Catalin
După fiecare schimbare a Guvernului ori a Parlamentului, securiştii din Jandarmerie îşi pun în funcţiune PCR-urile ("pile, cunoştinţe şi relaţii") din lumea politică, ale căror părţi dorsale le pupă cu insistenţă şi fără întrerupere, iar prin intermediul acestora mai trimit în Parlament câte o propunere legislativă, prin care încearcă în disperare să capete competenţe sporite ori din cele specifice Poliţiei Române. Drept dovadă, vă reamintesc doar câteva dintre propunerile de modificare a legislaţiei referitoare la competenţele jandarmilor din trecut:
În februarie 2007 un grup de senatori au iniţiat un proiect de lege care prevede acordarea Jandarmeriei a competenţelor de cercetare penală specifice poliţie judiciare cât şi modificarea legii de funcţionare a Jandarmeriei în care se dorea introducea sintagmei "forţă de poliţie a statului". Se poate consulta aici: proiectul de lege - RESPINS definitiv de ambele camere, abia în 21.06.2012; În martie 2009 un deputat susţinea un proiect de lege referitor la acordarea competenţelor de poliţie judiciară Jandarmeriei - proiect de lege RESPINS definitiv de Senat la 16.12.2009; În septembrie 2009, doi deputaţi au iniţiat un proiect de lege care prevedea modificarea legii de funcţionare a jandarmilor, în sensul acordării acestora competenţelor de menţinere a ordinii publice. Proiectul de lege a fost RESPINS definitiv de către Senat la 21.06.2012; În decembrie 2010 câţiva deputaţi au iniţiat şi susţinut un proiect de lege pentru modificarea legislaţiei rutiere în vederea acordării de competenţe de poliţie rutieră Jandarmeriei. Proiectul de lege a fost RESPINS definitiv de ambele camere, abia în martie 12.03.2013; Anul trecut, în februarie 2016, a apărut o propunere pentru înfiinţarea "jandarmeriei rurale" în care se solicitau competenţe specifice de poliţie privind menţinerea ordinii publice cât şi înfiinţarea unor unităţi/subunităţi de jandarmerie în mediul rural. Proiectul de lege a fost RESPINS definitiv de Senat la 19.09.2016. Şi în prezent jandarmii au găsit un senator, domnul senator Viorel Sălan, general în rezervă al Jandarmeriei, fost inspector şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Hunedoara, un fost securist transformat după 1990 în jandarm. Puteţi consulta bibliografia domnului senator în care menţionează că a fost comandant de pluton la Brigada de Jandarmi Timişoara între 1982 - 1985, iar între 1985 – 1988 a fost ofiţer instructor la Brigada de Jandarmi Timişoara, deşi în acele vremuri nu existau jandarmi, ci erau trupe de securitate. Domnul senator, general jandarm în rezervă a trimis în Parlament un nou proiect de lege prin care se doreşte acordarea competenţelor de poliţie judiciară Jandarmeriei, competenţe specifice de poliţie privind reţinerea şi conducerea la sediu a persoanelor, atribuţii privind avizarea societăţilor de pază şi aşa mai departe. Îngrijorător este faptul, că nu mai puţin de 124 de senatori şi deputaţi au semnat în calitate de coiniţiatori acest proiect de lege aberant. Este trist că aceşti parlamentari nu cunosc adevăratele motive pentru care Jandarmeria nu poate avea competenţe de poliţie judiciară ori altfel de competenţe şi au semnat ca primarii, un proiect de lege care încalcă tratatele internaţionale pe care România s-a angajat să le respecte, încalcă Constituţia României, acquis-ul comunitar şi chiar o hotărâre a CEDO.

Oricine citeşte proiectul de lege şi expunerea de motive care însoţeşte acest document, poate constata cu uşurinţă că acesta a fost conceput şi redactat de nişte jandarmi cu o minte îngustă şi gândire soldăţească, iar iniţiatorul a copiat cuvânt cu cuvânt, textul fiind preluat cu copy-paste fără măcar să-l citească, întrucât în conţinutul acestuia se regăsec expresii de genul "instituţiei noastre", deşi cel puţin teoretic iniţiatorul ar trebui să fie un parlamentar, nu un jandarm. 
