Politisti.ro

de Politisti.ro, în Profesional,

În perioada 5-13 septembrie 2015 s-au desfăşurat concursurile de admitere la Şcoala de Agenţi de Poliţie "Vasile Lascăr" Câmpina şi la Şcoala de Agenţi de Poliţie "Septimiu Mureşan" Cluj-Napoca. În total au fost 630 de locuri la ambele şcoli în acest an. Viitori poliţişti, vor începe şcoala pe 30 septembrie, iar cursurile se vor desfăşura pe o perioadă de doi ani.
La Şcoala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina au fost alocate 505 locuri. S-au înscris în total 3.201 de candidaţi, deci o concurenţă de 6,3 candidaţi pe un loc. Din totalul de 505 elevi admişi ai acestei instituţii de învăţământ, 181 sunt fete. Punctajul maxim a fost de 83 de puncte (din 90 posibile) şi a fost obţinut de o candidată din Judeţean Brăila. 
La Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca au fost alocate 125 locuri. Concurența a fost de 6,2 candidați pe un loc. Din totalul de 125 elevi admişi ai acestei instituţii de învăţământ, 47 sunt fete şi 78 de băieţi. Punctajul cel mai mare a fost obţinut de o candidată din judeţul Sălaj, respectiv 88 de puncte, din 90 posibile.
Noii elevi trebuie să se prezinte la şcoală miercuri, 30 septembrie, până la ora 12.00, iar la data de 1 octombrie, va începe noul an şcolar atât pentru anul I, cât şi pentru anul II.
Sursa: IGPR - Centrul de Informare şi Relaţii Publice
Politisti.ro
Ministerul Afacerilor Interne a solicitat Guvernului printr-un proiect de Hotărâre modificarea numărului funcţiilor de poliţişti şi alte categorii de personal prevăzute în Anexa nr. 3 la H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorica şi efectivele M.A.I.
În proiectul de Hotărâre a Guvernului se precizează că suplimentarea funcţiilor cu un număr total de 6.485 posturi şi stabilirea numărului de posturi pentru pregătirea elevilor şi studenţilor în instituţiile de învăţământ ale M.A.I., pe categorii de personal, este necesar în vederea:
asigurării posturilor necesare dezvoltării infrastructurii de cazare pentru preluarea refugiaţilor ce vor fi relocaţi pe teritoriul ţării noastre; creşterii capacităţii de asigurare a climatului de ordine şi siguranţă publică şi combatere a faptelor antisociale şi prevenire a dezvoltării unor ameninţări asimetrice, în special la nivelul judeţelor în care funcţionează Centre de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil, al celor limitrofe acestora, precum şi în judeţele de frontieră cu risc crescut; respectării dinamicii încadrării cu cadre militare, conform Strategiei dezvoltării Aviaţiei M.A.I. 2010-2020, aprobată prin Hotărârea C.S.A.T. nr. 91/2010; completării prevederilor statelor de organizare ale unităţilor de la care au fost redistribuite posturi necesare înfiinţării unor structuri ca urmare a intrării în vigoare a noului cadru penal, procesual penal şi execuţional penal, în condiţiile în care pentru noile misiuni nu a fost suplimentat numărul de posturi pentru Ministerul Afacerilor Interne fapt ce a condus la diminuarea unor componente operative. Pentru punerea în aplicare a schimbărilor preconizate, este necesară modificarea Anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare.
Ocuparea posturilor ce vor fi repartizate în statele de organizare se va face cu încadrarea în bugetul Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin legile bugetare anuale.
Sursa: www.SGG.ro
Catalin
În Statele Unite aceste "body worn camera" au devenit deja echipament standard, majoritatea agenţiilor de poliţie americane le-au adoptat. Şi chiar poliţiştii le solicită, după ce s-au convins că o astfel de cameră video poate deveni cel mai util instrument de protecţie. Mai mult decât atât, au şi apărut producători dedicaţi pentru astfel de dispozitive sau chiar unii tradiţionali, ce produc şi sunt cunoscuţi ca producători dedicaţi echipamentelor dedicate law enforcement. 
