Jump to content
POLITISTI.ro


  • Marius
    Anul acesta, Poliţia Română aniversează împlinirea a 195 de ani de atestare documentară, prilej cu care au fost decernate premiile "Poliţistul anului" - ediţia 2017.
    Premiile sunt acordate în semn de apreciere pentru rezultatele deosebite obţinute în activitate, pe parcursul anului 2016, şi sunt împărţite în 5 domenii specifice muncii de poliţie la care se adaugă un premiu special.  
    Astfel, la categoria "ordine şi siguranţă publică" a fost desemnat câştigător subcomisarul de poliţie Ujica Petru – Daniel, din cadrul Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Braşov. La data de 18 august 2016, în urma activităţilor investigative desfăşurate de polițist, au fost indisponibilizate 38 de vagoane cu material lemnos, fără documente legale.
    Câştigătorul categoriei "investigarea şi combaterea criminalităţii" a fost desemnat comisarul-şef de poliţie Andreica Paul –Leon, din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bistriţa – Năsăud. În anul 2016, deşi a fost împuşcat în braţ pe parcursul misiunii, poliţistul a reuşit localizarea şi prinderea unui infractor violent, autorul unei tâlhării armate.
    Câştigător la categoria "combaterea criminalităţii organizate" a fost desemnat un polițist din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate. Acesta s-a remarcat în instrumentarea unui dosar penal privind săvârşirea  infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte prin care s-a cauzat un prejudiciu de peste 13.500.000 de euro.
    La categoria "suport operativ" câştigător a fost desemnat agentul şef adjunct de poliţie Apetrei Emanuel. Poliţistul este unul dintre cei mai buni specialişti în domeniul examinării imaginilor şi înregistrărilor video de tip "recunoaștere facială", având un rol  important în asigurarea materialului probator într-un volum impresionant de cauze.
    Câștigătorul categoriei "suport misiuni şi activităţi" a fost desemnată Direcţia Management Resurse Umane. Unitatea a gestionat în mod eficient situaţia rezultată din pensionarea unui număr însemnat de poliţişti, specialiştii acesteia asigurând desfăşurarea în condiţii de legalitate, transparenţă şi echidistanţă  a concursurilor de încadrare de personal. 
    Premiul Special a fost acordat Direcţiei de Combatere Criminalităţii Organizate, care a  realizat cea mai mare captură de droguri înregistrată în România, respectiv 2,6 tone de cocaină brută, disimulată în podeaua a 4 containere trimise din Columbia, cu destinaţie finală Olanda. În urma operaţiunii au fost arestate 6 persoane, inclusiv organizatorul şi au fost confiscaţi 1.500.000 de euro.
    Sursa: www.politiaromana.ro

  • Catalin
    În şedința de azi, 30 ianuarie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin decizia nr. 4, a decis că poliţistul rutier poate încheia procesul-verbal de contravenţie pe baza informaţiilor comunicate prin radio de către operatorul radar. 
    Cu alte cuvinte sau într-o exprimare mai populară: NU este obligatoriu ca sancţiunea să o aplice poliţistul ce operează aparatul radar.
     