Revenind la proiectul de lege în sine, cred că ar fi util ca cineva să-i informeze pe aleşii din Parlament, că în conformitate cu principiile europene, în statele democratice cetăţeanul contribuabil, nu este cercetat, investigat, sancţionat ori reţinut de militari - de structuri cu statut militar, întrucât astfel de practici sunt specifice regimurilor totalitare. Aplicarea legii, cercetarea, investigarea, etc. unui cetăţean trebuie să se facă tot de către personal civil (funcţionari publici), într-un mod cât se poate de transparent, fără ca cei ce fac parte din vreun sistem militar să aibă vreo implicare în aceste chestiuni. Acest aspect este necesar pentru că sub paravanul sistemului militar nu poate exista şi nici nu mai poate fi garantată aceea transparenţă prin care sunt respectate drepturile cetăţenilor, din moment ce militarul este supus altor reguli, el este cercetat şi judecat de un alt sistem distinct al justiţiei, iar sistemul militar prin natura lui, este închis publicului fiind protejat de instituţia secretului militar. Astfel sub acest paravan al secretului militar, care din punct de vedere legal intră în categoria informaţiilor secrete de stat, se pot ascunde sau muşamaliza foarte multe abuzuri împotriva celor cercetaţi, iar din această cauză, nicăieri în tările cu o democraţie consolidată şi adevărată nu se permite amestecul structurilor militare în domeniul aplicării legii pe timp de pace. Pentru a înţelege ce presupune asta, trebuie precizat că toate documentele întocmite de personalul militar pot fi protejate firesc de acest secret miltar/stat şi nu pot fi declasificate de instanţele de judecată, ci numai prin hotărâre a Guvernului doar la solicitarea motivată a emitentului, iar ca urmare se pot ascunde foarte uşor încălcări ale legii, erori administrative, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale persoanelor sau lezării ale intereselor legitime şi limitării ale accesului la informaţiile de interes public. Drept dovadă este şi faptul că atunci când România a negociat aderarea la Uniunea Europeană, o importantă condiţie a fost demilitarizarea serviciului poliţienesc, alinierea şi armonizarea acestuia cu standardele Uniunii Europene, fapt ce s-a produs încă din 2002. 
Prin aceste prevederi aberante propuse în proiectul de lege, care se suprapun cu atribuţiile altor instituţii ale statului este anulată practic demilitarizarea poliţiei din domeniul aplicării legii, a respectării drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetăţenilor şi se încalca acquis-ul comunitar. Mai mult, Uniunea Europeană solicită şi recomandă permanent statelor membre să elimine orice formă de paralelism existent în domeniul instituţiilor de aplicare a legii, scopul politicilor europene în domeniul Justiţiei şi al Afacerilor Interne (renumitul capitol J.A.I.) prevăd aspecte foarte clare în acest sens, ce au ca principală normă cu o importanta excepţională, existenţa unor structuri judiciare poliţieneşti unice, independente şi eliminarea orcărui paralelism instituţional, ori reglementări de competenţe similare referitoare la acest domeniu, pentru a nu se acoperi una pe alta şi pentru a nu plimba responsabilitatea de la unii la alţii. 
De asemnea trebuie menţionat aici şi faptul că există o condamnare a CEDO împotriva României, din vremea când Poliţia Română avea statut militar, în care Curtea Europeană a condamnat statul român tocmai pentru că autorităţile nu au desfăşurat o anchetă corectă. Cum a ajuns CEDO la o asemenea concluzie? Dacă veţi avea curiozitatea să citiţi Hotărârea CEDO în cazul Barbu Anghelescu versus România, din 5 octombrie 2004, nr. 46430/99, vă veţi convinge despre faptul că CEDO a stabilit că cercetarea şi urmărirea penală efectuată de militari când în cauză sunt implicaţi civili, încalcă prevederile art.3 din Conveţia Euroapeană a Drepturilor Omului. 
