Catalin
Un individ a încercat să ucidă un poliţist în Philadelphia executând cel puţin 11 focuri de armă asupra autospecialei. 
Agresorul se numeşte Edward Archer are 30 de ani, este originar din Yeadon, Pennsylvania şi susţine că a jurat credinţă grupării islamiste Stat Islamic. Arma pe care a folosit-o în atacul comis este un pistol de 9 mm, care fusese furat în octombrie 2013. Nu s-a stabilit deocamdată cum a intrat suspectul în posesia armei. Individul e recidivist, a fost condamnat în martie anul trecut pentru agresiune şi falsificare de documente. Din primele cercetări nu există indicii conform cărora acesta ar fi acţionat împreună cu altcineva.
Comisarul de poliţie Richard Ross a declarat că atacatorul a mărturisit că a comis acest act laş în numele islamului, deoarece consideră că poliţia apără legi contrare islamului.

Poliţistul erou se numeşte Jesse Hartnett şi a fost grav rănit în urma atacului, dar a reuşit să riposteze şi să-l împuşte la rândul lui pe agresor. Deşi era rănit, Hartnett a coborât din maşină şi a deschis focul asupra atacatorului, care a fost atins de trei gloanţe. Ulterior colegii acestuia au reuşit să-l prindă pe atacator, acesta nereuşind să părăsească zona.
Ambii sunt acum internaţi în spital, în stare stabilă.
Cum era de aşteptat mama atacatorului, Valerie Holliday, a declarat presei că acesta este bolnav mental şi a suferit mai multe răni la cap, ea a povestit publicaţiei Philadelphia Inquirer că: "S-a purtat cam ciudat în ultima vreme. Vorbea singur, râdea şi mormăia. Auzea voci. L-am rugat să ceară ajutor medical", adăugând că fiul său a fost un musulman devotat mult timp.

Marius
Un nou incident la Paris. Un bărbat înarmat a fost ucis de poliţişti în faţa unei secţii de poliţie din Paris. Suspectul pătruns în secţia de poliţie şi a atacat cu un cuţit un poliţist strigând "Allah Akbar" - (Allah este mare).
Poliţiştii prezenţi au ripostat cu focuri de armă iar atacatorul a decedat la scurt timp după ce a fost împuşcat.
Într-un comunicat al Ministerului de Interne din Franţa se precizează că suspectul era înarmat cu un cuţit şi purta un dispozitiv ce pare a fi o vesta explozivă. Acesta a strigat "Allah Akbar" în timp ce încerca să agreseze un politist. 
În mai multe fotografii postate pe Twitter se vede trupul atacatorului întins la pământ şi un robot pirotehnic ce inspecteaza cadavrul.
Se pare că bărbatul purta o vestă cu explozibili falsă, mai exact, sub palton avea o geantă mică prinsă fixată pe corp din care ieşea un fir, dar dispozitivul nu conţinea material explozibil - a declarat o sursă din poliţie pentru Reuters.

Evenimentul a avut loc la exact un an de la atentatul jihadist impotriva revistei Charlie Hebdo.
Catalin
Unul dintre cele mai folosite stereotipuri şi clişee este cel conform căruia, noi poliţiştii din Poliţia Română suntem toţi corupţi şi şpăgari, în timp ce prin alte ţări nu ai să vezi aşa ceva. Iar pentru a întări acest stereotip utilizat pe post de argument, deontologul de serviciu îţi va povesti despre cât de plimbat este el prin ţările cu apă caldă şi cum a ajuns să cunoască în detaliu domeniul instituţiilor de aplicare a legii, deşi dacă o să-ţi povestească ce a văzut pe acolo, o să-ţi vorbească numai despre autostrăzi, întrucât acestea sunt singurele "obiective" pe care le-a vizitat. Dar nu contează acest detaliu, faptul că s-a plimbat pe autostrăzile dintr-o ţară străină îl transformă automat într-un expert în domeniul muncii de poliţie şi despre cum se aplică legea prin ţările străine, cât de grozavi şi extraordinari sunt poliţiştii străini, că acolo nu există corupţie, în timp ce la noi aproape o întreagă structură teritorială de poliţie rutieră este săltată pentru o presupusă ciubucăreală. Ei bine, în realitate, lucrurile NU stau deloc aşa. NU este deloc adevărat că în cazul poliţiştilor străini nu exista "uscături". Există şi acolo, ba chiar mai rău în unele cazuri. Diferenţa este că acolo nu se practică generalizarea şi se respectă prezumţia de nevinovăţie, ceea ce în România, datorită mass mediei, nu se întâmplă. La noi mass media a mediatizat intensiv cazul acela când o mare parte dintre poliţiştii rutieri dintr-o structură teritorială a poliţiei, au fost acuzaţi de ciubucăreală şi săltaţi ca şi cum ar fi fost cei mai feroce infractori ai naţiei, dar mai târziu, când marea lor majoritate au fost achitaţi şi şi-au dovedit nevinovăţia în instanţă, nimeni din presă (exceptând unul sau două ziare locale online) nu a mai spus nimic, a fost linişte în mass media românească.