În România şi în acest domeniu suntem la ani lumină în urmă. A existat o tentativă la sfârşitul anului 2011, dar nu se mai ştie nimic. În binecunoscuta secretomanie complet nejustificată, MAI-ul a emis un comunicat de presă în care se lăuda cu noile dotări, dar a uitat complet să comunice rezultatele acelui proiect pilot, concluziile şi dacă s-a dovedit util sau nu.
În schimb, putem vedea aproape zilnic cazuri de la americani, unde aceste camere video, la care poliţiştii români doar visează, îşi dovedesc utilitatea şi beneficiile în aflarea adevărului şi aplicarea legii într-un mod cât se poate de transparent. Şi dacă mai există cineva care să aibă îndoieli privind utilitatea acestor "bodycam" vă invit să vedeţi o speţă în care deşi poliţistul a fost reclamat în mod tendenţios şi neadevărat, camera de corp a fost cea care a lămurit clar situaţia. Mai mult decât atât, prezentarea publică către media a acestei speţe a adus automat şi un capital de imagine pentru Departamentul de Poliţie din Albuquerque, descurajând astfel pe cei tentaţi să procedeze la fel. Acest comportament există şi la noi în România, sunt destule persoane certate cu legea, care atunci când sunt surprinse într-o astfel de situaţie, încep să caute nod în papură poliţistului. Ba mai mult, a devenit chiar un sport naţional un asemenea comportament, acesta fiind chiar încurajat de mass-media şi chiar cei ce ne conduc.
La sfârşitul lunii Octombrie 2014, poliţistul american Jared Frazier a orpit în trafic pe Deanna Griego, o tânără de 23 de ani, iar în urma controlului s-a dovedit că tânăra conducea autovehiculul aflându-se în stare de ebrietate (în reportajul televiziunii se vorbeşte despre "DWI", prescurtarea de la "Driving While Intoxicated"). După ce tânăra încearcă câteva binecunoscute modalităţi menite să-l înduplece pe poliţist, este reţinută şi condusă la sediul secţiei, unde a fost testată cu aparatul alcoolscop. După testare a solicitat să meargă la toaletă, lucru care s-a şi întâmplat. Numai că poliţistul a auzit-o vorbind la telefon şi întrebând interlocutorul ce ar putea face pentru a-i face rău poliţistului. Deci tânară nu avea o problemă că încălcase legea, ea dorea să-i facă rău poliţistului, care nu a făcut nimic altceva decât să-şi îndeplinească sarcinile de serviciu. Poliţistul i-a cerut să iese din toaletă, iar stimabila şi-a schimbat radical comportamentul, acuzându-l că a hărţuit-o sexual.
A fost declanşată o anchetă şi datorită înregistrărilor video, poliţistul nu a fost pus sub acuzare, iar plângerea domnişoarei a fost clasată. Urmăriţi reportajul televiziunii americane:
Vă pare atât de cunoscut acest comportament al celor ce încalcă legea, nu-i aşa? Din păcate la noi, protecţia poliţistului există doar la nivel teoretic. Când vine vorba de investiţii, evident nu sunt bani şi se pierde imediat interesul pentru această problemă. 
Când credeţi că vor avea şi poliţiştii români astfel de camere video în dotare?
Politisti.ro

de Politisti.ro, în Profesional,

Având în vedere zvonul care se aude la nivelul instituţiei, cum ca s-ar intenţiona încadrarea a aprox. 5000 de oameni din sursă externă (fără carte, la apelul bocancilor), şi siderat de faptul că unii din liderii sindicatelor poliţiştilor susţin această inepţie, deoarece o consideră "o necesitate", o să încerc să fac o analiză scurtă a subectului.
Din perspectiva mea, angajarea a 5000 de oameni (pentru cei care nu ştiu, cam 10% din personalul Poliţiei Române), la apelul bocancilor prezintă dezavantaje atât când vine vorba de calitatea resursei umane, cât şi din considerente economice (deşi în primă fază ar părea ca e mai ieftin aşa). Nu poţi să iei un om de pe stradă, să-l îmbraci în uniformă şi să-i spui: "de mâine eşti poliţist". Că tot e la modă comparaţia cu sistemul sanitar, dacă eu îmi iau un halat alb, îmi pun stetoscopul la gât şi intru într-un spital, înseamnă că sunt medic?