Într-un limbaj mai comun şi nu atât de tehnic CEDO a constatat că în România, la aceea vreme, poliţia avea un statut militar, iar poliţiştii ce efectuau cercetarea/urmărirea penală, în cazul unor acuzaţii de tratament inuman ori degradant, în virtutea statutului militar, nu erau cercetaţi de parchetele şi instanţele de drept comun, ci de către cele militare. Având în vedere aceste aspecte, curtea europeană a hotărât că cetăţeanul român nu a avut parte de un proces echitabil, nu a avut parte de un tratament din partea statului, corect şi imparţial. 
Astfel că în repetate rânduri, în hotărâre mai sus menţionată Curtea Europeană constată acest aspect, la punctul nr. 41 şi 43, CEDO spune:
Exact ce se va întâmpla şi în cazul în care parlamentarii adoptă proiectul de lege privind sporirea competenţelor jandarmilor. Practic România se va întoarce în timp şi vor fi aruncate la gunoi toate reformele impuse de europeni pentru a ne primi în U.E. Numai că asta nu ar fi singura problemă, în aceeaşi hotărâre, CEDO a stabilit şi faptul că acest aspect duce implicit la încălcarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, sau altfel spus civilii nu au parte de un proces echitabil, atunci când sunt investigaţi şi cercetaţi de militari. Şi găsim în hotărâre punctul 66 şi 67, unde curtea europeană spune:
Într-un limbaj mai comun curtea europeană a hotărât că toate anchetele desfăşurate de militari împotriva civililor, nu pot fi considerate ca fiind independente, deoarece tocmai statutul militar, ce are la bază principiul subordonării ierarhice, chiar dacă această legătură nu este una instituţională, nu conferă suficiente garanţii privind corectitudinea şi independeţa necesare într-o anchetă penală.
Asta înseamnă că orice anchetă penală în care militarii efectuează acte de urmărire penală, poate avea ca final o condamnare a României de către CEDO, fie că le place sau nu ori că domnii jandarmi vor să înţeleagă sau nu.
Mai mult decât atât, tot acolo Curtea Europeană vorbeşte despre o "independenţă practică" care în sistemul militar nu există, deoarece subordonarea ierarhică este chiar esenţa statutului de militar. Milităria constă tocmai în urmarea ordinelor superiorului orbeşte, acolo nu trebuie să gândeşti, să analizezi, să-ţi pui întrebări, ci doar să execuţi ordinul. Ceea ce nu se împacă deloc cu principiile din sistemul juridic actual, ce impun acea "independenţă practică" celui ce efectuează cercetări într-un dosar penal. În plus, ceea ce nu ştiu mulţi dintre parlamentarii coiniţiatori, probabil nici cei din minister este faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu se joacă cu aceste lucruri, acel aviz de poliţie judiciară nu este o simplă formalitate aşa cum cred jandarmii. Există cazuri de jandarmi ce s-au transferat în Poliţia Română, devenind astfel poliţişti (pentru că da, 99% dintre jandarmi îşi doresc să fie şi ei poliţişti) şi care datorită faptului că provin din Jandarmerie, nu le-a fost acordat avizul de poliţie judiciară, motivaţia (una corectă, de altfel) fiind că nu posedă cunoştiinţele juridice necesare.
Concluzia este că deşi demilitarizarea Poliţiei Române s-a dovedit un proces anevoios ce a început abia în anul 2002 şi din păcate nici în prezent nu este încă 100% demilitarizată, întrucât încă mai există în poliţie căprari ce regeretă vremurile în care poliţistul avea statut de militar, Parlamentul şi Guvernul României doresc întoarcerea în trecut prin infiltrarea în sistemul judiciar, în materie de procedură penală, a unei structuri militare. Prin urmare, în loc să consolidăm democraţia din România, Guvernul şi Parlamentul propun un fenomen invers.