Să privim ce se întâmplă şi prin Statele Unite, pentru că în majoritatea cazurilor poliţistul american este un etalon pentru români. În presa din Statele Unite a fost relatat pe larg cazul unei structuri operative (task force) înfiinţate de către două poliţii locale din Florida (Poliţia din Bal Harbour şi Biroul Şerifului din ţinutul Glades), ce avea ca scop combaterea traficului internaţional de droguri de mare risc, având ca ţintă organizaţiile criminale de pe întreg teritoriul ţării. Da, ştiu că pare nefiresc ca două poliţii locale să-şi înfiinţeze o structură cu competenţe teritoriale ce le depăşesc pe cele ale structurilor din care provin, dar după cum vedeţi mai există derapaje şi pe la americani. Practic, cele două poliţii locale şi-au înfiinţat o structură ce şi-a atribuit competenţe asemănătoare cu cele ale structurilor federale (centrale). Sună cunoscut, ştiu. Pentru că şi la noi, unii primari au acest gen de apucături când vine vorba de foştii gardieni publici. În fine, după câţiva ani de funcţionare, această structură nu numai că şi-a dovedit ineficienţa, neexistând niciun rezultat (nicio arestare, niciun bun indisponibilizat), din contră s-a dovedit că sub acel paravan s-a creat o adevărată organizaţie criminală ce avea ca principal scop spălarea de bani proveniţi de la grupările infracţionale specializate în trafic de droguri. Cam aşa arată titlurile din presa americană:

Numai în perioada 2009 şi 2012, aceea structură a spălat 55 de milioane $, bani cash proveniţi din operaţiuni cu droguri. Pentru aprox. un milion de dolari în numerar nu există înregistrări sau documente şi ancheta nu a putut stabili unde au ajuns banii. Peste 500 000 $ au fost cheltuiţi pentru aşa-zise operaţiuni sub acoperire, constând în deconturi pentru bilete de avion la clasa întâi, sejururi la hoteluri de cinci stele, achiziţii de echipamente electronice de ultimă generaţie, etc. Cert este că atunci când o poliţie locală şi-a creat un "task force" pentru a se lupta cu cartelurile de droguri, a ajuns în schimb să spale bani pentru traficanţi, generând în schimb profituri de milioane de dolari.
Pentru cei ce aveţi răbdarea necesară puteţi citi întreaga poveste în ziarul Miami Herald. Iar cei ce nu aveţi timp sau răbdare, puteţi urmări clipul de mai jos pentru a vă face o idee despre ce s-a întâmplat acolo:
Foarte important de subliniat este dovada a ce se poate întâmpla datorită acelei lăudate descentralizări, ce permite oricărui primar să facă absolut ce îl taie capul în orice domeniu. Pentru că există câteva asemănări şi cu ce s-a întâmplat pe la noi. Şi aici vă reamintesc despre cazul primarului de la Iaşi, ce şi-a folosit gardienii publici în scopuri personale. Este exact aceeaşi reţetă. Cu ajutorul unei slugi numite ca şef peste o astfel de structură, se poate ajunge foarte uşor la ce s-a întâmplat la americani. Poate că şi există deja cazuri asemănătoare, nu ştiu. Sau poate că nu s-au deşteptat încă aleşii locali încât să vadă această sursă de finanţare, habar n-am.
În schimb, sunt convins că mulţi dintre voi, colegii mei, aţi văzut acele penibile replici, ce se vor a fi inteligente, venite din partea concetăţenilor noştri îndoctrinaţi şi îndobitociţi de mass media românească, de tipul: "Şi cu poliţiştii ce iau şapagă ce faceţi?". Acest gen de replici penibile, lipsite de relevanţă, apar de obicei atunci când vreo ştire, vreun articol sau comunicat informează că poliţiştii români, aşa cum sunt ei, îşi fac datoria, reuşesc destructurarea vreunei grupări infracţionale sau orice alt succes din activitatea noastră. Aceste întrebări sunt complet lipsite de logică şi relevanţă, din moment ce în România există instituţii ca DGA sau DNA, ce au ca principală sarcină descoperirea şi tragerea la răspundere a corupţilor, iar o astfel de întrebare adresată altor instituţii sau categorii profesionale, trădează doar prostie şi mediocritate din partea autorului, ce nu e capabil să înţeleagă ce presupun competenţele conferite de lege. E ca şi cum i-ar întreba pe pompieri de ce mai există cazuri de alimente cu termenul de valabilitate expirat în magazine, numai că e prea prost să realizeze că nu e treaba pompierilor ci a protecţiei consumatorului. La fel şi în acest caz, nu e treaba poliţiştilor să combată corupţia, sunt alţii care trebuie să-i găsească şi să-i bage la închisoare pe cei corupţi, numai că dacă-i spui direct acest lucru, va reacţiona imediat recitând o serie de prejudecăţi, clişee şi tâmpenii repetate cu obstinaţie pe la majoritatea televiziunilor transformate în tomberoane vizuale în care defilează toate formele de mizerie, prostie şi mârlănie umană, pentru că asta face rating.
În concluzie aş vrea să menţionez că nu vreau să spun aici că noi, poliţiştii români suntem mai buni, mai corecţi, mai drepţi sau grozavi decât poliţiştii americani. Departe de mine acest gând. Noi suntem la fel ca şi societatea din care provenim, nici mai răi şi nici mai buni. Iar societatea românească are parte de poliţiştii pe care-i merită, chiar dacă unii nu vor să vadă ori să recunoască acest lucru.
Catalin
Deşi sunt convins că majoritatea dintre voi ştiţi ce este şi care sunt particularităţile muniţiei de tip Hollow point, nu strică să le avem postate şi explicate aici în eventualitatea în care se vor mai găsi colegi mai tineri ori mai bătrâni (asta ca să nu fim acuzaţi de prejudecăţi) interesaţi de acest subiect.
Principala particularitate a muniţei (glonţul) cu proiectil Hollow-point este o groapă sau scobitură aflată în vârful formei lor. Acest design al proiectilului, în esenţă, are două avantaje principale:
puterea de oprire mai mare - creşte dimensiunea/diametrul proiectilului după ce a pătruns în ţintă, maximizând astfel şocul şi daunele pe care le produce puterea de penetrare mai mică - de cele mai multe ori acest tip de glonţ rămâne în ţintă, disipând acolo aproape toată energia cinetică, astfel că puterea de penetrare este mult redusă şi automat riscul apariţiei unor victime colaterale este mai redus. În concluzie, avantajul principal al glonţelor hallow point (în treducere liberă ar fi: glonţe cu punct de gol), este că a crescut puterea de oprire. Atunci când un glonţ hallow-point loveşte o ţintă, se deformează/extinde şi provoacă daune mult mai mari decât un glonţ convenţional (FMJ -full metal jacket), în acest mod obiectivul va fi eliminat din luptă mai repede. În plus, penetrarea ţintei, o problemă comună la gloanţele convenţionale, este redusă, deoarece atunci când proiectilul se extinde/deformează, automat încetineşte viteza glonţului.
Din punct de vedere al folosirii de catre poliţie, munitia hallow point este în ţările cu apă caldă privită ca fiind mai sigură, deoarece riscul de penetrare şi ricoşeu este redus. Iar de obicei, atunci când un poliţist este nevoit să facă uz de armă, de cele mai multe ori se află într-un loc aglomerat, astfel riscul rănirii şi a altor persoane trebuie să fie cât mai redus. În plus, muniţia hallow point poate neutraliza un suspect mai rapid.