Poliţiştii NU sunt forţă de muncă necalificată, nu îi iei să sape tarlaua din spatele Inspectoratelor de Poliţie, îi iei să aplice nişte acte normative, iar aplicarea acestora produce consecinţe juridice pentru cetăţeni.
Pericolul încadrărilor directe, îl constituie în primul rând posibilitatea unor oameni "cu pile", de a accede direct în sistem, fără să fie trecuţi prin toate filtrele necesare. Acest aspect cauzeaza corupţie şi imagine negativă a instituţiei (poliţiştii "e" inculţi şi "nu are" scoală). De asemenea, având în vedere că angajarea se va face pe baza unui simplu examen sau cine ştie ce interviu, oamenii ăia, nu o să aibă noţiunile elementare necesare să facă munca de poliţie (şi posibil unii dintre ei nici capacitatea intelctuală), astfel că sunt şanse mari să aplice măsuri nelegale, care vor fi contestate în instanţă, să se împuşte accidental cu pistolul din dotare, că nu ştiu să-l folosească, să apară în media în cine ştie ce ipostaze hilare, lucru care va aduce din nou o imagine negativă a Poliţiei Române.
Totodată, nu e deloc fair-play ca Gheorghe, care scuipa seminţe pe trepte la intrarea în scara blocului şi făcea vreun liceu la seral, când eu mă pregăteam pentru Academia de Poliţie, să ajungă, peste noapte angajat al Poliţiei Române, fără pic de pregătire de specialitate şi fără niciun sacrificiu. Din perspectiva mea, ca şi a multor colegi, a purta uniforma e un privilegiu, care se câştigă! Din cauza încadrărilor directe componenta de moral a angajaţilor actuali, cu studii, va scădea considerabil şi vor apărea inevitabil frustrări, în momentul în care o persoană fără studii este încadrată direct cu un grad şi o funcţie proporţională cu vârsta, mai mare decât a celui care are studii specifice şi care a învăţat să ajungă acolo. Ferească Dumnezeu ca unul dintre aceşti încadraţi direct (posibil prin "pile") să ajungă în vreo funcţie de conducere, de unde are posibilitatea să saboteze activitatea unei întregi structuri, compusă în mare parte din oameni capabili.
Solutia pe care o vad eu, este să se şcolarizeze nişte promoţii de dimensiunea celor de acum caţiva ani. Când am terminat eu studiile, Şcoala de Agenţi Câmpina pregătea 1500 de elevi/promoţie, Clujul cam 500, iar Slatina are capacitate de aproximativ 1000 de oameni. Asta înseamnă 3000 agenţi/promoţie. De asemenea, Academia de Poliţie, în promoţia mea, ştiu că a avut 400 de ofiţeri la arma Poliţie, fiind capabilă, la nevoie de o promoţie şi mai mare.
Şcoala aia de poliţie, bună, rea, te obligă să îţi însuşeşti un minim de cunoştinţe juridice şi tactică poliţienească. Stagiile de practică, în care eşti evaluat pentru felul în care munceşti, te fac să dobândeşti ceva deprinderi. Examenul de admitere triază agramaţii şi persoanele lipsite de capacităţi intelectuale şi fizice. Nu în ultimul rând, examenul de absolvire, unde gândul că ai putea să ajungi "unde se atârnă harta în cui", te motivează să înveţi materiile din programă.
Pregătirea agenţilor de poliţie se făcea acum câţiva ani, în stil "suveică", structura şcolii fiind cam 6 luni şcoală/6 practică/6 şcoală/6 practică/examene finale. În felul ăsta, o promoţie era mereu în stradă, în practică, iar alta în şcoală, la studiu. Academia de Poliţie includea mai multă pregătire teoretică şi stagii de practică mai reduse ca timp.