Expunerea de motive este o înşiruire de cuvinte goale, din care rezultă o slabă pregătire juridică a iniţiatorului. Găsim acolo în expunerea de motive următoarea frază: "legea nu prevede că jandarmul poate stabili identitatea persoanelor". Dacă este adevărată afirmaţia, cum şi-au îndeplinit până acum atribuţiile? Încălcând legea? Cum au aplicat jandarmii contravenţii şi au constatat infracţiuni, fără să aibe dreptul legal de a stabili identitatea unei persoane!?

Într-adevăr legea nu le permite jandarmilor să conducă sau să invite persoane la sediu, asta tocmai pentru că sunt o structură militară şi acolo este vorba despre o unitate militară. În anul 2017, în România, ţară membră a U.E., se doreşte ca cetăţeanul, civilul, să fie reţinut, săltat şi dus într-o unitate militară, unde să fie cercetat de militari. 
Halucinantă este şi declaraţia doamnei Ministru al Afacerilor Interne, Carmen Dan, care a declarat, că proiectul care prevede atribuţii sporite pentru jandarmi nu este unul rău, precizând că nu sunt încălcate atribuţiile Poliţiei Române. Oare chiar a citit acel proiect de lege? Pentru că dacă într-adevăr a citit proiectul şi face o asemenea declaraţie, lucrurile sunt grave. Înseamnă că avem un ministru ce nu este capabil în a interpreta şi raţiona corect pe baza informaţiilor disponibile. Însă cu siguranţă nu a citit acest proiect de lege, ci doar a luat de bune analizele generalilor jandarmi din eşalonul doi, ce o consiliază. Stimată doamnă, sunteţi înconjurată de nişte generali jandarmi, ce vă mint şi vă manipulează fără jenă. Drept dovadă declaraţia dvs. conform căreia nu sunt încălcate atribuţiile Poliţiei Române. Dacă veţi citi proiectul de lege, veţi găsi acolo:

După cum oricine poate observa, tocmai încălcarea/modificare atribuţiior Poliţiei Române se doreşte a se realiza de către jandarmi. Asta presupune ca atribuţiile pe linia avizării societăţilor de pază, a avizării personalului civil de pază, gărzi de corp, avizarea planurilor de pază pe care orice societate comercială ce deţine un punct de lucru trebuie să-l aibă, orice persoană fizică autorizată, chiar şi persoane private să fie controlate de o structură militară. În România în loc să redefinim separat structura militară, de zona civilă, militarizăm şi ceea ce era civil. Astfel de atribuţii acordate unei structuri militare ce va imixtiona cu zona privată, cu drepturile şi libertăţile fundamentale, ne trimite în trecut, în perioada comunistă, când o structură militară controla societatea civilă. 
Bine ar fi dacă doamna ministru nu ar mai da crezare poveştilor nemuritoare pe care foştii securişti, actualmente jandarmi, le repetă cu obsesie, acele poveşti conform cărora în sistemul militar ar fi mai multă rigoare, disciplină, integritate, onoare, etc. Sunt doar legende urbane, nişte stereotipuri propagandistice ... pentru că mergând pe această logică rudimentară şi nesănătoasă, conform căruia militarul ar fi superior civilului, atunci înseamnă că pentru ca România să aibă o guvernare integră şi onorabilă ar trebui să avem o dictatură militară, ceea ce ştim cu siguranţă că nu-i adevărat.
Marius
Anul acesta, Poliţia Română aniversează împlinirea a 195 de ani de atestare documentară, prilej cu care au fost decernate premiile "Poliţistul anului" - ediţia 2017.
Premiile sunt acordate în semn de apreciere pentru rezultatele deosebite obţinute în activitate, pe parcursul anului 2016, şi sunt împărţite în 5 domenii specifice muncii de poliţie la care se adaugă un premiu special.  