Foarte important de reţinut, mai ales pentru colegii ce şi-au procurat şi deţin arme personale, este faptul că acest tip de muniţie, conform legislaţiei autohtone actuale este interzisă. Muniţia de tip hallow-point se încadrează în categoria "muniţiei expansive", din moment ce avem de-a face cu un proiectil ce are vârful concav, fiind proiectat pentru a-şi mări dimensiunile la contactul cu o ţintă solidă. Cu toate acestea veţi găsi acest tip de muniţie în magazinele de profil. Sfatul nostru este să nu cumpăraţi şi să folosiţi muniţie hallow-point, întrucât în cel mai pur stil românesc, deşi legea interzice folosirea acestui tip de muniţie, este importat şi comercializat, lucrurile d.p.d.v. legal nefiind clare. În plus preţul acestui tip de muniţie este mai mare decât al muniţiei FMJ. Cel mai probabil că după ce muniţia hallow-point va fi deja depăşită, se va "actualiza" şi legislaţia românească.
Catalin
Un poliţist german a fost înjunghiat mortal în gara oraşului Herborn (landul Hessa, Germania) de către un tânăr în Ajunul Crăciunului. De asemenea, colegul acestuia a fost rănit în urma atacului. Autorul a fost împuşcat, dar este în afara oricărui pericol.
Cei doi poliţişti au fost atacaţi după ce au încercat să legitimeze un tânăr de 27 de ani într-o staţie de tren în oraşul german Herborn. Poliţistul decedat avea 46 de ani şi a fost înjunghiat de şapte ori, cu lovituri în gât şi umăr. Atacatorul a fost împuşcat, dar este în stare stabilă. Se pare că tânărul se manifesta agresiv, fapt care a determinat personalul gării să cheme poliţia.
În urma incidentului, sindicatele din poliţie au atras atenţia asupra creşterii nivelului de violenţă îndreptată împotriva poliţiştilor ce se manifestă în ultima perioadă. Preşedintele principalului sindicat al poliţiştilor germani, Rainer Wendt a declarat într-un interviu pentru publicaţia Focus Online că:"Violenţa împotriva reprezentanţilor statului a scăpat de sub control".

sursa | Deutsche Welle