Încadrările directe nu sunt justificate de caracterul de "urgenţă". Până se organizează selecţiile şi înveţi încadratul direct să meargă pe stradă, trec cel puţin 6 luni. Dacă alegi să şcolarizezi un număr mai mare de agenţi (să zicem 3000), o sa îi ai în practică tot la 6 luni după admitere, dar cu noţiuni teoretice superioare!
Din punct de vedere economic, din nou nu sunt justificate încadrările directe:
Costurile şcolarizării, evaluate de MAI, sunt de aprox:
20.000 lei/agent de poliţie (cazare + mâncare+ studiu + echipament + bani pt stagiile de practică)
30.000 lei/ofiţer de poliţie (cazare + mâncare + studiu + echipament + bani pt stagiile de practică)
O sa ma refer în continuare în special la agenţii de politie (elevi):
Un astfel de elev nu îl plăteşti timp de 2 ani - îi asiguri solda (sub 100 de lei/lună când e în şcoală) iar cand e în practică îi dai normă de hrană, doar pntru zilele în care lucrează (undeva la 4-500 lei/lună). Este un mare avantaj să te poţi bucura, ca şi angajator, de 3000 de oameni în stradă, în procesul de instruire, pentru suma de 500 lei/agent!
În antiteza, dacă îl iei pe Gheorghe şi îl încadrezi direct, îi plăteşti din prima zi salariul de agent de poliţie, aprox 2000 lei/lună şi eşti obligat să îi asiguri echipamentul necesar şi toate celelalte drepturi. Deci Gheorghe te costa în doi ani, ca şi angajator, aprox 48.000 lei salarii + costurile de echipament, în vreme ce un elev, pe care îl formezi pentru acel job, şi e net superior ca şi forţă de muncă unui încadrat direct, te costă 20.000 lei.
La final, dupa 2 ani, te alegi cu 6000 de agenţi CALIFICAŢI, pe care i-ai plătit puţin spre deloc până atunci! În varianta încadrărilor directe, după 2 ani, te alegi tot cu 6000 de oameni (nu poliţişti, ci oameni îmbrăcaţi în albastru), dar forţă de muncă NECALIFICATĂ, cărora le-ai dat salarii întregi din prima zi de muncă!
Având în vedere concurenţa de 7-8 oameni/ loc la şcolile de poliţie, ai de unde să triezi masa de candidaţi astfel încât să îţi intre în sistem doar cei care merită.
Decizia de a încadra oameni din sursă externă (mai ales 5000 de oameni), prezintă un impact major pe termen lung, deoarece forţa asta de muncă, slab calificată şi slab dotată intelectual, o vei folosi până iese la pensie, aproximativ 25 de ani, timp în care vor provoca prejudicii de imagine şi o deprofesionalizare gravă a instituţiei. Abia s-au pensionat cei încadraţi direct la începutul anilor 90, timp în care imaginea Poliţiei Române s-a deteriorat considerabil. Chiar e nevoie "să ne împuşcăm încă o dată în picior", ca şi instituţie şi să angajăm un val nou, acum când lucrurile intră în oarecare măsură pe un fagaş normal?
PS: Nu neg faptul că printre cei încadraţi direct sunt şi persoane capabile, dar pocentul acestora este atât de mic încât pot fi consideraţi excepţii. Datorită salariilor mici şi a dotărilor precare, persoanele încadrate direct care sunt peste medie ca şi intelect, aleg în general să părăsească sistemul, pentru a merge în domeniul privat, nefiiind ţinuţi de nimic în Poliţia Română, spre deosebire de absolvenţii şcolilor MAI, care, dacă vor să plece, trebuie să plătească şcolarizarea.

Catalin
După cum bine ştiţi, în urmă cu mai mult de un an de zile, mai exact în iulie 2014, Curtea Constituţională a spus că prevederile câtorva articole din Statutul Poliţistului (legea 360/2002) sunt NEconstituţionale. Practic întreaga procedură prin care poliţiştii erau sancţionaţi nu respecta Constituţia României. Problema era că statutul poliţistului a fost modificat pe şest în mai multe rânduri, eliminându-se nişte prevederi clare dintr-o lege organică pentru a putea fi stabilite şi modificate mai uşor după bunul plac de către stimabilii din minister. Dacă se continua cu aceeaşi metodă, în câţiva ani, întreg statutul poliţistului putea ajunge să conţină un articol unic de genul "se stabileşte prin ordin al ministrului". Pentru că în fond aceasta e tactica prin care cei ce ne conduc din minister modifică statutul poliţistului. 