Astfel, la categoria "ordine şi siguranţă publică" a fost desemnat câştigător subcomisarul de poliţie Ujica Petru – Daniel, din cadrul Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Braşov. La data de 18 august 2016, în urma activităţilor investigative desfăşurate de polițist, au fost indisponibilizate 38 de vagoane cu material lemnos, fără documente legale.
Câştigătorul categoriei "investigarea şi combaterea criminalităţii" a fost desemnat comisarul-şef de poliţie Andreica Paul –Leon, din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bistriţa – Năsăud. În anul 2016, deşi a fost împuşcat în braţ pe parcursul misiunii, poliţistul a reuşit localizarea şi prinderea unui infractor violent, autorul unei tâlhării armate.
Câştigător la categoria "combaterea criminalităţii organizate" a fost desemnat un polițist din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate. Acesta s-a remarcat în instrumentarea unui dosar penal privind săvârşirea  infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte prin care s-a cauzat un prejudiciu de peste 13.500.000 de euro.
La categoria "suport operativ" câştigător a fost desemnat agentul şef adjunct de poliţie Apetrei Emanuel. Poliţistul este unul dintre cei mai buni specialişti în domeniul examinării imaginilor şi înregistrărilor video de tip "recunoaștere facială", având un rol  important în asigurarea materialului probator într-un volum impresionant de cauze.
Câștigătorul categoriei "suport misiuni şi activităţi" a fost desemnată Direcţia Management Resurse Umane. Unitatea a gestionat în mod eficient situaţia rezultată din pensionarea unui număr însemnat de poliţişti, specialiştii acesteia asigurând desfăşurarea în condiţii de legalitate, transparenţă şi echidistanţă  a concursurilor de încadrare de personal. 
Premiul Special a fost acordat Direcţiei de Combatere Criminalităţii Organizate, care a  realizat cea mai mare captură de droguri înregistrată în România, respectiv 2,6 tone de cocaină brută, disimulată în podeaua a 4 containere trimise din Columbia, cu destinaţie finală Olanda. În urma operaţiunii au fost arestate 6 persoane, inclusiv organizatorul şi au fost confiscaţi 1.500.000 de euro.
Sursa: www.politiaromana.ro
Catalin
În şedința de azi, 30 ianuarie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin decizia nr. 4, a decis că poliţistul rutier poate încheia procesul-verbal de contravenţie pe baza informaţiilor comunicate prin radio de către operatorul radar. 
Cu alte cuvinte sau într-o exprimare mai populară: NU este obligatoriu ca sancţiunea să o aplice poliţistul ce operează aparatul radar.
 
Catalin
Dacă v-aţi întrebat vreodată ce se întâmplă prin ţările cu apă caldă, după incidentele în care poliţiştii sunt răniţi ori ucişi, atunci vă invit să priviţi cum a reacţionat poliţia din New York, după atacurile armate asupra poliţiştilor ce au avut loc luna trecută în Statele Unite. Concret, New York Police Department (NYPD) va cheltui aproximativ 7,5 milioane de dolari pentru a-şi dota poliţiştii de ordine publică cu echipamente de protecţie balistică.
Ziele trecute, mai exact în data de 25 iulie 2016, şeful poliţiei din New York, Bill Bratton a anunţat într-o conferinţă de presă că au fost comandate aprox. 20.000 de căşti de protecţie şi 6000 de veste nivel III-A, pe care poliţiştii ce patrulează pe străzi le vor avea în portbagajul autospecialelor şi care vor fi utilizate de aceştia în cazurile unor atacuri armate.
Decizia vine după ce la începutul lunii iulie în Dallas şi Baton Rouge mai mulţi poliţişti au fost atacaţi şi împuşcaţi mortal. Cele şase mii de veste balistice vor fi distribuite în 3.000 de autospeciale de patrulare (două per vehicul.) Livrarea echipamentului va începe la sfârşitul verii şi se estimează că va continua până în ianuarie.
