestei instituţii de învăţământ, 47 sunt fete şi 78 de băieţi. Punctajul cel mai mare a fost obţinut de o candidată din judeţul Sălaj, respectiv 88 de puncte, din 90 posibile.
Noii elevi trebuie să se prezinte la şcoală miercuri, 30 septembrie, până la ora 12.00, iar la data de 1 octombrie, va începe noul an şcolar atât pentru anul I, cât şi pentru anul II.
Sursa: IGPR - Centrul de Informare şi Relaţii Publice
Politisti.ro
Ministerul Afacerilor Interne a solicitat Guvernului printr-un proiect de Hotărâre modificarea numărului funcţiilor de poliţişti şi alte categorii de personal prevăzute în Anexa nr. 3 la H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorica şi efectivele M.A.I.
În proiectul de Hotărâre a Guvernului se precizează că suplimentarea funcţiilor cu un număr total de 6.485 posturi şi stabilirea numărului de posturi pentru pregătirea elevilor şi studenţilor în instituţiile de învăţământ ale M.A.I., pe categorii de personal, este necesar în vederea:
asigurării posturilor necesare dezvoltării infrastructurii de cazare pentru preluarea refugiaţilor ce vor fi relocaţi pe teritoriul ţării noastre; creşterii capacităţii de asigurare a climatului de ordine şi siguranţă publică şi combatere a faptelor antisociale şi prevenire a dezvoltării unor ameninţări asimetrice, în special la nivelul judeţelor în care funcţionează Centre de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil, al celor limitrofe acestora, precum şi în judeţele de frontieră cu risc crescut; respectării dinamicii încadrării cu cadre militare, conform Strategiei dezvoltării Aviaţiei M.A.I. 2010-2020, aprobată prin Hotărârea C.S.A.T. nr. 91/2010; completării prevederilor statelor de organizare ale unităţilor de la care au fost redistribuite posturi necesare înfiinţării unor structuri ca urmare a intrării în vigoare a noului cadru penal, procesual penal şi execuţional penal, în condiţiile în care pentru noile misiuni nu a fost suplimentat numărul de posturi pentru Ministerul Afacerilor Interne fapt ce a condus la diminuarea unor componente operative. Pentru punerea în aplicare a schimbărilor preconizate, este necesară modificarea Anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare.
Ocuparea posturilor ce vor fi repartizate în statele de organizare se va face cu încadrarea în bugetul Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin legile bugetare anuale.
Sursa: www.SGG.ro
Catalin
În Statele Unite aceste "body worn camera" au devenit deja echipament standard, majoritatea agenţiilor de poliţie americane le-au adoptat. Şi chiar poliţiştii le solicită, după ce s-au convins că o astfel de cameră video poate deveni cel mai util instrument de protecţie. Mai mult decât atât, au şi apărut producători dedicaţi pentru astfel de dispozitive sau chiar unii tradiţionali, ce produc şi sunt cunoscuţi ca producători dedicaţi echipamentelor dedicate law enforcement. 
În România şi în acest domeniu suntem la ani lumină în urmă. A existat o tentativă la sfârşitul anului 2011, dar nu se mai ştie nimic. În binecunoscuta secretomanie complet nejustificată, MAI-ul a emis un comunicat de presă în care se lăuda cu noile dotări, dar a uitat complet să comunice rezultatele acelui proiect pilot, concluziile şi dacă s-a dovedit util sau nu.
În schimb, putem vedea aproape zilnic cazuri de la americani, unde aceste camere video, la care poliţiştii români doar visează, îşi dovedesc utilitatea şi beneficiile în aflarea adevărului şi aplicarea legii într-un mod cât se poate de transparent. Şi dacă mai există cineva care să aibă îndoieli privind utilitatea acestor "bodycam" vă invit să vedeţi o speţă în care deşi poliţistul a fost reclamat în mod tendenţios şi neadevărat, camera de corp a fost cea care a lămurit clar situaţia. Mai mult decât atât, prezentarea publică către media a acestei speţe a adus automat şi un capital de imagine pentru Departamentul de Poliţie din Albuquerque, descurajând astfel pe cei tentaţi să procedeze la fel. Acest comportament există şi la noi în România, sunt destule persoane certate cu legea, care atunci când sunt surprinse într-o astfel de situaţie, încep să caute nod în papură poliţistului. Ba mai mult, a devenit chiar un sport naţional un asemenea comportament, acesta fiind chiar încurajat de mass-media şi chiar cei ce ne conduc.
La sfârşitul lunii Octombrie 2014, poliţistul american Jared Frazier a orpit în trafic pe Deanna Griego, o tânără de 23 de ani, iar în urma controlului s-a dovedit că tânăra conducea autovehiculul aflându-se în stare de ebrietate (în reportajul televiziunii se vorbeşte despre "DWI", prescurtarea de la "Driving While Intoxicated"). După ce tânăra încearcă câteva binecunoscute modalităţi menite să-l înduplece pe poliţist, este reţinută şi condusă la sediul secţiei, unde a fost testată cu aparatul alcoolscop. După testare a solicitat să meargă la toaletă, lucru care s-a şi întâmplat. Numai că poliţistul a auzit-o vorbind la telefon şi întrebând interlocutorul ce ar putea face pentru a-i face rău poliţistului. Deci tânară nu avea o problemă că încălcase legea, ea dorea să-i facă rău poliţistului, care nu a făcut nimic altceva decât să-şi îndeplinească sarcinile de serviciu. Poliţistul i-a cerut să iese din toaletă, iar stimabila şi-a schimbat radical comportamentul, acuzându-l că a hărţuit-o sexual.
A fost declanşată o anchetă şi datorită înregistrărilor video, poliţistul nu a fost pus sub acuzare, iar plângerea domnişoarei a fost clasată. Urmăriţi reportajul televiziunii americane:
Vă pare atât de cunoscut acest comportament al celor ce încalcă legea, nu-i aşa? Din păcate la noi, protecţia poliţistului există doar la nivel teoretic. Când vine vorba de investiţii, evident nu sunt bani şi se pierde imediat interesul pentru această problemă. 
Când credeţi că vor avea şi poliţiştii români astfel de camere video în dotare?