Concret, deşi legea privind statutul poliţistului, o lege organică, conţinea clar care sunt pedepsele ce se pot aplica poliţiştilor, minţile luminate din minister au modificat-o şi le-au eliminat, înlocuind acele prevederi cu binecunoscuta formulare: "se stabilesc prin ordin al ministrului". Cu alte cuvinte, NU mai are rost ca o modificare sau o nouă prevedere a legii să mai treacă prin Parlament, să mai parcurgă  întreg procesul legislativ, dezbatere publică, dezbatere parlamentară, transparenţă decizională, etc. De ce? Pentru că cei din minister îşi doreau să modifice orice prevedere ce îi interesează mult mai uşor, printr-un ordin al ministrului care se poate emite mult mai uşor şi fără riscul apariţiei unor amendamente sau modificări, ori alte complicaţii. Cam aceasta a fost miza! Dacă cineva dintre funcţionarii de la minister sau chiar ministrul se trezeşte într-o dimineaţa cu o nouă idee şi zice că de mâine toţi poliţiştii din ţara asta să poarte mustaţă de căldărari, putea emite un ordin sau modifica ordinul cu disciplina şi sancţiunile, iar cei ce nu-şi lasau mustaţă trebuiau să fie daţi afară. 
Trecând peste acest tip pervers de a reduce din importanţa unei legi organice prin care politicienii şi plimbătorii de hârtii din minister îşi arogă competenţe ce în mod normal aparţin Parlamentului într-un stat de drept, o altă problemă majoră a acestei practici era faptul că acel ordin MAI 400 (privind regimul disciplinar al personalului) NU a fost niciodată publicat în Monitorul Oficial, deşi legea spune că ordinele ministrului trebuie publicate. 
În mare, cam acestea au fost principalele motive pentru care Curtea Constituţională a declarat ca fiind neconstituţionale următoarele prevederi: 
Art. 59 alin. (2): "Procedura cercetării prealabile se reglementează prin ordin al ministrului de interne."; Art. 60 alin. (1): "Aplicarea sancţiunilor disciplinare se face potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după expirarea termenului de contestare, prevăzut la art. 61 alin. (1)."; Art. 62 alin. (3): "Consiliile de disciplină îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului de interne." Acum, la mai bine de un an de zile, Guvernul a emis o Hotărâre prin care stabileşte­ normele de aplicare a cap. IV din Lege­a nr. 360/2002 privind Statutul poliţist­ului, referitoare la acordarea recompens­elor şi răspunderea disciplinară a poliţ­iştilor. Noua reglementare printr-o hotărâre de guvern e discutabilă din punct de vedere al respectării punctului 20 al deciziei Curţii Constituţionale, care spune: "Prin lege organică se reglementează: [...] j) statutul funcţionarilor publici". Deci, orice aspect care vizează cele trei elemente trebuie reglementat prin lege organică, inclusiv răspunderea disciplinară, având în vedere că o hotărâre de guvern este un act normativ inferior unei legi organice. Totuşi aceasta a intrat în vigoare şi îşi produce efectele, ba mai mult introduce şi câteva noutăţi. De exemplu: termenul de prescripţie se calculează de­ la data la care persoana în drept a lua­t la cunoştinţă, în scris, de comiterea ­faptei. De asemenea se introduce o nouă sancţiune "atenţionarea", iar dimi­nuarea salariului se poate decide direct, fără a mai fi necesară cercetarea pr­ealabilă şi consultarea Consiliului de disciplină. 
Citiţi-o cu atenţie, pentru că e bine să o cunoaşteţi. 
Voi ce părere aveţi despre noua Hotărâre de Guvern?