  • Catalin
    Dacă v-aţi întrebat vreodată ce se întâmplă prin ţările cu apă caldă, după incidentele în care poliţiştii sunt răniţi ori ucişi, atunci vă invit să priviţi cum a reacţionat poliţia din New York, după atacurile armate asupra poliţiştilor ce au avut loc luna trecută în Statele Unite. Concret, New York Police Department (NYPD) va cheltui aproximativ 7,5 milioane de dolari pentru a-şi dota poliţiştii de ordine publică cu echipamente de protecţie balistică.
    Ziele trecute, mai exact în data de 25 iulie 2016, şeful poliţiei din New York, Bill Bratton a anunţat într-o conferinţă de presă că au fost comandate aprox. 20.000 de căşti de protecţie şi 6000 de veste nivel III-A, pe care poliţiştii ce patrulează pe străzi le vor avea în portbagajul autospecialelor şi care vor fi utilizate de aceştia în cazurile unor atacuri armate.
    Decizia vine după ce la începutul lunii iulie în Dallas şi Baton Rouge mai mulţi poliţişti au fost atacaţi şi împuşcaţi mortal. Cele şase mii de veste balistice vor fi distribuite în 3.000 de autospeciale de patrulare (două per vehicul.) Livrarea echipamentului va începe la sfârşitul verii şi se estimează că va continua până în ianuarie.
    Mai mult decât atât, şeful poliţiei a mai declarat şi că NYPD derulează un program de înzestrare în valoare de aprox 320 milioane de dolari ce se concentrează asupra creşterii siguranţei poliţiştilor, prin dotarea autospecialelor cu panoruri de protecţie balistică în portierele tuturor autospecialelor de poliţie, precum şi achiziţia de smarphone-uri, tablete, măştile de gaze şi kit-uri de prim ajutor.
      



  • Marius
    Anul acesta în aprilie, Consiliul European a adoptat o directivă privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor zborurilor internaţionale (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor grave şi de terorism.
    Directiva are drept scop reglementarea transferului datelor PNR ale pasagerilor pentru toate zborurile din state terţe către UE şi invers, de la companiile aeriene către statele membre, precum şi prelucrarea acestor date de către autorităţile competente. Directiva prevede că datele PNR colectate pot fi prelucrate numai în scopul prevenirii, depistării, investigării şi urmăririi penale a infracţiunilor grave şi de terorism.
    În temeiul noii directive, transportatorii aerieni vor avea obligaţia de a furniza autorităţilor statelor membre datele PNR pentru zborurile care intră sau ies din UE. De asemenea, aceasta va permite statelor membre să colecteze date PNR şi în cazul anumitor zboruri intra-UE. Ca urmare a situaţiei actuale în materie de securitate din Europa, toate statele membre au declarat că, până la data transpunerii directivei, vor utiliza pe deplin posibilitatea prevăzută la articolul 2 de a include, de asemenea şi anumite zboruri intra-UE.
    Fiecare stat membru trebuie, de asemenea, să înfiinţeze o aşa-numită unitate/instituţie pentru gestionarea acestor informaţii despre pasageri, care va primi datele PNR de la transportatorii aerieni.
    Noile norme instituie un standard UE pentru utilizarea acestor date şi cuprind dispoziţii referitoare la:
    scopurile în care datele PNR pot fi prelucrate în contextul aplicării legii (evaluarea înainte de sosire a pasagerilor pe baza unor criterii de risc predeterminate sau în scopul de a identifica anumite persoane; utilizarea în anumite investigaţii/urmăriri penale; contribuţii la dezvoltarea unor criterii de evaluare a riscurilor); schimbul de astfel de date între statele membre, precum şi între statele membre şi ţările terţe; stocarea (datele vor fi stocate iniţial timp de 6 luni, după care vor fi mascate şi stocate pentru o perioadă suplimentară de patru ani şi jumătate, cu o procedură strictă de acces la datele complete); protocoale comune şi formate de date pentru transferul datelor PNR de la transportatorii aerieni către unităţile/instituţiile de gestionare a informaţiilor despre pasageri; garanții solide în ceea ce priveşte protecţia vieţii private şi a datelor cu caracter personal, inclusiv rolul autorităților naţionale de supraveghere şi obligativitatea numirii unui responsabil cu protecţia datelor în fiecare unitate/instituţie de gestionare a informaţiilor despre pasageri. În prezent datele PNR sunt deja stocate în sistemele de rezervare ale transportatorilor. Aceste date se referă la informaţiile furnizate de către pasageri companiilor aeriene atunci când rezervă un zbor, precum şi la înregistrarea pentru zbor. Datele PNR includ numele, datele de călătorie, itinerariul călătoriei, informaţii despre bilet, date de contact, agentul de turism la care a fost rezervat zborul, mijloacele de plată utilizate, numărul locului şi informaţii referitoare la bagaje.
    Utilizarea acestor date de către organismele de aplicare a legii din statele membre în anumite cazuri nu constituie o noutate. Diferite state membre utilizează deja date PNR în scopul aplicării legii, fie pe baza unei legislaţii specifice, fie pe baza unor competenţe juridice generale. Colectarea şi utilizarea datelor PNR sunt esenţiale în combaterea anumitor infracţiuni transfrontaliere, cum sunt traficul de droguri, traficul de fiinţe umane sau traficul de copii. Cu toate acestea, încă nu există o abordare comună în întreaga UE. Regatul Unit şi Irlanda au optat să participe la această directivă. Danemarca nu participă.
    Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a asigura intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma acestei directive.