Mai mult decât atât, şeful poliţiei a mai declarat şi că NYPD derulează un program de înzestrare în valoare de aprox 320 milioane de dolari ce se concentrează asupra creşterii siguranţei poliţiştilor, prin dotarea autospecialelor cu panoruri de protecţie balistică în portierele tuturor autospecialelor de poliţie, precum şi achiziţia de smarphone-uri, tablete, măştile de gaze şi kit-uri de prim ajutor.
  


Marius
Anul acesta în aprilie, Consiliul European a adoptat o directivă privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor zborurilor internaţionale (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor grave şi de terorism.
Directiva are drept scop reglementarea transferului datelor PNR ale pasagerilor pentru toate zborurile din state terţe către UE şi invers, de la companiile aeriene către statele membre, precum şi prelucrarea acestor date de către autorităţile competente. Directiva prevede că datele PNR colectate pot fi prelucrate numai în scopul prevenirii, depistării, investigării şi urmăririi penale a infracţiunilor grave şi de terorism.
În temeiul noii directive, transportatorii aerieni vor avea obligaţia de a furniza autorităţilor statelor membre datele PNR pentru zborurile care intră sau ies din UE. De asemenea, aceasta va permite statelor membre să colecteze date PNR şi în cazul anumitor zboruri intra-UE. Ca urmare a situaţiei actuale în materie de securitate din Europa, toate statele membre au declarat că, până la data transpunerii directivei, vor utiliza pe deplin posibilitatea prevăzută la articolul 2 de a include, de asemenea şi anumite zboruri intra-UE.
Fiecare stat membru trebuie, de asemenea, să înfiinţeze o aşa-numită unitate/instituţie pentru gestionarea acestor informaţii despre pasageri, care va primi datele PNR de la transportatorii aerieni.
Noile norme instituie un standard UE pentru utilizarea acestor date şi cuprind dispoziţii referitoare la:
scopurile în care datele PNR pot fi prelucrate în contextul aplicării legii (evaluarea înainte de sosire a pasagerilor pe baza unor criterii de risc predeterminate sau în scopul de a identifica anumite persoane; utilizarea în anumite investigaţii/urmăriri penale; contribuţii la dezvoltarea unor criterii de evaluare a riscurilor); schimbul de astfel de date între statele membre, precum şi între statele membre şi ţările terţe; stocarea (datele vor fi stocate iniţial timp de 6 luni, după care vor fi mascate şi stocate pentru o perioadă suplimentară de patru ani şi jumătate, cu o procedură strictă de acces la datele complete); protocoale comune şi formate de date pentru transferul datelor PNR de la transportatorii aerieni către unităţile/instituţiile de gestionare a informaţiilor despre pasageri; garanții solide în ceea ce priveşte protecţia vieţii private şi a datelor cu caracter personal, inclusiv rolul autorităților naţionale de supraveghere şi obligativitatea numirii unui responsabil cu protecţia datelor în fiecare unitate/instituţie de gestionare a informaţiilor despre pasageri. În prezent datele PNR sunt deja stocate în sistemele de rezervare ale transportatorilor. Aceste date se referă la informaţiile furnizate de către pasageri companiilor aeriene atunci când rezervă un zbor, precum şi la înregistrarea pentru zbor. Datele PNR includ numele, datele de călătorie, itinerariul călătoriei, informaţii despre bilet, date de contact, agentul de turism la care a fost rezervat zborul, mijloacele de plată utilizate, numărul locului şi informaţii referitoare la bagaje.
Utilizarea acestor date de către organismele de aplicare a legii din statele membre în anumite cazuri nu constituie o noutate. Diferite state membre utilizează deja date PNR în scopul aplicării legii, fie pe baza unei legislaţii specifice, fie pe baza unor competenţe juridice generale. Colectarea şi utilizarea datelor PNR sunt esenţiale în combaterea anumitor infracţiuni transfrontaliere, cum sunt traficul de droguri, traficul de fiinţe umane sau traficul de copii. Cu toate acestea, încă nu există o abordare comună în întreaga UE. Regatul Unit şi Irlanda au optat să participe la această directivă. Danemarca nu participă.
Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a asigura intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma acestei directive.