  • Catalin
    Se pare că mai nou, jandarmii din Bucureşti şi Ilfov, încearcând să facă pe deştepţii, reuşesc doar să reconfirme zicala ce le este atribuită şi care face referire la legătura dintre muşchii şi mintea lor. Stimabilii refuză să execute mandatele de aducere emise de către poliţiştii din poliţia judiciară. Şi nu, nu este vorba despre un singur caz izolat, au existat mai multe astfel de situaţii. Minţile luminate cu lanterna din Jandarmerie au citit art. 265 şi 266 din Codul de Procedură Penală şi printr-o sclipire orbitoare, au ajuns la măreaţa concluzie conform căreia poliţiştii nu pot emite mandate de aducere, drept urmare, ei refuză să le pună în aplicare şi trimit răspunsuri hazlii prin care de fapt nu spun nimic concret.
    În mod firesc vă veţi întreba cum de au ajuns jandarmii la o asemenea concluzie. Într-un puseu de inteligenţă specific militărească au observat că în redactarea celor două articole legiuitorul vobeşte despre "organul de urmărire penală" şi nu despre "organul de cercetare penală ale poliţiei judiciare".  Drept urmare jandarmii au refuzat să pună în executare mandatele de aducere şi au transmis răspunsuri, în care spuneau că ei executa doar mandatele de aducere emise de magistraţi.
    Numai că jandarmii au omis să citească în Codul de Procedură Penală şi art. 55, unde legiutorul explică clar cine sunt aceste "organe de urmărire penală".
    În concluzie, ceea ce fac este să încalce legea. Nu respectă prevederile Codului de Procedură Penală. Iar această faptă este prevăzută la fel de clar tot în Codul de Procedură Penală, pe care jandarmii îl citesc pe sărite. Art. 283 prevede abaterile judiciare, unde găsim:
    Cu alte cuvinte, nexecutarea mandatelor de aducere de către jandarmi constituie abatere judiciară şi trebuie sancţionată cu amendă judiciară.
    Dacă vă aflaţi într-o astfel de situaţie, respectiv efectuaţi cercetări într-un dosar penal şi emiteţi un mandat de aducere, înaintându-l jandarmilor pentru executare dar aceştia refuză, printr-o ordonanţă sancţionaţi-l pe reprezentantul legal al persoanei juridice, mai exact pe domnul comandant al jandarmilor cu o amendă judiciară. Poate aşa va citi cu mai multă atenţie Codul de Procedură Penală.
    Nu trebuie omise nici prevederile alin. 6 ale art. 283 CPP. care spune că:
    În cazul în care stimabilii jandarmi refuză să execute mandatul, fapta trebuie cercetată de Parchetul Militar privind comiterea infracţiunii de obstrucţionare a justiţiei, prevăzută de art. 271 alin (1) Cod Penal. Dar anterior trebuie aplicată amenda judiciară, întrucât esenţial pentru existenţa infracţiunii este avertizarea prealabilă a persoanei de către organul de urmărire penală asupra consecinţelor faptei sale şi numai din acest moment, dacă persoana pesistă în atitudinea lipsită de cooperare cu organele judiciare, vor fi întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

×

Informaţii importante

Acest website foloseşte cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii lor. Mai multe informaţii în Politica de confidenţialitate.